Decizia nr. 752/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 165 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Marin Voinea în Dosarul nr. 5.293/118/2014 al Tribunalului Constanța - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 241D/2015 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat reproduce conținutul normativ al

art. 164 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, asupra căruia Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, constatând conformitatea acestuia cu prevederile din Legea fundamentală invocate în cauza de față.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentința nr. 88 din 21 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.293/118/2014, Tribunalul Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 165 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Marin Voinea într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei decizii prin care Casa Județeană de Pensii Constanța a respins solicitarea de recalculare a pensiei formulată de reclamantul-autor al excepției.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că prevederile

art. 165 din Legea nr. 263/2010

limitează cuantumul pensiilor cuvenite cetățenilor, cuantum determinat potrivit aceleiași legi. Precizează că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. l) și

art. 96 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , punctajul lunar reprezintă numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câștigului salarial brut lunar/soldei brute lunare sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică. Arată că atât salariile medii brute comunicate de Institutul Național de Statistică, cât și cele din anexa nr. 7 la

Legea nr. 263/2010 , folosite de casele teritoriale de pensii la calcularea punctajului lunar realizat de asigurați, includ toate drepturile salariale primite de asigurați în luna respectivă, iar angajatorii au determinat și plătit contribuția de asigurări sociale pentru sumele respective. Or, prin limitarea câștigurilor luate în calcul la stabilirea punctajului dispusă de

art. 165 din Legea nr. 263/2010 , în urma raportării se obține un punctaj lunar micșorat și, implicit, un cuantum mai mic al pensiei calculate.

6. Tribunalul Constanța - Secția civilă apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 47 din Constituție care garantează dreptul la pensie pentru toți cetățenii. În condițiile în care stabilirea veniturilor în funcție de care se datorează contribuția la fondul asigurărilor sociale și în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor și al altor ajutoare sociale constituie opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar dispozițiile

art. 165 din Legea nr. 263/2010

se aplică fără nicio distincție tuturor persoanelor care solicită recalcularea pensiei pe baza veniturilor brute realizate, nu se poate vorbi despre încălcarea dreptului la pensie. De altfel, textul a mai constituit obiect al analizei de constituționalitate, inclusiv în forma anterioară

Legii nr. 263/2010 , respectiv

art. 164 din Legea nr. 19/2000 .

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Avocatul Poporului arată că la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale. Apreciază că, în cauză, este pusă în discuție o problemă de interpretare și aplicare a dispozițiilor

art. 165 din Legea nr. 263/2010 , care intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, nu a Curții Constituționale. Ca atare, consideră că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile

art. 165 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Întrucât autorul excepției are în vedere doar problematica sporurilor prin luarea în considerare a cărora se stabilește venitul în funcție de care se calculează pensia, Curtea va examina doar prevederile corespunzătoare, respectiv

art. 165 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010 , acestea urmând să constituie obiectul excepției de neconstituționalitate. Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 165 alin. (2)-(4): "(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

(3) Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:

a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:

- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

- 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

- 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

- 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:

- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;

- 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

- 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

- 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

- 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.

(4) Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare."

12. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, care consacră dreptul la pensie al cetățenilor.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei decizii prin care Casa Județeană de Pensii Constanța a respins solicitarea de recalculare a pensiei formulată de reclamantul - autor al excepției, precum și a hotărârii prin care Casa Națională de Pensii Publice a respins contestația administrativă împotriva deciziei menționate. Autorul excepției solicitase recalcularea pensiei în baza unei adeverințe emise de Societatea Industrializarea Laptelui - S.A. în care au fost înscrise salariile brute realizate de reclamant în perioada lucrată în cadrul acestei unități, dar, deși a fost confirmată și achitarea contribuției de asigurări sociale, fostul angajator nu a precizat dacă această contribuție a fost achitată în funcție de venitul brut indicat. În consecință, prin sentința care constituie și act de sesizare a Curții Constituționale, Tribunalul Constanța a respins cererile reclamantului, apreciind că adeverința analizată nu cuprinde date certe referitoare la venitul bază de calcul al contribuției la asigurările sociale, iar în lipsa unei mențiuni exprese privind raportarea contribuției de asigurări sociale la întregul venit brut lunar, instanța nu a putut prezuma că acest venit a fost cel în funcție de care trebuie aplicat principiul contributivității.

14. Din motivarea excepției de neconstituționalitate, rezultă că autorul acesteia își axează critica pe ideea că salariile medii brute la care se face raportarea în vederea stabilirii punctajului lunar pe baza căruia se calculează cuantumul pensiei cuvenite cuprind toate drepturile salariale primite de asigurați în luna respectivă și pentru care angajatorii au plătit contribuția de asigurări sociale, deci inclusiv toate sporurile, pe când celălalt termen al raportului, reprezentat de câștigul salarial brut lunar (sau, după caz, solda brută lunară ori venitul lunar asigurat) care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, nu ar include, în toate cazurile, toate sporurile. Or, prin neincluderea tuturor sporurilor în valoarea acestui câștig salarial brut în funcție de care se stabilește punctajul, cuantumul pensiei se diminuează.

15. Curtea observă că textul de lege supus controlului de constituționalitate în cauza de față a preluat soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile

art. 164 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care a fost abrogată prin

art. 196 lit. a) din capitolul X al Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. În jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a mai examinat critici similare celor formulate de autorul prezentei excepții. Astfel, referindu-se la prevederile

art. 164 din Legea nr. 19/2000 , Curtea a reținut că, potrivit art. 47 din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială, în condițiile stabilite de lege. În acest sens, a arătat că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Totodată, Curtea a observat că modul de stabilire a punctajului anual și a punctajului mediu, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a anumitor perioade în stagiul de cotizare și acordarea anumitor sporuri pentru perioadele cotizate peste stagiul standard sunt prevăzute prin norme cu caracter tehnic, care se aplică în mod egal persoanelor aflate în situații identice. Valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În acest sens sunt, de exemplu,

Decizia nr. 356 din 23 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004,

Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, precum și

Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009.

16. De asemenea, prin

Decizia nr. 43 din 11 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 5 februarie 2007, Curtea a reținut că

art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000

prevedea luarea în calcul la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariu, și a sporurilor cu caracter permanent, printre care și sporul de vechime, așa cum acestea sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități. Numai pentru cazurile în care nu se poate face această dovadă, stabilește procentele, diferențiate pe perioade și în raport cu vechimea în muncă, la care se calculează valoarea sporului de vechime. În același sens este și

Decizia nr. 336 din 10 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 23 iunie 2011.

17. De altfel, în ceea ce privește categoriile de venituri stabilite pentru determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, prin

Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 , pronunțată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. e) și

art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000

și pct. V din anexa la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cu referire la sporurile și veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a dispozițiilor

Legii nr. 19/2000 , în procedura de stabilire și recalculare a drepturilor de pensie, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că "sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale". Așadar, Înalta Curte a statuat trei condiții, care trebuie îndeplinite cumulativ. În argumentarea acestei decizii, instanța supremă a reținut că "principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că, la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie, trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat".

18. În acest context relevantă este și

Decizia Curții Constituționale nr. 1.233 din 20 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 14 februarie 2008, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor

cap. I pct. 1 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, dispoziții potrivit cărora "Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime în muncă se calculează automat, potrivit prevederilor

art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 , și în consecință nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe". Cu acel prilej, Curtea a constatat că textul de lege criticat a fost conceput să vină în sprijinul persoanelor care, anterior datei de 1 aprilie 1992, au obținut un spor pentru vechime în muncă, spor ce nu poate fi dovedit cu însemnări în carnetul de muncă sau adeverință. Prin urmare, nu mai este necesară dovedirea existenței acestui spor prin adeverințe care, în cele mai multe cazuri, sunt imposibil de procurat, procedându-se la calcularea automată, potrivit dispozițiilor

art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 . Așa fiind, Curtea a constatat că acest text de lege are în vedere doar situația în care nu se poate face dovada drepturilor obținute, astfel că nu pot fi reținute criticile invocate de autorul excepției care vizează, în realitate, aspecte de aplicare a legii ce țin de competența instanței de judecată, iar nu a instanței de contencios constituțional.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005

a fost abrogată prin

art. 196 lit. n) din cap. X din Legea nr. 263/2010 , fără ca soluția legislativă prevăzută de textul de lege criticat să fie, însă, preluată în noua lege a pensiilor.

19. Totodată, prin

Decizia nr. 301 din 6 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 164 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

și a reținut că determinarea punctajului pentru pensiile anterior stabilite s-a prevăzut ca o măsură în vederea recalculării și recorelării, în viitor, a tuturor pensiilor, urmărindu-se prin aceasta înlăturarea discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări, pentru motive de echitate și de protecție socială.

20. În fine, referitor la stabilirea bazei de calcul al pensiilor în funcție de anumite categorii de venituri realizate de salariați anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 19/2000 , Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, a reținut că verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.

21. Întrucât prevederile

art. 165 din Legea nr. 263/2010

au preluat într-o redactare identică soluția legislativă analizată de Curtea Constituțională prin deciziile mai sus menționate și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Voinea în Dosarul nr. 5.293/118/2014 al Tribunalului Constanța - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 165 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanța - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2015.