Decizia nr. 142/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 442 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Ion Netotu în Dosarul nr. 17.916/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.278D/2016 al Curții Constituționale.

2.

La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepției, lipsind partea Ministerul Justiției. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia.

4.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că textele de lege criticate reprezintă norme de procedură, prin care nu se soluționează fondul cauzei, fiind apanajul legiuitorului să le stabilească.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Încheierea din 29 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.916/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 442 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Ion Netotu întro cauză având ca obiect soluționarea cererii de constatare a nulității unei sentințe civile, motivată de încălcarea dispozițiilor din

Codul de procedură civilă,

care ar fi impus disjungerea capătului de cerere privind contestarea cheltuielilor judiciare și soluționarea acestuia de către o instanță penală, considerată de petent cerere de îndreptare a unei erori materiale.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că

art. 442 din Codul de procedură civilă

încalcă dispozițiile

art. 21 din Constituție , întrucât prevede judecarea cauzei în camera de consiliu, iar nu în ședință publică.

7.

Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât limitarea domeniului de aplicare a

art. 442 din Codul de procedură civilă

la erori materiale nu poate reprezenta o îngrădire a dreptului acces la justiție, în condițiile în care procedura îndreptării erorii materiale are ca premisă existența unei cereri a părții care a fost deja soluționată de către instanța de judecată. Îndreptarea erorilor materiale se referă la modificarea formei unor hotărâri judecătorești și nu trebuie să afecteze substanța acestora, câtă vreme, pe lângă respectarea drepturilor cetățenilor la un proces echitabil, statul trebuie să asigure și respectarea principiului securității raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca o hotărâre, odată rămasă definitivă, să nu mai poată fi pusă în discuție.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în sprijinul acestei opinii, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, precum și cele precizate în doctrină cu privire la procedura îndreptării erorilor materiale din cuprinsul hotărârilor judecătorești, în sensul că părțile vor fi citate doar în situația în care se apreciază că este cazul să dea lămuriri suplimentare. În plus, arată că, deși soluționarea cererii are loc în camera de consiliu, pronunțarea se va face potrivit regulii comune, în ședință publică.

10.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, precizează că instanța care soluționează cererea de îndreptare a erorii materiale nu judecă fondul cauzei, așa încât nu poate fi reținută încălcarea

art. 21 din Constituție . Totodată, potrivit

art. 446 din Codul de procedură civilă , încheierea prin care s-a soluționat cererea de îndreptare este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea. Pe cale de consecință, prin dispozițiile legale criticate nu se încalcă dreptul la un proces echitabil, prevăzut de

art. 21 din Legea fundamentală .

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile orale ale autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2),

ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile

art. 442 din Codul de procedură civilă , republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Din motivarea excepției, Curtea observă că autorul acesteia vizează, prin criticile formulate, doar dispozițiile alin. (2) al articolului citat. Prin urmare, controlul de constituționalitate va purta doar asupra prevederilor

art. 442 alin. (2) din Codul de procedură civilă , care au următoarea redactare: „(2) Instanța se pronunță prin

încheiere dată în camera de consiliu [asupra erorilor sau omisiunilor cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau asupra celor de calcul, precum și asupra oricăror alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri]. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.“

14.

Din motivarea excepției, Curtea observă că autorul acesteia vizează, prin criticile formulate, doar dispozițiile alin. (2) al articolului citat. Prin urmare, controlul de constituționalitate va purta doar asupra prevederilor

art. 442 alin. (2) din Codul de procedură civilă .

15.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor

art. 21 din Constituție

- Accesul liber la justiție.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de constatare a nulității unei sentințe civile, motivată de încălcarea dispozițiilor din

Codul de procedură civilă

care ar fi impus disjungerea capătului de cerere privind contestarea cheltuielilor judiciare și soluționarea acestuia de către o instanță penală. Petentul a susținut că cererea sa reprezintă o cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în cuprinsul respectivei sentințe, motivată, pe de o parte, de faptul că instanța nu a analizat conținutul cererii introductive și nu a făcut demersuri pentru introducerea în cauză a organelor fiscale competente, iar, pe de altă parte, de faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale active a Ministerului Justiției, dar nici nu a menționat că aceasta nu ar mai trebui soluționată.

17.

Cu privire la procedura îndreptării erorilor materiale, Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii, analizând constituționalitatea prevederilor similare din

Codul de procedură civilă din 1865, cuprinse la art. 281

și constatând conformitatea acestora cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate și în cauza de față. În acest sens sunt, de exemplu,

Decizia nr. 644 din 5 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006,

Decizia nr. 34 din 11 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, sau

Decizia nr. 735 din 13 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 octombrie 2007.

18.

În jurisprudența menționată, Curtea a observat că, prin procedura reglementată de dispozițiile

art. 281 din Codul de procedură civilă din 1865,

partea care formulează o cerere de îndreptare a dispozitivului unei hotărâri judecătorești nu poate urmări schimbarea soluției pronunțate de instanța de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarități ivite cu privire la dispozitiv. Prin urmare, instanța care soluționează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei.

19.

De asemenea, Curtea a reținut că, prin instituția îndreptării [precum și prin cea a lămuririi și completării] unei hotărâri judecătorești, legiuitorul a urmărit să asigure celeritatea în soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată, evitând exercitarea unei căi de atac pentru repararea omisiunii instanței, atunci când aceasta privește erori materiale și nu are incidență asupra fondului dreptului substanțial dedus judecății. Totodată, Curtea a constatat că textele de lege criticate reprezintă norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul competenței sale constituționale, atribuite potrivit

art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală .

20.

Întrucât conținutul normativ al dispozițiilor a rt. 281 din Codul de procedură civilă din 1865

este identic cu cel al articolului din

Codul de procedură civilă

ce formează obiectul prezentei excepții, cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile citate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

21.

În raport cu criticile formulate în cauza de față, în plus față de cele reținute prin jurisprudența citată, Curtea constată că soluționarea cererii de îndreptare a erorilor materiale în camera de consiliu, fără citarea părților, nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil consacrat prin

art. 21 din Constituție . Întrucât nu repune în discuție soluția pronunțată cu privire la dreptul litigios, această procedură nu impune aplicarea și reglementarea în mod corespunzător a principiului oralității și contradictorialității, caracteristici ale procesului echitabil a căror nerespectare o critică autorul excepției. Prezența părților la soluționarea acestei cereri nu este necesară, îndreptarea erorilor materiale reducându-se la corectarea unor greșeli sau omisiuni cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau de calcul, precum și orice alte erori materiale. Simpla corectare a unor erori, care nu are influență asupra soluției pronunțate cu privire la litigiul dedus judecății, nu reclamă prezența părților, în condițiile în care nu se pune problema susținerii pretențiilor invocate prin acțiunea introductivă, a exercitării unor noi apărări sau a ridicării unor excepții, procedee specifice soluționării cererilor de chemare în judecată în condiții de publicitate și contradictorialitate.

22.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Netotu în Dosarul nr. 17.916/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile

art. 442 alin. (2) din Codul de procedură civilă

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 martie 2018.