Decizia nr. 114/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 37/2007 7 august 2007 (prevederi anume) privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauze…
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007
privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sanex Com" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 15.668/325/2011 al Judecătoriei Timișoara - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.389D/2011 al Curții Constituționale.
La apelul nominal răspunde, pentru partea Autoritatea Rutieră Română - Agenția Timiș, consilier juridic Arabela Nicolau, cu delegație depusă la dosar, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente. Aceasta reiterează considerentele reținute de instanța de contencios constituțional în materie, respectiv
Decizia nr. 557 din 15 mai 2008 , care se referă, în principal, la existența, pe de o parte, a unui raport de prepușenie între societatea de transport rutier și conducătorul auto, angajat al acesteia, în virtutea căruia comitentul are obligația de a impune conducătorului auto o anumită conduită, precum și, pe de altă parte, la acțiunea în regres pe care comitentul o are la dispoziție împotriva prepusului, argumente ce au fundamentat soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pentru aceleași argumente expuse și de partea prezentă. În ceea ce privește raportul dintre legislația națională și cea europeană, adus în discuție de autorul excepției prin invocarea
Regulamentului (CE) nr. 561/2006
al Parlamentului European și al Consiliului, se arată că aplicarea legislației europene este un atribut exclusiv al instanței de judecată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 15.668/325/2011, Judecătoria Timișoara - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007
privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, excepție de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Sanex Com" - S.R.L. din Deva într-o cauză privind soluționarea unei plângeri contravenționale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin normelor art. 11 alin. (1) și (2) din Constituție, prin aceea că nu respectă prevederile
Regulamentului (CE) nr. 561/2006
al Parlamentului European și al Consiliului, regulament ce stă la baza adoptării
Ordonanței Guvernului nr. 37/2007
și care se întemeiază pe ideea că răspunderea nu poate fi atrasă decât pentru acele fapte ce pot fi imputate în mod direct întreprinderii de transport sau reprezentanților legali ai acestora. Or, textul de lege atacat sancționează cu amendă societatea de transport pentru fapte săvârșite de către conducătorii auto angajați ai acesteia și care se referă la gestionarea programului de condus. Atât timp cât conducătorului auto nu i se impută nerespectarea prevederilor legii privind această obligație, se ajunge ca societatea de transport rutier să fie sancționată nelegal, ceea ce reprezintă o transpunere în dreptul intern a legislației europene în materie în dezacord cu prevederile art. 11 alin. (1) și (2) din Constituție.
Judecătoria Timișoara - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Deși contravenția sancționată de textul de lege criticat este săvârșită în mod direct și nemijlocit de către conducătorul auto, se arată că între acesta și societatea de transport există un raport de prepușenie, în virtutea căruia comitentul are obligația de a impune conducătorului auto respectarea prevederilor legale în materie. Totodată, comitentul are la dispoziție acțiunea în regres împotriva prepusului său, astfel că stabilirea în sarcina operatorului de transport a amenzii contravenționale pentru o faptă săvârșită de conducătorul auto este o soluție legislativă justificată prin raportul de prepușenie, și, prin urmare, instanța de judecată apreciază că textul legal criticat nu contravine
Regulamentului (CE) nr. 561/2006
al Parlamentului European și al Consiliului.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Curtea Constituțională a arătat în jurisprudența sa în materie, de pildă prin
Decizia nr. 683 din 11 septembrie 2007 ,
Decizia nr. 934 din 7 iulie 2011
sau
Decizia nr. 1.324 din 11 octombrie 2011 , că între întreprindere sau operatorul de transport rutier și conducătorul auto există un raport de prepușenie, în virtutea căruia comitentul are obligația de a impune conducătorului auto utilizarea instrumentarului și a documentelor prevăzute de lege, dar și că răspunderea comitentului, fiind o formă de răspundere pentru fapta altuia, pune la dispoziția acestuia acțiunea în regres împotriva prepusului, care este răspunzător în mod direct și nemijlocit.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile
art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007
sunt constituționale. Astfel cum s-a pronunțat Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 683 din 11 septembrie 2007
sau
Decizia nr. 540 din 28 aprilie 2011 , între întreprinderea sau operatorul de transport rutier și conducătorul auto există un raport de prepușenie, care presupune obligația primului de a impune conducătorului auto o anumită conduită în trafic, care să nu contravină prevederilor legale, astfel că este justificată obligarea comitentului la plata amenzii pentru o faptă săvârșită de prepusul său. În plus, întrucât răspunderea comitentului este o răspundere pentru fapta altuia, acesta are la dispoziție o acțiune în regres împotriva prepusului.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, susținerile părții prezente, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007
privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, astfel cum au fost modificate prin dispozițiile
art. unic pct. 6 din Legea nr. 52/2010
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 21/2009
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 37/2007
privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 25 martie 2010. Textul de lege criticat are următorul cuprins:
Articolul 9
alin. (1) lit. c): "(1) Contravențiile prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează: (...) c) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei - faptele prevăzute la alin. (1) pct. 15-16, 18-20, 22-26, 28-30, 36 și 38, aplicabilă conducătorului auto, și faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1-11, 31 și 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege examinat încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) din Constituție, care au următorul cuprins: "(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."
Autorul excepției face trimitere la prevederile
Regulamentului (CE) nr. 561/2006
al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a
Regulamentelor (CEE) nr. 3.821/85
și
(CE) nr. 2.135/98
ale Consiliului și de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 3.820/85
al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 102 din 11 aprilie 2006.
Din examinarea excepției de neconstituționalitate invocate, Curtea Constituțională constată că prevederile
art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007
stabilesc sancțiunile corespunzătoare săvârșirii contravențiilor prevăzute la art. 8 din ordonanță, acestea constând în amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, aplicabilă, după caz, conducătorului auto sau întreprinderii/operatorului de transport rutier. Textul legal criticat a mai fost examinat de Curtea Constituțională prin prisma unor critici de neconstituționalitate asemănătoare celor formulate în prezenta cauză, referitoare la aplicarea sancțiunii amenzii întreprinderii sau operatorului de transport rutier pentru fapte săvârșite în mod direct și nemijlocit de către conducătorul auto.
Prin
Decizia nr. 683 din 11 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea a reținut că obligarea întreprinderii sau operatorului de transport la plata amenzii pentru o faptă săvârșită de către conducătorul auto este o soluție legislativă justificată prin raportul de prepușenie existent între întreprinderea sau operatorul de transport rutier și conducătorul auto, angajat al acesteia/acestuia, raport în virtutea căruia comitentul are obligația de a impune conducătorului auto utilizarea instrumentarului și a documentelor prevăzute de lege. Totodată, întrucât răspunderea comitentului este o răspundere pentru fapta altuia, acesta are la dispoziție o acțiune în regres împotriva prepusului.
Considerentele reținute de Curtea Constituțională prin decizia indicată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, având în vedere similitudinea aspectelor de neconstituționalitate invocate.
Distinct de cele menționate, Curtea observă că autorul excepției invocă prevederile art. 11 alin. (1) și (2) din Constituție, cu trimitere la
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
al Parlamentului European și al Consiliului. Or, art. 11, intitulat "Dreptul internațional și dreptul intern", se referă la tratate, în sensul
privind tratatele, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2004. Acest instrument juridic de drept internațional, deși în contextul normei constituționale indicate dobândește valențe lato sensu, nu poate fi confundat cu regulamentul adoptat la nivelul Uniunii Europene, act juridic ce se încadrează în legislația secundară a dreptului european. Prin urmare, sub acest aspect, dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Constituție nu pot fi incidente în cauză. Având în vedere motivarea scrisă a autorului excepției, reiese că temeiul constituțional pe care acesta ar fi trebuit în mod corect să îl invoce este art. 148 alin. (2), care se referă la prioritatea pe care o au "celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu" față de dispozițiile contrare din legile interne. Or, cu privire la acest aspect, Curtea Constituțională a arătat, de exemplu prin
Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, și nu de constituționalitate. Curtea a constatat că, în raporturile dintre legislația comunitară și cea națională (cu excepția Constituției), se poate vorbi numai de prioritate de aplicare a celei dintâi față de cealaltă, chestiune ce intră în competența instanțelor judecătorești. Ca atare, sub acest aspect, critica de neconstituționalitate formulată nu poate fi reținută.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007
privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sanex Com" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 15.668/325/2011 al Judecătoriei Timișoara - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi ______
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.