Decizia nr. 1054/2012
asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
---------
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Verginia Furdui în Dosarul nr. 8.772/107/2010 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.323D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.334D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Lia Dorina Bordianu în Dosarul nr. 5.225/97/2010 al Curții de Apel Cluj - Secția I civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.334D/2012 la Dosarul nr. 1.323D/2012, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 8.772/107/2010, și prin Încheierea din 5 iulie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 5.225/97/2010, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta-intimată Verginia Furdui și de reclamanta-intimată Lia Dorina Bordianu, în cadrul unor cauze având ca obiect contestații la decizii de recalculare a pensiilor.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 47 alin. (1) și art. 20.
Referitor la încălcarea
art. 1 alin. (5) din Constituție, arată că dispozițiile Legii nr. 119/2010
încalcă normele de tehnică legislativă care impun existența unei congruențe (concordanțe) între motivele și/sau scopul unui act normativ, pe de-o parte, și efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte, astfel cum statuează dispozițiile
art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Or, la sfârșitul anului 2011, după finalizarea procesului de recalculare a pensiilor prevăzute la
art. 1 din Legea nr. 119/2010
există o discrepanță enormă între expunerea de motive a
și previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al
și realitatea bugetară. Concluzionând, autorii excepției arată că, prin adoptarea
Legii nr. 119/2010 , s-a mărit, contrar dezideratelor și angajamentelor asumate de România cu organismele financiare internaționale, deficitul sistemului de pensii de la 1,2% din P.I.B. în anul 2009 la 2,35% din P.I.B. în anul 2011.
Cu privire la încălcarea art. 47 alin. (1) din Constituție, susțin că dispozițiile de lege criticate nu au reprezentat măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, ci măsuri prin care s-a accentuat dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri și cheltuieli. Consideră că actualmente situația de fapt este diferită față de cea prevăzută în
a Curții Constituționale. Astfel, la 1 an și 6 luni de la intrarea în vigoare a
se observă că efectele produse de aceasta sunt cel puțin pe termen scurt și mediu în totală contradicție cu motivele și scopurile principale ale acesteia, astfel cum au fost menționate în expunerea de motive.
De asemenea, consideră că
contravine și art. 20 din Constituție, deoarece încalcă, în principal, art. G pct. 2 din partea a V-a din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin
Legea nr. 74/1999 , și, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeași cartă raportat la art. 65 pct. 1 și 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964, întrucât în majoritatea cazurilor, în urma recalculării, pensiile personalului diplomatic și consular, personalului aeronautic civil navigant și nenavigant, funcționarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaților, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și personalului Curții de Conturi nu sunt cel puțin egale cu 40% din totalul câștigului anterior al beneficiarului pensiei.
Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de către autoarea excepției Lia Dorina Bordianu, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în încheierile de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care au următorul cuprins: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:
[...] c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea."
Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (5), potrivit căruia "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, coroborat cu art. G pct. 2 din partea a V-a din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin
Legea nr. 74/1999 , și cu art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeași cartă raportat la art. 65 pct. 1 și 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
I. Cu privire la notele scrise depuse la dosar de autoarea excepției Lia Dorina Bordianu, prin care aceasta "invocă excepția de neconstituționalitate a
Legii nr. 119/2010 ", Curtea constată că, potrivit
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a Curții îl reprezintă încheierea instanței judecătorești, iar litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se invocă o nouă excepție de neconstituționalitate, ulterior încheierii de sesizare, direct în fața Curții Constituționale.
II. Referitor la dispozițiile de lege criticate, Curtea reține că s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prin
Decizia nr. 1.481 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, prin
Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011,
Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, și
Decizia nr. 1.285 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011.
Prin
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, s-a constatat, în esență, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, [...] Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".
Totodată, Curtea a statuat că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii".
Curtea Constituțională a constatat că "eliminarea pensiilor de serviciu reglementată de
nu a reprezentat o sarcină individuală excesivă, această sarcină fiind suportată de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egală măsură. Ajustarea dictată de principiul contributivității nu numai că elimină un beneficiu suplimentar acordat unor angajați ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodată, conform jurisprudenței Curții, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă (a se vedea
Decizia nr. 872
și
Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010); or, în cauza de față, nu se pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în niciun fel afectată sau restrânsă".
Totodată, prin
Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil".
Referitor la criticile privind pretinsa încălcare a art. 20 din Constituție coroborat cu prevederile Cărții sociale europene revizuite și Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, Curtea s-a pronunțat prin
Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012. Cu acel prilej, Curtea a reținut că "în sistemul public de pensii, întemeiat pe principiul contributivității, cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obținute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci și la veniturile obținute pe întreaga perioadă de contribuție. Prevederile internaționale invocate nu stabilesc nici ele că veniturile în funcție de care se apreciază cuantumul la pensie sunt numai acelea aferente ultimilor ani de contribuție, astfel că apar ca lipsite de temei criticile de neconstituționalitate invocate".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluțiile, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Verginia Furdui în Dosarul nr. 8.772/107/2010 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și de Lia Dorina Bordianu în Dosarul nr. 5.225/97/2010 al Curții de Apel Cluj - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 decembrie 2012.
*) A se vedea opinia separată de la
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 433 din 28 iunie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.