Decizia nr. 551/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ion Ion Bicică în Dosarul nr. 4.374/121/2011 al Tribunalului Galați - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.022D/2011.

La apelul nominal se prezintă pentru autorul excepției Andi-Bogdan Bicică, cu împuternicire depusă la dosar. Lipsește partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, raportat la categoria de persoane avută în vedere, pensiile de serviciu acordate militarilor nu pot fi considerate ca fiind "pensii speciale". Prin urmare, modificarea cuantumului acestor pensii aflate în plată reprezintă o încălcare a unor drepturi câștigate, cu consecința înfrângerii principiului constituțional al neretroactivității legii civile.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 august 2011, pronunțată în Dosarul nr. 4.374/121/2011, Tribunalul Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 195 lit. r) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Excepția a fost ridicată de Ion Ion Bicică cu prilejul soluționării unei acțiuni civile privind recalcularea pensiei militare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care abrogă dispozițiile

Legii nr. 80/1995 , referitoare la actualizarea pensiilor militare potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate, sunt retroactive, aducând atingere unui drept legal câștigat potrivit legislației anterioare. De asemenea, arată că renunțarea la caracterul militar al pensiei și transformarea acesteia în pensie civilă nu putea privi decât pensiile care urmau a se acordă de la intrarea în vigoare a legii pentru viitor, iar nu și pensiilor aflate în plată.

Tribunalul Galați - Secția civilă consideră că textul de lege criticat este constituțional. Astfel, făcând trimitere la dispozițiile art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum au fost interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, arată că garantarea unui cuantum al pensiei se face doar atât timp cât există o fundamentare legală în dreptul intern. În acest sens, amintește cele reținute de Curtea de la Strasbourg în Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunțată în Cauza Kjartan Asmunsson contra Islandei, potrivit cărora, "chiar dacă art. 1 din Protocolul adițional garantează persoanelor dreptul la beneficiile rezultate din plata contribuțiilor la anumite fonduri de securitate socială, acest lucru nu poate fi interpretat ca acordând persoanei o pensie într-un anumit cuantum". De asemenea, amintește că prin Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko contra Ucrainei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este la libera apreciere a statului stabilirea beneficiilor ce sunt plătite persoanelor din bugetul de stat. În ceea ce privește retroactivitatea dispozițiilor de lege criticate, arată că prin

Legea nr. 263/2010

nu se modifică aspectele referitoare la condițiile de pensionare ale persoanelor pensionate sub imperiul legii anterioare, punându-se în discuție doar modul de calcul al pensiei, cu efect pentru pensiile viitoare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul, invocând jurisprudența Curții Constituționale prin

Decizia nr. 820/2006 , consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că, potrivit deciziei amintite, "legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Această prerogativă nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii civile, atât timp cât dispozițiile de lege se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor".

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...] r) prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 11 alin. 1 și 2, art. 21 alin. 3 și

art. 24 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare."

Autorul excepției consideră că textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție : art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii civile și art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică abrogarea dispozițiilor

art. 11 alin. 1 și 2 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate."

Cu privire la criticile de neconstituționalitate care vizează eliminarea prin textul de lege criticat a pensiei militare de serviciu, Curtea constată că, în realitate, transformarea pensiilor de serviciu ale militarilor în pensii contributive, cu consecința pierderii componentei necontributive a pensiei, a avut loc prin dispozițiile

Legii nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. În acest sens, Curtea, prin

Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010 a arătat că, ulterior intrării în vigoare a

Legii nr. 119/2010 , legiuitorul a menținut, într-adevăr, în vigoare reglementările

Legii nr. 80/1995

referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însă, prin

art. 12 al Legii nr. 119/2010 , a stabilit că "Persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condițiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege". Așa fiind, Curtea a reținut că "Această reglementare are semnificația faptului că legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu această nouă și ultimă lege. Eo ipso această situație nu produce efecte neconstituționale, întrucât actele normative în cauză cuprind și alte referiri cu privire la condițiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana în cauză pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, condițiile de pensionare specifice pensiilor speciale rămân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , iar noua lege reglementează numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiți".

Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor legale care au dispus transformarea pensiilor de serviciu în pensii în sistemul public de pensii, întemeiate pe principiul contributivității, Curtea s-a pronunțat în mai multe rânduri, cu prilejul analizării dispozițiilor

Legii nr. 119/2010 . Astfel, prin deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ori prin

Decizia mai recentă nr. 1.268 din 27 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea a reținut că aceste dispoziții de lege nu sunt contrare prevederilor constituționale privind dreptul la pensie, dreptul de proprietate privată ori principiului constituțional al neretroactivității legii civile, soluție care se impune a fi păstrată și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale.

În ceea ce privește critica referitoare la abrogarea dispozițiilor privind actualizarea pensiei, Curtea reține, în acord cu cele statuate prin

Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, că, deși consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituție nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.

De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie de un anumit cuantum.

Având în vedere cele arătate, Curtea constată că sunt lipsite de temei criticile de neconstituționalitate vizând abrogarea textelor de lege referitoare la modul de actualizare a pensiilor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ion Ion Bicică în Dosarul nr. 4.374/121/2011 al Tribunalului Galați - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 mai 2012.