Decizia nr. 1458/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) și

art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Credit Plus (Gulf) LTD din Dubai, Emiratele Arabe Unite, prin mandatar Societatea Comercială "Colectare Recuperare Creanțe CRC" - S.R.L. din București, în Dosarul nr. 2.429/1285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.328D/2010.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, avocat Iulian Cioienaru, din Baroul București, cu delegație la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei a fost depus un înscris de către dna Alexandrina Cecilia Ioana Jecan, fost asociat și administrator al Societății Comerciale "Electro Azienda" - S.R.L. din Dej, parte în prezenta cauză, prin care precizează că, deși societatea a rămas înregistrată în imobilul proprietate a familiei sale, actualii asociați nu mai folosesc această adresă.

Societatea Comercială "Electro Azienda" - S.R.L. a fost citată și la lichidatorul judiciar C.I.I. Albu Călin Mircea, conform prevederilor legale, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea consideră, în raport de prevederile art. 98 din Codul de procedură civilă, că procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției care reiterează motivele invocate în excepția de neconstituționalitate ridicată și depune note scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate ridicate, deoarece dispozițiile

art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

conferă previzibilitate procedurii de citare, iar dispozițiile art. 76 alin. (1) nu se aplică publicării în Buletinul procedurilor de insolvență, existând și posibilitatea repunerii în termen.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.429/1285/2010, Tribunalul Comercial Cluj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (3) și

art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Credit Plus (Gulf) LTD din Dubai, Emiratele Arabe Unite, prin mandatar Societatea Comercială "Colectare Recuperare Creanțe CRC" - S.R.L. din București, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de autorul excepției de neconstituționalitate împotriva înscrierilor efectuate în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei în cadrul procedurii de insolvență deschise față de debitoare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că dispozițiile legale criticate îngrădesc

accesul liber la justiție, întrucât impun abonarea la Buletinul procedurilor de insolvență și verificarea periodică a informațiilor publicate în acesta. De asemenea, se apreciază că prevederile legale criticate aduc atingere existenței dreptului creditorului de a-și valorifica creanța în situația în care acestuia i-au fost comunicate termenele prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență, iar acesta nu le-a respectat.

Tribunalul Comercial Cluj consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât, chiar dacă prin

Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007

Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate, s-a reținut că participanții în procedura instituită de

Legea nr. 85/2006

sunt persoane care "pot avea sau nu calitatea de comerciant, astfel că nu se poate justifica obligația tuturor acestora de a urmări Buletinul procedurilor de insolvență doar pentru simplul motiv că au încheiat un act juridic cu o persoană care nu poate fi supusă procedurii insolvenței, cerința textului de lege fiind excesivă în acest caz". Judecătorul-sindic consideră că nu poate fi făcută nicio distincție între persoanele fizice și persoanele juridice, respectiv între comercianți și necomercianți, Constituția ocrotind în egală măsură ambele categorii, neputându-i-se pretinde unui comerciant sau unui necomerciant să studieze săptămânal sau chiar zilnic Buletinul procedurilor de insolvență, cu consecința alocării unei durate de timp mai reduse ocupației sale obișnuite. Aceasta cu atât mai mult cu cât procedura reglementată de dispozițiile

Legii nr. 85/2006

nu este doar în beneficiul debitorului, ci și în interesul creditorilor. Nu este deloc de neglijat faptul că practica ultimilor ani a demonstrat că în cele mai multe cazuri debitorii sunt de rea-credință, "abandonându-și" afacerea și refuzând orice colaborare cu administratorul sau lichidatorul judiciar, respectiv refuzând predarea documentelor prevăzute de

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

tocmai în scopul neînscrierii creditorilor în tabelul de creanțe, în acest mod "selectându-și" creditorii.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

este inadmisibilă, iar dispozițiile

art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 7 alin. (3) și

art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul cuprins:

- Art. 7 alin. (3): "Prin excepție de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență.";

- Art. 76 alin. (1): "Cu excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 7, titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanțelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), va fi decăzut, cât privește creanțele respective, din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor și nu va dobândi calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedură. El nu va avea dreptul de a-și realiza creanțele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaților cu răspundere nelimitată al persoanei juridice debitoare ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din Constituție, precum și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin

Decizia nr. 367 din 17 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2009, și

Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009, s-a mai pronunțat asupra textului de lege criticat în sensul respingerii excepției. Curtea a reținut, în esență, că prevederile

art. 7 din Legea nr. 85/2006 , potrivit cărora citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență, își găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părți și o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfășurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială prin care se asigură soluționarea cu celeritate a cauzelor.

În cauza de față, autorul excepției critică însă prevederile

art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

din prisma obligației pe care acestea o instituie pentru persoanele ce participă la procedura insolvenței, obligația de a fi abonați la Buletinul procedurilor de insolvență și verificarea periodică a informațiilor publicate în acesta, fapt ce pune în discuție restrângerea mai multor drepturi fundamentale. Referitor la aceasta, Curtea a reținut prin

Decizia nr. 1.453 din 3 noiembrie 2011 , nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii, că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit

art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 460/2005

privind conținutul, etapele, condițiile de finanțare, publicare și distribuire a Buletinului procedurilor de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iunie 2005, cu modificările și completările ulterioare: "(5) Oficiul Național al Registrului Comerțului publică săptămânal pe pagina sa de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvență, care va cuprinde următoarele informații: denumirea debitorului, codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvență și instanța pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanța judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii și numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor."

Totodată, Curtea a reținut prin

Decizia nr. 564 din 29 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 18 iunie 2010, că susținerile potrivit cărora nu există posibilitatea practică de a lua cunoștință de actele de procedură publicate în Buletinul insolvenței datorită numărului foarte mare de astfel de publicări și a resurselor umane limitate nu reprezintă motive de neconstituționalitate a

art. 7 din Legea nr. 85/2006 .

Mai mult, prin

Decizia nr. 367 din 17 martie 2009 , Curtea a statuat că accesul liber la justiție și exercitarea dreptului de apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiționări în vederea unei bune administrări a justiției, condiționări ce pot îmbrăca și forma unor obligații de ordin financiar. În mod evident, aceste condiționări trebuie să își găsească o justificare rezonabilă și proporțională cu obiectivul propus și să nu ducă la imposibilitatea efectivă de exercitare a drepturilor fundamentale mai sus menționate.

Or, Curtea a reținut că citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în însuși specificul acestei proceduri și au drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia. Obligațiile corelative ce decurg pentru părți în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a dreptului de proprietate ori a dreptului la apărare, atât timp cât părțile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic și să consulte dosarul în vederea cunoașterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispozițiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată, aplicabile în temeiul

art. 149 din Legea nr. 85/2006 .

În final, Curtea observă că dispozițiile art. 53 alin. (2) din Constituție referitoare la proporționalitatea măsurii restrângerii unor drepturi cu situația care a determinat-o nu sunt incidente în speță.

Cu privire la susținerile autorului excepției potrivit cărora pentru culpa sau neglijența debitorului este sancționat creditorul de bună-credință, negându-i-se acestuia dreptul de a-și valorifica creanța, Curtea constată că aceasta nu reprezintă probleme de constituționalitate a dispozițiilor legale criticate, ci chestiuni ce țin de aplicarea acestora în concret la cauza dedusă judecății instanțelor judecătorești.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) și

art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Credit Plus (Gulf) LTD din Dubai, Emiratele Arabe Unite, prin mandatar Societatea Comercială "Colectare Recuperare Creanțe CRC" - S.R.L. din București, în Dosarul nr. 2.429/1285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2011.