Decizia nr. 769/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. Brașov în Dosarul nr. 4.415/62/2014 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 835D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Angela Mare și domnul avocat Titus Prescure, ambii cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 836D/2015 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital, excepție ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 6.305/62/2014 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă.

4. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Angela Mare, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public și părțile prezente arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor.

6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 836D/2015 la Dosarul nr. 835D/2015, care este primul înregistrat.

7. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosarele cauzelor, autoarea excepției de neconstituționalitate a depus un set de înscrisuri prin care solicită admiterea acesteia.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorilor aleși prezenți. Doamna avocat Angela Mare susține admiterea excepției de neconstituționalitate și să se constate că prevederile

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital sunt neconstituționale prin raportare la art. 53 din Constituție. În aceste sens arată că, în ceea ce privește votul exprimat în cadrul Adunării generale a acționarilor, atât cele de tip închis, cât, mai ales, cele de tip deschis, respectiv cele tranzacționate pe piața de capital, pentru rezoluții de pe ordinea de zi, se impune dreptul absolut la secretul modalității în care acționarul votează cu privire la acele puncte de pe ordinea de zi. Consideră că acesta este un drept absolut, care protejează acționarul de orice influențe ce pot veni din partea conducerii societății sau din partea unor terțe persoane, drept care nu cunoaște derogări nici în legislația națională și nici în cea europeană. Însă, cât privește votul prin corespondență, în componenta sa reglementată în mod special prin prevederile criticate, arată că acestea stabilesc, la procedurile pe care societatea trebuie să le adopte, posibilitatea și chiar obligația stabilirii unui secretariat, care deschide și totalizează aceste voturi, moment în care se realizează o desecretizare a votului exprimat de către acționari, ceea ce este de natură a duce, de fapt, la o restrângere a dreptului la secretul absolut al votului întrucât, membrii acestui secretariat vor cunoaște și vor deconspira modalitatea în care un acționar a votat, ajungându-se, practic, la un vot public. În acest context menționează că trebuie evitată confuzia între obligația de confidențialitate, situație în care, dacă aceasta este încălcată, cel mult atrage răspunderea patrimonială a celor care fac parte din comisie, și dreptul la un vot secret, drept recunoscut, în mod absolut, pentru toți acționarii. În final, apreciază că, analizat din perspectiva rațiunii pentru care a fost instituit votul secret, se aduce o restrângere nejustificată de niciunul din considerentele prevăzute de art. 53 din Constituție, exercitabil strict în cadrul ședințelor Adunării generale a acționarilor. Solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, având în vedere că nu există nicio justificare de interes public, nicio proporționalitate care să justifice o inegalitate juridică dintre categoriile de acționari care votează în cadrul Adunării generale a acționarilor și nu există nicio reglementare de nivel constituțional care să permită o astfel de derogare în procedura de vot, care să permită o înfrângere a prevederilor constituționale ale art. 53.

9. Domnul judecător Petre Lăzăroiu, cu încuviințarea președintelui Curții Constituționale și în temeiul art. 216 alin. (5) din Codul de procedură civilă, adresează doamnei avocat întrebarea cu privire la invocarea art. 53 din Constituție, respectiv care este dreptul fundamental pretins a fi încălcat, respectiv la ce articol din Constituție se raportează, și ce interes are să invoce neconstituționalitatea acestor prevederi având în vedere că, potrivit tezei a doua din prevederile criticate, aveau obligația să asigure măsurile cuprinse în prevederile criticate.

10. Răspunzând întrebării adresate, doamna avocat arată că prin concluziile scrise a fost menționat art. 16 din Constituție, cu referire la inegalitatea juridică între acționari, iar, cu referire strictă la ceea ce înseamnă dreptul încălcat, acesta este fundamentat prin prevederi legale și nu de nivel constituțional, iar în ceea ce privește interesul arată că au obligația legală de a asigura și întocmi procedurile.

11. În continuare, având cuvântul, domnul avocat Titus Prescure arată că, în ceea ce privește cauza, acesta se află la primul termen de judecată, iar în măsura în care procedura de drept comun se poate aplica și în fața Curții Constituționale, solicită adăugarea unui nou temei de neconstituționalitate, respectiv art. 28 din Constituție referitor la secretul corespondenței. Astfel, consideră că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât prin teza a doua a alin. (9) al

art. 243 Legea nr. 297/2004

privind piața de capital se dă dreptul comisiei să deconspire votul, astfel că secretul votului, respectiv al corespondenței nu mai este respectat, arătând, totodată, că prin concluziile scrise, depuse la dosarul cauzei, prin fax, a detaliat aceste aspecte. Așadar, susține că, în condițiile date, nu se poate asigura secretul votului, context în care a fost și preocuparea societății, respectiv a organizatorului adunărilor generale, de a nu crea posibilitatea votului prin corespondență, atunci când este necesar ca votul să fie secret. În acest sens, a fost avută în vedere, ca model, legea votului prin corespondență (cu privire la votul politic), astfel că acel model de procedură poate fi utilizat în vederea unei reglementări viitoare care să asigure în mod perfect secretul votului și în ceea ce privește procedura de vot contestată în speța de față. În aceste condiții, pe de o parte, făcând testul de proporționalitate, arată că nu se justifică necesitatea intervenției legislative (putându-se elabora proceduri care să asigure secretul votului), nefiind adecvată situației concrete și nu este proporțională cu scopul urmărit de legiuitor. Pe de altă parte, având în vedere un istoric al acestei reglementări, menționează că, în materie, există

Directiva 2007/36/CE

din 11 iulie 2007 a Parlamentului European și a Consiliului privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă, care prevede că statele membre vor permite societăților să asigure votul prin corespondență înainte de ținerea adunării generale. Așadar, exercitarea votului prin corespondență nu va fi supusă niciunei constrângeri, decât celei privind identificarea acționarilor, or prevederile criticate nu reflectă cele statuate în directivă. De altfel, arată că se transferă obligația de a reglementa această procedură societăților, or, înainte de modificările legislative survenite în materie, această obligație era în sarcina Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. În final, consideră că argumentele prezentate sunt suficiente pentru a se constata că prevederile criticate sunt neconstituționale.

12. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile art. 53 din Constituție stabilesc condițiile și limitele privind restrângerea unor drepturi și libertăți și are în vedere drepturile și libertățile fundamentale înscrise în titlul II cap. II prevăzute de Constituție, și nu alte drepturi. Referitor la instituirea unei situații discriminatorii și de inegalitate între acționarii prezenți în adunarea generală și cei care nu sunt prezenți și votează prin corespondență, arată că principiul egalității își găsește aplicabilitatea când părțile se află în situații similare sau egale, aspect care nu se regăsește în speța de față.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

13. Prin încheierile din 14 aprilie 2015, pronunțate în dosarele nr. 4.415/62/2014 și nr. 6.305/62/2014, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. Brașov în cauze având ca obiect soluționarea acțiunilor de anulare a hotărârii adunării generale a acționarilor, aflate în stadiul procesual al apelului.

14. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 53 din Constituție, în măsura în care afectează dreptul acționarilor la exercitarea votului secret prin corespondență, respectiv asigurarea secretului absolut al votului exprimat prin corespondență.

15. Se consideră că textul criticat aduce o îngrădire nejustificată de niciunul dintre considerentele avute în vedere de prevederile constituționale ale art. 53 dreptului de vot, mai exact componentei privitoare la desecretizarea votului către membrii secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete. Astfel, se consideră că prin modalitatea în care este redactat

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

se instituie o situație discriminatorie și de inegalitate între acționarii prezenți în adunarea generală a acționarilor și acționarii care nu sunt prezenți și votează prin corespondență, în cazul acestora fiind înfrântă componenta privind asigurarea secretului absolut al votului prin corespondență. Or, secretul votului este conceput ca măsură de protecție absolută a acționarului cu drept de vot împotriva oricăror tendințe de influențare a modalității de vot, în special prin presiunea ce poate fi exercitată asupra acționarilor în scopul determinării unei anumite opțiuni în cadrul adunării generale a acționarilor. Astfel, secretul votului impune societății conceperea anumitor proceduri de vot care să împiedice orice legătură anterioară, concomitentă, dar și ulterioară între persoana acționarului votant și opțiunea sa de vot exprimată în cadrul adunării generale a acționarilor, cu privire la măsurile de pe ordinea de zi pentru care, cu titlu imperativ, atât

Legea societăților nr. 31/1990 , cât și

Legea nr. 297/2004

privind piața de capital instituie obligativitatea votului secret.

16. Așadar, secretul votului impune necesitatea ca modalitatea de vot să fie cunoscută exclusiv de către acționarul ce a votat. Or, prin instituirea în sarcina societății a obligației conceperii unor proceduri de vot prin corespondență, care conduc în final la deconspirarea modalității în care acționarii au votat, este evident faptul că se aduce atingere dreptului la un vot secret chiar în substanța sa, deconspirarea în sine având drept consecință inexistența secretului cu privire la modalitatea de vot.

17. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă opinează că norma înscrisă în

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital nu este în dezacord cu dispozițiile constituționale ale art. 53, întrucât aceste prevederi constituționale au ca domeniu de aplicare numai drepturile și libertățile fundamentale reglementate de Constituție în titlul II cap. II - Drepturile și libertățile fundamentale, nu și un drept subiectiv, cum este cel menționat în prevederile criticate, al acționarilor de a vota secret, prin corespondență.

18. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susținerile părților prezente, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

21. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care are următorul cuprins: "Societățile au obligația să întocmească proceduri care să dea acționarilor posibilitatea de a vota prin corespondență, înainte de adunarea generală. În cazul în care pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor se află rezoluții care necesită votul secret, votul prin corespondență va fi exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât membrilor secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate și numai în momentul în care sunt cunoscute și celelalte voturi exprimate în secret de acționarii prezenți sau de reprezentanții acționarilor care participă la ședință".

22. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, astfel cum reiese din dosarului cauzei, pe de o parte, autoarea excepției de neconstituționalitate nu a aplicat dispozițiile legale criticate, respectiv nu a întocmit buletine de vot secret prin corespondență pe care să le pună la dispoziția acționarilor reclamanți și nu a instituit nici proceduri în sensul celor prevăzute de

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital. Or, tocmai pentru acest aspect a fost contestată de către unii acționari Hotărârea Adunării generale ordinare a acționarilor a Societății de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. din data de 11 august 2014, care formează obiectul acțiunii pe rolul instanțelor de judecată.

24. Pe de altă parte, vicierea secretului votului prin corespondență sau chiar lipsa îndeplinirii unor proceduri care să asigure secretul votului, respectiv a unor proceduri care nu ar putea permite deconspirarea modalității de vot către membrii secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate, ar putea fi invocată de acționarii care utilizează această procedură, și nu de societatea care este obligată, în virtutea legii, să stabilească procedurile prevăzute prin prevederile criticate.

25. Curtea reține că, în esență, în motivarea excepției de neconstituționalitate, Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. Brașov consideră că textul criticat este "neconstituțional în raport cu dispozițiile art. 53 din Constituția României, în măsura în care, pe de o parte, se poate observa afectarea dreptului acționarilor la exercitarea votului secret prin corespondență, iar, pe de cealaltă parte, prin modalitatea în care este reglementată procedura votului secret prin corespondență, apare ca evidentă afectarea dreptului acționarilor la asigurarea secretului absolut al votului exprimat prin corespondență".

26. Astfel, din motivarea excepției de neconstituționalitate reiese că întreaga construcție a criticilor aduse textului

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital este bazată pe o eventuală afectare a dreptului acționarilor la exercitarea votului secret prin corespondență, respectiv a imposibilității asigurării secretului absolut al votului exprimat de acționari prin corespondență, ceea ce contravine, în opinia autoarei, dispozițiilor art. 53 din Constituție.

27. Față de această critică, respectiv pretinsa contradicție a dispozițiilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

cu prevederile art. 53 din Constituție, Curtea observă că, astfel cum a statuat constant în jurisprudența sa, spre exemplu prin

Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în cap. II - Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - din Constituție. Or, autoarea excepției de neconstituționalitate nu menționează, în concret, care este dreptul fundamental pretins a fi încălcat sau sub protecția cărei prevederi constituționale intră dreptul acționarilor la exercitarea votului secret prin corespondență, respectiv asigurarea secretului absolut al votului acționarilor exprimat prin corespondență.

28. Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 , în raport cu prevederile art. 53 din Constituție, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

29. În ceea ce privește menționarea prin notele scrise sau prin susținerile în fața instanței de contencios constituțional, respectiv adăugarea și a altor temeiuri constituționale în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale constante, spre exemplu

Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Prin urmare, invocarea în fața Curții și a altor temeiuri de neconstituționalitate decât cele arătate prin ridicarea excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, în speță, invocarea art. 16 și art. 28 din Constituție, temeiuri care nu au fost reținute în încheierea de sesizare pronunțată de instanța judecătorească, este inadmisibilă.

30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. Brașov în dosarele nr. 4.415/62/2014 și nr. 6.305/62/2014 ale Curții de Apel Brașov - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2015.