Legea nr. 23/1969

Articolul 1

Pedeapsa închisorii se executa în temeiul mandatului de executare, emis în baza unei hotărîri judecătorești definitive de condamnare.

Executarea pedepsei închisorii se face în locuri de deținere denumite penitenciare, înființate prin ordinul ministrului în subordinea căruia se găsesc, iar în cazurile prevăzute de art. 62 Cod penal, în unități militare disciplinare.

Articolul 2

Condamnații sînt primiți în penitenciare după ce li se stabilește identitatea.

La primire, condamnaților li se aduc la cunoștința obligațiile și drepturile pe care le au, măsurile disciplinare ce li se pot aplica și recompensele ce li se pot acorda pe timpul executării pedepsei.

Atît la primire, cît și în timpul executării pedepsei, condamnații sînt supuși percheziției, precum și măsurilor sanitare și de igiena.

Articolul 3

Condamnații se repartizează la locurile de deținere, tinindu-se seama de natura infracțiunii, durata pedepsei și starea de recidiva, de comportarea și receptivitatea acestora la acțiunea de reeducare.

Deținerea femeilor se face separat de bărbați, iar minorilor separat de majori sau în locuri de detenție speciale.

Articolul 4

Mijloacele materiale și financiare necesare deținerii, întreținerii și reeducării condamnaților, precum și asistența medicală, sînt asigurate de stat.

Articolul 5

Reeducarea condamnaților se realizează prin munca. Condamnații sînt obligați

sa presteze o munca utila pentru care sînt apți.

De asemenea, reeducarea condamnaților se realizează prin calificarea sau recalificarea într-o meserie, desfășurarea unor activități cultural-educative, precum și prin stimularea și recompensarea celor care sînt stăruitori în munca și dau dovezi temeinice de îndreptare.

Articolul 6

Minorii condamnați vor fi supuși, în timpul executării pedepsei, unei acțiuni de educare deosebite, spre a putea deveni cetățeni utili societății.

Minorii care de la primirea în locul de deținere mai au de executat cel puțin 6 luni închisoare vor continua învățămîntul general obligatoriu și li se va asigura posibilitatea de a dobîndi o pregătire profesională potrivit cu gradul de școlarizare și cu aptitudinile lor. Dacă minorii nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a urma cursurile profesionale, ei vor fi ajutați să obțină o calificare într-o meserie sau sa și-o completeze, în conformitate cu normele de calificare la locul de muncă. Cadrele didactice, manualele și rechizitele vor fi puse la dispoziție de către Ministerul Educației și Învățămîntului*, iar personalul și utilajul necesar pentru calificarea într-o meserie se vor asigura de penitenciare.

-------------

* Potrivit Decretului nr. 469/1971, denumirea "Ministerul Educației și Învățămîntului" a înlocuit denumirea "Ministerul Învățămîntului".

Minorilor condamnați la închisoare pe o durată pînă la 6 luni inclusiv li se asigura posibilitatea de a-și completa cunoștințele de cultura generală, tinindu-se seama de gradul lor de școlarizare.

** ART. 6^1

Condamnații minori, la împlinirea virstei de 18 ani, pot fi mentinuti în locurile de deținere pentru executarea în continuare a pedepsei în regimul prevăzut pentru minori, dacă aceasta este necesar pentru desăvîrșirea pregătirii lor școlare sau profesionale, dar nu mai mult de 2 ani.

------------

**

Art. 6^1 a fost introdus prin Legea nr. 8/1973 .

Articolul 7

Munca condamnaților se organizează potrivit programului de lucru stabilit de comandantul penitenciarului și se desfășoară cu respectarea normelor referitoare la protecția muncii.

Femeile gravide nu vor fi folosite la munca în perioada stabilită de normele legale cu privire la concediul ce se acordă angajatelor înainte și după naștere și nici la munca în mediul toxic sau vatamator. De asemenea, cele care au născut și au copii mai mici de un an la locul de deținere, precum și minorii, nu pot fi folosiți la munca în mediul toxic sau vatamator.

Folosirea la munca a fiecărui condamnat se face cu avizul medicului penitenciarului.

Articolul 8

Durata zilei de muncă nu poate depăși 12 ore și se stabilește în raport cu nevoile procesului de producție.

Femeilor gravide, celor care au născut și au copii mai mici de un an la locul de deținere, minorilor, precum și condamnaților care muncesc în mediul toxic sau vatamator, nu li se poate prelungi durata zilei de muncă peste 8 ore.

Articolul 9

Folosirea la munca a condamnaților se face în raport cu calificarea profesională pe care o au. În cazul cînd nevoile de brate de muncă calificate au fost satisfacute, cei care au o calificare profesională vor putea fi folosiți și la munci necalificate.

Articolul 10

Condamnații care dau dovezi temeinice de îndreptare, fiind stăruitori în munca și disciplinați, pot presta munca fără paza în afară penitenciarului sau pot fi folosiți pentru supravegherea altor condamnați la locurile de muncă, după ce au executat cel puțin 1/5 din pedeapsa, fracțiune în care se include și timpul considerat ca executat, ca urmare a muncii prestate.

De prevederile alineatului precedent nu beneficiază cei care au fost condamnați pentru infracțiunea de omor sau pentru infracțiuni contra păcii și omenirii, ori pentru infracțiuni contra securității statului, sau pentru infracțiuni prin care s-a produs o paguba importanța economiei naționale, și nici cei aflați în stare de recidiva.

Articolul 11

Munca prestată de condamnați este remunerată potrivit normelor și tarifelor de salarizare stabilite în ramura de activitate în care aceștia sînt folosiți.

Munca condamnaților folosiți pentru supravegherea la locul de muncă a altor condamnați este remunerată cu salariul minim tarifar stabilit pe economie.

Din remunerația muncii condamnatului o cota de 10% revine acestuia, iar cealaltă parte revine administrației penitenciarului, facindu-se venit la stat.

Din sumele încasate drept recompensa pentru invenții, inovații și rationalizari create de condamnați în timpul deținerii, li se acordă acestora o cota de 50%, diferența facindu-se venit la stat.

Articolul 12

Muncile prestate de condamnați în interesul unităților care aparțin Direcției generale a penitenciarelor, precum și muncile prestate în atelierele locurilor de deținere finanțate de la buget, se remunereaza cu 10% din salariul minim tarifar stabilit pe economie pentru lucrările ce se executa în regie, ori din salariul realizat pe baza tarifelor de salarizare în vigoare pentru lucrările ce se executa în acord. Aceasta remunerație revine în întregime condamnatului.

Muncile cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului nu se remunereaza.

Cotele prevăzute în alin. 3 și 4 din art. 11, precum și remunerația prevăzută în alin. 1 din prezentul articol, cuvenite condamnatului, se consemnează la Casa de Economii și Consemnațiuni; din acestea o treime se pune la dispoziția condamnatului pentru a o folosi pe timpul executării pedepsei, iar două treimi i se inmineaza la punerea în libertate.

Contribuția pentru asigurări sociale se suporta de către unitatea la care condamnatul a prestat munca, sumele respective urmînd a se incasa de administrația penitenciarului, care le face venit la stat.

Articolul 13

Condamnații răspund de pagubele provocate din vina lor la locurile de deținere sau de muncă. Ei nu răspund pentru pagubele provocate din uzura normală a bunurilor încredințate spre folosință și nici pentru acelea provenite din riscul normal al muncii.

Cînd condamnații au cauzat pagube la locul de deținere sau de muncă, sumele reprezentind despăgubirile se rețin, atunci cînd este posibil, în primul rind din sumele ce le aparțin, consemnate la Casa de Economii și Consemnațiuni, lăsîndu-li-se, în acest caz, o sumă reprezentind echivalentul unui salariu minim tarifar stabilit pe economie, care li se inmineaza la punerea în libertate.

Sumele reprezentind despăgubirile, care nu au putut fi recuperate pînă la liberarea condamnatului, se urmăresc prin organele financiare ale comitetelor executive ale consiliilor populare, potrivit normelor legale.

Pagubele se recuperează de la condamnați pe baza ordinului de imputare emis de comandantul penitenciarului, care constituie titlu executor.

Împotriva ordinului de imputare, condamnatul poate face contestație la organul ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștința sub semnatura.

Articolul 14

Condamnatul care și-a executat pedeapsa, după punerea în libertate va fi încadrat în munca prin grija organelor Ministerului Muncii și a direcțiilor județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București.

Condamnatul care, în timpul executării pedepsei, a devenit incapabil total de muncă în urma unui accident de muncă sau unei boli profesionale, va primi după liberare un ajutor lunar după distincțiile și în cuantumul prevăzute de dispozițiile legale referitoare la beneficiarii de pensie de invaliditate în cadrul asigurărilor sociale de stat, care nu au avut mai înainte calitatea de angajat.

De ajutorul lunar în condițiile și procentele prevăzute în legislația pensiilor beneficiază și urmașii celor care au decedat datorită unui accident de muncă ori unei boli profesionale survenite în timpul executării pedepsei.

De asemenea, poate primi un ajutor lunar condamnatul care la data liberării este invalid gradul I sau II din cauza unui accident în afară de muncă, dacă a avut o activitate remunerată în orice mod de cel puțin 3 ani înainte de începerea executării pedepsei. Cuantumul acestui ajutor se stabilește între limitele de 50 și 100% din ajutorul social corespunzător, prevăzut de dispozițiile legale referitoare la beneficiarii de ajutor social în cadrul asigurărilor sociale de stat. Pentru cei domiciliați în mediul rural, cuantumul ajutorului lunar nu poate depăși pensia ce se acordă membrilor cooperativelor agricole de producție.

Ajutorul lunar se acordă numai în situația în care cel în cauza nu îndeplinește condițiile pentru a obține pensie sau ajutor social în cadrul asigurărilor sociale de stat ori al altor sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale și nu are mijloace de existenta.

Ajutorul lunar se stabilește de către comitetul executiv al consiliului popular al județului în care domiciliază fostul condamnat, pe baza adeverintei eliberate de către administrația locului de deținere, din care să rezulte împrejurările în care s-a produs accidentul sau s-a contractat boala. Gradul de invaliditate se stabilește de către comisia de expertizare a capacității de muncă din județul în care fostul condamnat își are domiciliul, iar faptul ca este lipsit de mijloace de existenta se constata de către organele de asistența socială.

Plata ajutorului lunar se face din fondurile alocate în acest scop la bugetul comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București.

Articolul 15

În timpul executării pedepsei, condamnații sînt obligați să respecte programul zilnic, disciplina și ordinea interioară, să execute dispozițiile date de personalul penitenciarului, să se supună percheziției, sa poarte costumul penitenciarului, să respecte regulile de igiena și prescripțiile medicului locului de deținere.

De asemenea, condamnații sînt obligați să se comporte cu grija față de bunurile proprietate socialistă aflate în penitenciar sau la organizația socialistă unde muncesc.

Articolul 16

Condamnații au dreptul la hrana necesară, tinindu-se seama și de muncă pe care o prestează, precum și de starea sănătății lor, potrivit normelor legale.

Femeilor gravide sau celor care au născut în timpul executării pedepsei, cît timp copilul rămîne cu mama, copiilor născuți la penitenciar, pînă la vîrsta de un an, precum și minorilor, li se asigura hrana în mod diferențiat, potrivit normelor legale stabilite pentru aceste categorii.

Articolul 17

Condamnații au dreptul la odihna, plimbare, asistența medicală, dreptul de a petitiona, de a primi vizite, pachete cu alimente sau îmbrăcăminte ori medicamente, cărți, ziare și reviste, tigari, de a primi și trimite corespondenta și sume de bani.

Articolul 18

Drepturile condamnaților de a primi vizite, pachete și tigari, de a primi și trimite corespondenta, se acordă în raport cu natura infracțiunii, durata pedepsei, existenta stării de recidiva, folosirea la munca, comportarea și receptivitatea la acțiunea de reeducare.

Sumele de bani aflate asupra condamnaților la primirea în penitenciar, precum și cele primite prin mandat poștal, se consemnează la Casa de Economii și Consemnațiuni și pot fi folosite de aceștia în condițiile stabilite prin regulament.

Condamnații străini pot fi vizitati de către funcționarii consulari ai misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare străine, pe baza autorizației ministerului în subordinea căruia se afla locul de deținere, afară de cazul cînd prin convenții internaționale se dispune altfel.

Articolul 19

În timpul vizitarii condamnaților convorbirile se desfășoară în limba română. Dacă condamnatul sau vizitatorul nu cunoaște limba română, convorbirea se desfășoară în limba pe care o cunosc, conducerea penitenciarului asigurind, în acest caz, ca discuția să fie inteleasa de personalul care executa supravegherea vizitei.

Articolul 20

Corespondenta, cărțile, ziarele și revistele, al căror conținut este apreciat de comandantul penitenciarului ca necorespunzător procesului de reeducare a condamnatului, se rețin și se păstrează la locul de deținere, predindu-i-se acestuia la punerea în libertate.

Corespondenta cu conținut necorespunzător se înaintează, dacă este cazul, organelor competente.

Articolul 21

Pentru încălcarea regulilor de disciplina se poate lua împotriva condamnaților una din următoarele măsuri disciplinare:

a) mustrarea;

b) retragerea unuia, a mai multora, sau a tuturor drepturilor de a primi vizite, pachete, de a primi și trimite corespondenta, pentru perioada la care au dreptul;

c) izolarea simpla, pînă la 15 zile;

d) izolarea severă, pînă la 10 zile, numai cu avizul medicului penitenciarului;

e) transferarea pe o durată de 3 pînă la 12 luni pentru executarea pedepsei la un penitenciar unde se aplică un regim restrictiv.

Măsurile prevăzute la lit. a-d se iau de către comandantul penitenciarului. Izolarea severă poate fi prelungită, cu avizul medicului locului de deținere, peste 10 zile, numai cu aprobarea directorului general al Direcției generale a penitenciarelor, fără a depăși în total 20 de zile. Transferarea la un penitenciar cu regim restrictiv se dispune de către directorul general al Direcției generale a penitenciarelor, la propunerea comandantului.

Articolul 22

Împotriva condamnaților minori nu se poate lua măsura retragerii dreptului la corespondenta, izolarii severe și a transferării la un penitenciar cu regim restrictiv, iar măsura izolarii simple nu poate fi luată pe o durată mai mare de 10 zile.

Femeilor gravide nu li se pot aplica măsurile prevăzute în art. 21 lit. c, d și e.

Articolul 23

Condamnaților care dau dovezi temeinice de îndreptare, sînt disciplinați, muncesc constiincios, îndeplinesc sau depășesc în mod obișnuit normele de producție, ori ale căror propuneri de invenții, inovații și rationalizari sînt însușite de organele competente, li se pot acorda de comandantul penitenciarului următoarele recompense:

a) suplimentarea drepturilor la pachete, vizite și corespondenta;

b) ridicarea unei măsuri disciplinare luate anterior.

* ART. 23^1

În cazuri excepționale, ministrul de interne, la propunerea comandantului, poate acorda învoire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile condamnaților care îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 23, pentru rezolvarea unor situații grave, familiale sau de alta natură.

-----------

*

Art. 23^1 a fost introdus prin Legea nr. 8/1973 .

Articolul 24

Comisia de propuneri pentru liberarea condiționată poate propune pentru grațiere pe condamnații care îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 23, precum și pe cei care se afla în una din următoarele situații:

a) au salvat ori și-au pus în pericol viața pentru a salva persoane sau bunuri proprietate socialistă de la incendii, inundații ori alte calamitati;

b) au elaborat lucrări științifice, recunoscute de organele competente și care, prin aplicarea lor în practica, contribuie la dezvoltarea economiei naționale ori a științei;

c) au adus o contribuție însemnată la activitatea de reeducare a celorlalți condamnați;

d) au prevenit sau zadarnicit acțiuni ostile din partea unor condamnați, evadari, atacuri asupra personalului de paza sau alte asemenea fapte.

Articolul 25

Condamnații care sînt stăruitori în munca, disciplinați și dau dovezi temeinice de îndreptare, precum și condamnații care nu au fost folosiți niciodată la munca ori nu mai sînt folosiți, dar dau dovezi temeinice de disciplina și îndreptare, tinindu-se seama și de antecedentele lor penale, pot fi liberați condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei, în condițiile art. 59 și 60 din Codul penal.

Pentru determinarea părții din pedeapsa care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate se tine seama de starea de minoritate și de procentele de îndeplinire a normelor de muncă.

În vederea acordării liberării condiționate se tine seama și de muncă prestată în timpul arestării preventive.

Articolul 26

Pedeapsa ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează astfel:

* a) pentru depășirea normei cu pînă la 5%, 6 zile executate pentru 5 zile muncite; pentru depășirea normei cu peste 5% pînă la 10%, 5 zile executate pentru 4 zile muncite; pentru depășirea normei cu peste 10%, 4 zile executate pentru 3 zile muncite;

* b) în cazul condamnaților minori, pentru realizarea a 80-90% din norma, 4 zile executate pentru 3 zile muncite; pentru realizarea a peste 90% pînă la 100% a normei, 3 zile executate pentru 2 zile muncite; pentru depășirea normei, 2 zile executate pentru o zi muncita;

c) pentru muncile productive care nu se pot norma, 6 zile executate pentru 5 zile muncite, iar în cazul condamnaților minori, 4 zile executate pentru 3 zile muncite;

d) pentru muncile gospodărești cu caracter permanent, necesare penitenciarului, precum și pentru supravegherea altor condamnați, 5 zile executate pentru 4 zile muncite, iar în cazul condamnaților minori, 3 zile executate pentru 2 zile muncite;

e) pentru condamnații care au elaborat lucrări științifice, sau ale căror propuneri de invenții, inovații și rationalizari au fost însușite de organele competente, ori care au desfășurat alte activități deosebite, 3 zile executate pentru 2 zile muncite, pe timpul afectat acestor activități.

---------------

* Art. 26 lit. a și b sînt reproduse astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 8/1973 .

Articolul 27

În vederea liberării condiționate, funcționează la fiecare penitenciar o comisie de propuneri.

Comisia este alcătuită din președinte și patru membri.

Președintele comisiei este procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui raza teritorială se afla penitenciarul.

Comandantul penitenciarului este membru de drept în comisie. Ceilalți membri se desemnează de către comandant, din rindul personalului subordonat care ocupa funcțiile prevăzute în regulament. Comisia are un secretar, care este șeful evidentei condamnaților.

Articolul 28

Comisia prevăzută la art. 27 examinează situația fiecărui condamnat, pentru a constata dacă sînt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 59 și 60 din Codul penal, întocmind un proces-verbal în care se consemnează modul de comportare a condamnatului în penitenciar și la locul de muncă, date cu privire la munca prestată și, cînd este cazul, propunerea pentru liberare condiționată.

Procesul-verbal prin care se constată că sînt întrunite condițiile cerute pentru liberarea condiționată se înaintează judecătoriei în a carei raza teritorială se afla penitenciarul, în vederea aplicării dispozițiilor art. 450 din Codul de procedură penală.

În cazul în care comisia constata ca cel condamnat nu întrunește condițiile pentru a fi eliberat, fixează un termen pentru reexaminarea situației acestuia, termen care nu poate fi mai mare de un an. Totodată, pune în vedere condamnatului ca se poate adresa direct instanței.

Cînd condamnatul se adresează direct instanței cerind liberarea condiționată, odată cu cererea se trimite și procesul-verbal al comisiei de propuneri.

Articolul 29

Paza exterioară a penitenciarelor, supravegherea și escortarea condamnaților se fac cu personal anume instruit, luindu-se măsuri pentru preintimpinarea sustragerii condamnaților de la executarea pedepsei închisorii.

Articolul 30

În exercitarea atribuțiilor de supraveghere, au acces în locurile de deținere și de muncă președintele tribunalului sau judecătorul delegat de acesta și procurorul competent potrivit legii. De asemenea, au acces delegații organelor cu atribuții de control, precum și persoanele autorizate de ministerul în a cărui subordine se găsesc locurile de deținere.

* CAP. 1^1

Executarea pedepsei închisorii cu obligarea la munca corecțională

Articolul 30^1

Munca corecțională se prestează la o organizație socialistă, prin desfășurarea unei activități productive sau de specialitate, în temeiul mandatului de executare emis în baza unei hotărîri judecătorești definitive de condamnare.

Condamnatul este obligat sa îndeplinească în timpul prestării muncii toate îndatoririle ce revin la locul de muncă, după caz, salariaților sau membrilor cooperatori, avînd drepturile ce revin acestora, cu limitarile prevăzute în art. 86^4 din Codul penal.

----------

* Capitolul 1^1 a fost introdus prin

Legea nr. 8/1973 .

Articolul 30^2

În cazul în care prin hotărîrea de condamnare s-a dispus ca munca corecțională să se presteze la o alta organizație socialistă decît aceea în care lucra condamnatul la data aplicării pedepsei, precum și în cazul condamnatului neincadrat într-o organizație socialistă, indicarea organizației și locului de muncă în care urmează să se presteze munca corecțională se face de judecătorul delegat cu executarea, pe baza comunicării făcute de direcția judeteana sau a municipiului București pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale. Dispozițiile art. 9 sînt aplicabile în mod corespunzător, tinindu-se seama, în primul rind, de nevoile organizațiilor socialiste din județ, respectiv din municipiul București.

În cazul în care munca corecțională urmează să fie prestată în aceeași organizație socialistă, dar într-un alt loc de muncă, indicarea acestuia se face de judecătorul delegat cu executarea, pe baza comunicării făcute de organizația socialistă.

Articolul 30^3

Condamnatul este obligat să se prezinte la organizația socialistă la care urmează sa presteze munca corecțională în termen de 5 zile de la primirea mandatului de executare.

Organizația socialistă este obligată sa-l primească pe condamnat, luînd măsuri ca acesta sa înceapă de îndată munca corecțională la locul indicat în mandatul de executare.

Organizația socialistă comunică instanței de executare data prezentării condamnatului la munca.

Articolul 30^4

Condamnatul prestează munca în temeiul mandatului de executare.

Pentru munca prestată organizația socialistă plătește condamnatului remunerația cuvenită potrivit normelor legale, din care retine și vărsa la bugetul de stat o cota pe care o stabilește în raport cu remunerația neta, în felul următor:

a) 20% pentru remunerația neta pînă la 1.000 lei;

b) 35% pentru partea din remunerația neta cuprinsă între 1.001 și 2.000 lei;

c) 45% pentru partea din remunerația neta cuprinsă între 2.001 și 3.000 lei;

d) 50% pentru partea din remunerația neta ce depășește 3.000 lei.

Dacă cel condamnat este minor, cotele se reduc la jumătate.

În cazul condamnaților care au, potrivit legii, persoane în întreținere, cotele prevăzute la lit. a, b și c se reduc la 15%, 30% și respectiv 40% .

Conducerea organizației se îngrijește sa creeze condamnatului condiții de muncă pentru a-și putea îndeplini obligațiile ce-i revin și desemnează un colectiv care va supraveghea conduita condamnatului, sprijinindu-l în vederea îndreptării sale.

Dacă cu prilejul punerii în executare a hotărîrii sau în cursul executării se ivesc situații care, independent de voința condamnatului, impun schimbarea locului de prestare a muncii corecționale, organizația socialistă înștiințează pe judecătorul delegat cu executarea.

Primind înștiințarea, judecătorul delegat verifica motivele invocate și, după caz, ia măsuri de punere în executare sau de continuare a executării ori sesizează instanța de executare, dacă rezolvarea situației implica schimbarea dispozitivului hotărîrii.

Articolul 30^5

Condamnatul are următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul militiei din localitatea în care se afla locul de executare a pedepsei, în termen de 24 de ore de la data prezentării la locul de muncă.

În actul de identitate al condamnatului organul militiei face mențiunea ca acesta nu poate părăsi localitatea în care executa pedeapsa;

b) să respecte dispozițiile legale privitoare la organizarea și disciplina muncii;

c) sa nu părăsească localitatea fără aprobarea organului local al militiei.

Aprobarea este obligatorie dacă cel condamnat este chemat ca invinuit sau inculpat la un organ de urmărire penală sau la o instanța de judecată, ori cînd prezenta sa este necesară la o instanța de executare, în caz de boala dacă necesitatea deplasarii condamnatului în alta localitate rezultă dintr-un aviz medical, precum și cînd procesul de producție al organizației socialiste impune folosirea temporară a condamnatului la munca într-o alta localitate.

Aprobarea poate fi data, cu acordul conducătorului organizației socialiste, în caz de îmbolnăviri grave sau decese în familie, ori pentru alte motive temeinice.

Articolul 30^6

Organizația socialistă tine evidenta timpului cît condamnatul lipsește de la locul de muncă, în vederea asigurării executării integrale a pedepsei închisorii cu obligarea la munca corecțională.

Articolul 30^7

Dacă se ivește o cauza de revocare sau anulare a obligării la munca corecțională, organizația socialistă sau, după caz, organul militiei ori procurorul sesizează de îndată instanța competența potrivit art. 447^1 din Codul de procedură penală.

Articolul 30^8

La expirarea duratei muncii corecționale, organizația socialistă eliberează condamnatului o adeverinta de executare a pedepsei și înștiințează instanța de executare și organul local al militiei. Actul de identitate al condamnatului se preschimba.

Dispozițiile art. 14 alin. 1 se aplică și în cazul condamnaților al căror loc de muncă a fost stabilit potrivit prevederilor art. 30^2.