Decizia nr. 935/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1 alin. 2 și art. 373^1 alin. 1 și 6 din Codul de procedură civilă și a art. 1 alin. (1) și art. 7 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^2, art. 371^4 și art. 373^1 din Codul de procedură civilă și a art. 1 alin. (1) și
art. 7 din Legea nr. 188/2000
privind executorii judecătorești excepție ridicată de Societatea Comercială "Lyk" - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 11.575/193/2009 al Judecătoriei Botoșani. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.756D/2010.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 3.837D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1 alin. 2, art. 373^1 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă și a art. 1 alin. (1) și
art. 7 din Legea nr. 188/2000
privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Societatea Comercială "Majestic" - S.R.L. din Săveni în Dosarul nr. 1.252/297/2010 al Judecătoriei Săveni.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 3.756D/2010 și nr. 3.837D/2010, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare.
Curtea, deliberând, în temeiul prevederilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 3.837D/2010 la Dosarul nr. 3.756D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 26 august 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.575/193/2009, Judecătoria Botoșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^2, art. 371^4 și art. 373^1 din Codul de procedură civilă și a art. 1 alin. (1) și
art. 7 din Legea nr. 188/2000
privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lyk" - S.R.L. din Botoșani într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
Prin Încheierea din 3 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.252/297/2010, Judecătoria Săveni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1 alin. 2, art. 373^1 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă și a art. 1 alin. (1) și
art. 7 din Legea nr. 188/2000
privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Societatea Comercială "Majestic" - S.R.L. din Săveni într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că executarea silită, ca parte a procesului civil, este efectuată, potrivit textelor de lege criticate, de către executorii judecătorești, fapt ce este de natură a contraveni prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și art. 126 alin. (1).
Făcând referire la
Decizia Curții Constituționale nr. 458/2009 , prin care s-a statuat că atribuirea competențelor executorului judecătoresc de a dispune începerea executării silite este neconstituțională, arată că întreaga activitate a executorilor judecătorești este în contradicție cu Legea fundamentală.
Judecătoria Botoșani apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Judecătoria Săveni apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
Deși Judecătoria Botoșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^2, art. 371^4 și art. 373^1 din Codul de procedură civilă, din motivarea excepției, precum și din cuprinsul textelor redate în motivarea excepției rezultă că autorul excepției se referă la dispozițiile art. 371^1 alin. 2, art. 373^1 alin. 1 și 6 din Codul de procedură civilă. De asemenea, deși Judecătoria Săveni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 alin. 4 din Codul de procedură civilă, din motivarea excepției, precum și din cuprinsul textului redat în cuprinsul motivării rezultă că autorul excepției se referă la dispozițiile art. 373^1 alin. 6 din Codul de procedură civilă. Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 371^1 alin. 2, art. 373^1 alin. 1 și 6 din Codul de procedură civilă și a art. 1 alin. (1) și
art. 7 din Legea nr. 188/2000
privind executorii judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000.
Textele criticate au următorul conținut:
- Art. 371^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă: "În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă legea nu prevede altfel.";
- Art. 373^1 alin. 1 și 6 din Codul de procedură civilă: "Cererea de executare silită, însoțită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Acesta, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita instanței de executare încuviințarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare și titlul respectiv.(...)
În tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate.";
-
Articolul 1
alin. (1) din Legea nr. 188/2000 : "Executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectuează de către executorii judecătorești, dacă legea nu prevede altfel.";
-
Articolul 7
din Legea nr. 188/2000 : "Executorul judecătoresc are următoarele atribuții:
a) punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
b) notificarea actelor judiciare și extrajudiciare;
c) comunicarea actelor de procedură;
d) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe;
e) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanța judecătorească;
f) constatarea unor stări de fapt în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă;
g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă;
h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin și a cecurilor, după caz;
i) orice alte acte sau operațiuni date de lege în competența lui."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autoarea excepției invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și 126 alin. (1) referitoare la instanțele judecătorești.
Examinând critica autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia activitatea executorilor judecătorești este neconstituțională, Curtea constată că prin
Decizia nr. 631 din 26 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007, a statuat că executorii judecătorești acționează în interesul unei bune administrări a justiției, reprezentând un organ auxiliar al acesteia, care are rolul de a pune în practică hotărârea pronunțată de instanță. În acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, "dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciară definitivă și obligatorie să rămână inoperantă, în detrimentul unei părți. Într-adevăr, nu ar fi de înțeles ca art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale să descrie în detaliu garanțiile procedurii - echitate, publicitate și celeritate - acordate părților și să nu apere punerea în aplicare a deciziilor judiciare. [...] Executarea unei sentințe sau a unei hotărâri, indiferent cărei jurisdicții ar aparține, trebuie deci considerată ca făcând parte integrantă din proces, în sensul art. 6 (Hotărârea din 19 martie 1997 pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40). Or, este bine cunoscut că, prin pronunțarea hotărârii judecătorești, instanța legată cu soluționarea cauzei, prin rezolvarea acesteia, se dezinvestește. În aceste condiții, chiar dacă executarea hotărârii este circumscrisă noțiunii de "proces", nimic nu susține teza potrivit căreia această activitate trebuie îndeplinită tot de instanța care a soluționat litigiul, cu atât mai mult cu cât punerea în aplicare a hotărârii aparține sferei administrative a procesului civil. Astfel, este evident că executorul judecătoresc nu spune dreptul, deci nu realizează o activitate jurisdicțională, ci numai execută întocmai dispozițiile judecătorului, cuprinse în hotărârea instanței, potrivit competențelor atribuite de lege.
De asemenea, prin
Decizia nr. 1.339 din 9 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 11 februarie 2009, Curtea a statuat că dispozițiile art. 371^1-8 și art. 373^1-4 din Codul de procedură civilă nu reglementează o procedură de competența instanțelor judecătorești, ci o procedură execuțională, dată în mod firesc în sarcina organului de executare. În cadrul acestei proceduri executorul judecătoresc nu are de soluționat un litigiu, ci de executat titluri executorii, între care și hotărârile judecătorești, care se învestesc cu formulă executorie, în cazul în care au rămas definitive, iar punerea lor în executare se realizează de executorul judecătoresc.
Totodată, potrivit art. 399 din Codul de procedură civilă prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Pe cale de consecință, se constată că dispozițiile criticate nu încalcă dispozițiile art. 126 alin. (1) din Constituție, deoarece actele de executare silită sunt supuse controlului judecătoresc.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1 alin. 2 și art. 373^1 alin. 1 și 6 din Codul de procedură civilă și a art. 1 alin. (1) și
art. 7 din Legea nr. 188/2000
privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lyk" - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 11.575/193/2009 al Judecătoriei Botoșani și de Societatea Comercială "Majestic" - S.R.L. din Săveni în Dosarul nr. 1.252/297/2010 al Judecătoriei Săveni.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 iulie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.