Decizia nr. 482/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Oltchim" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 10.661/288/2010 al Curții de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 890D/2011.

La apelul nominal, pentru părțile Waldemar Preussner și Wojcieh Zaremba răspunde apărătorul ales Tiberius Bărbăcioru, cu împuternicire avocațială la dosar. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.639D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 și 13 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mircea Iulian Porțeanu în Dosarul nr. 28.605/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 14D/2012, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carol Stanciu în Dosarul nr. 13.231/245/2011 al Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori.

La apelul nominal, pentru autorul excepției răspunde apărătorul ales Marius Sebastian Striblea, cu împuternicire avocațială la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 105D/2012, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dorel Cheche în Dosarul nr. 27.452/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția penală.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 392D/2012, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Colierul" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.390/89/2011 al Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 453D/2012, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Rubin 2000 Import Export" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.391/89/2011 al Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 890D/2011, nr. 1.639D/2011, nr. 14D/2012, nr. 105D/2012, nr. 392D/2012 și nr. 453D/2012, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Avocații și autorul excepției prezent arată că sunt de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile pentru conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 1.639D/2011, nr. 14D/2012, nr. 105D/2012, nr. 392D/2012 și nr. 453D/2012 la Dosarul nr. 890D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul apărătorului ales al autorului excepției Carol Stanciu, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, reiterând argumentele invocate în fața Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori.

Autorul excepției Dorel Cheche solicită, de asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată în fața Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția penală și depune note scrise.

Apărătorul ales al părților Waldemar Preussner și Wojcieh Zaremba solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, făcând trimitere la

deciziile nr. 1.131/2011

și

nr. 62/2012

ale Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Decizia penală nr. 689/R din 9 iunie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 10.661/288/2010, Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Oltchim" - S.A. din Râmnicu Vâlcea cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe penale pronunțate într-o cauză având ca obiect o plângere formulată în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală.

Prin Încheierea din 13 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 28.605/299/2011, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 și 13 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată de Mircea Iulian Porțeanu cu ocazia soluționării unei plângeri formulate în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală.

Prin deciziile penale nr. 1.308 din 24 noiembrie 2011 și nr. 53 și 54 din 17 ianuarie 2012, pronunțate în dosarele nr. 13.231/245/2011, nr. 2.390/89/2011 și nr. 2.391/89/2011, Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată de Carol Stanciu, Societatea Comercială "Colierul" - S.R.L. din București și Societatea Comercială "Rubin 2000 Import Export" - S.R.L. din București cu ocazia soluționării recursurilor împotriva unor sentințe penale pronunțate în cauze având ca obiect plângeri formulate în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală.

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 27.452/299/2011, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată de Dorel Cheche cu ocazia soluționării unei plângeri formulate în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, folosirea căilor de atac, dreptul la un recurs efectiv și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, întrucât soluția pronunțată de judecător în temeiul art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, în procedura plângerii împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată, nu este supusă niciunei căi de atac.

Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția penală și Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Legea fundamentală și din actele normative internaționale invocate de autorii excepției.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală sunt constituționale, deoarece nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate de autorii excepției. Face trimitere, în acest sens, la

deciziile Curții Constituționale nr. 242/2011 ,

nr. 1.626/2011

și

nr. 62/2012 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit Încheierii de sesizare din 13 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 28.605/299/2011 de Judecătoria Sectorului 1 București - Secția penală, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 10 și 13 din Codul de procedură penală, modificate prin prevederile

art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Din notele scrise ale autorului excepției Mircea Iulian Porțeanu, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta privește doar dispozițiile alin. 10 al art. 278^1 din Codul de procedură penală. Prin urmare, având în vedere și celelalte acte de sesizare din cauza de față, Curtea se va pronunța doar asupra dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. 8 este definitivă."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 referitoare la statul român, ale art. 15 privind universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitoare la condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac și ale art. 148 referitoare la integrarea în Uniunea Europeană, precum și ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 1 referitoare la obligația de a respecta drepturile omului, ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv și ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție, respectiv raportate la dispozițiile art. 8 referitoare la dreptul la un recurs efectiv, ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 30 referitoare la interzicerea abuzului de drept din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 2 privind dreptul la un recurs efectiv și ale art. 5 referitoare la interzicerea abuzului de drept din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil și ale art. 54 referitoare la interzicerea abuzului de drept din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că între dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, potrivit cărora hotărârea pronunțată de judecător în temeiul art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală este definitivă, și prevederile din Legea fundamentală și din actele normative internaționale invocate de autorii excepției nu poate fi reținută nicio contradicție. Stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a reținut, cu mai multe prilejuri, că acesta este sensul art. 129 din Constituție, text care face referire la "condițiile legii" atunci când reglementează exercitarea căilor de atac ("Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii"), ca de altfel și al art. 126 alin. (2) din Constituție, care, referindu-se la competența instanțelor judecătorești și la procedura de judecată, stabilește că acestea "sunt prevăzute numai prin lege" [a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004].

Dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală nu aduc atingere dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Legea fundamentală și nici accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituție, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci rezoluția sau ordonanța de netrimitere în judecată emisă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție nu sunt aplicabile. De asemenea, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice nu au aplicabilitate în cauza de față, întrucât dreptul la un recurs efectiv nu se confundă cu dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești.

În același sens sunt și

Decizia nr. 1.131 din 13 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011,

Decizia nr. 1.456 din 3 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 12 decembrie 2011, și

Decizia nr. 62 din 31 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 9 martie 2012, prin care Curtea a statuat că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele arătate, dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici prevederilor constituționale ale art. 1 și 15.

În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textele de lege ce fac obiectul excepției, a art. 53 din Constituție, aceasta nu poate fi reținută, prevederile constituționale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care nu s-a constatat.

În fine, referitor la invocarea, ca temei al excepției de neconstituționalitate, a prevederilor art. 1 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 5 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 54 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dispoziții care privesc obligația de a respecta drepturile omului și interzicerea abuzului de drept, cu raportare la art. 11 și 20 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât ipoteza lor normativă nu are aplicabilitate cu privire la art. 278^1 din Codul de procedură penală. De asemenea, nu este aplicabil nici art. 148 din Constituție, care vizează competența instanțelor de judecată de a se pronunța asupra conformității legislației naționale cu cea europeană.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Oltchim" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 10.661/288/2010 al Curții de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, de Mircea Iulian Porțeanu și Dorel Cheche în dosarele nr. 28.605/299/2011 și nr. 27.452/299/2011 ale Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția penală și de Carol Stanciu, de Societatea Comercială "Colierul" - S.R.L. din București și de Societatea Comercială "Rubin 2000 Import Export" - S.R.L. din București în dosarele nr. 13.231/245/2011, nr. 2.390/89/2011 și nr. 2.391/89/2011 ale Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 mai 2012.