Ordinul nr. 1023/1999
privind aprobarea Dispozițiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea și stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001
prezumat în vigoare
Ministru de interne,
având în vedere prevederile
art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 121/1996
privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari, ale
Ordonanței Guvernului nr. 60/1997
privind apărarea împotriva incendiilor, ale
Hotărârii Guvernului nr. 678/1998
privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor și ale
Ordinului ministrului de interne nr. 775/1998
pentru aprobarea Normelor generale de prevenire și stingere a incendiilor,
în temeiul
art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990
privind organizarea și funcționarea Ministerului de Interne,
emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă Dispozițiile generale de ordine interioară pentru prevenirea și stingerea incendiilor DG P.S.I.-001, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unități și unitățile de pompieri militari, va urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Articolul 3
Nerespectarea prevederilor Dispozițiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea și stingerea incendiilor DG P.S.I.-001 atrage răspunderea, potrivit legii.
Articolul 4
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.
Ministru de interne, Constantin Dudu Ionescu
Anexa 1 DISPOZIȚII GENERALE DE ORDINE INTERIOARĂ
pentru prevenirea și stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001
Capitolul 1 Prevederi generale
Secțiunea 1 Scopul dispozițiilor generale
Articolul 1
Prezentele dispoziții generale de ordine interioară pentru prevenirea și stingerea incendiilor DG P.S.I.-001 stabilesc, pe baza Normelor generale de prevenire și stingere a incendiilor, aprobate prin
Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, regulile și măsurile care trebuie aplicate la organizarea și desfășurarea activităților de ordine interioară pentru a preveni apariția condițiilor favorizante producerii de incendii și pentru a limita consecințele acestora.
Articolul 2
Principalele condiții care favorizează producerea de incendii constau în prezenta, în anumite împrejurări determinate, în același timp și spațiu, a materialelor și substanțelor combustibile, precum și a surselor potențiale de aprindere.
Secțiunea 2 Sfera de cuprindere
Articolul 3
Ordinea interioară, din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor, reprezintă ansamblul dispozițiilor care trebuie stabilite, aplicate și respectate în incinta agenților economici, instituțiilor și gospodariilor populației, precum și în zonele culturilor agricole și cu vegetație forestieră, înainte, în timpul și la terminarea unor activități caracterizate prin factori de risc de incendiu specifici.
Articolul 4
Prin dispozițiile generale de prevenire și stingere a incendiilor privind ordinea interioară se reglementează:
a) lucrările cu foc deschis;
b) fumatul;
c) asigurarea căilor de acces, de evacuare și de intervenție;
d) colectarea deșeurilor, reziduurilor și a ambalajelor combustibile, precum și distrugerea acestora;
e) efectuarea de lucrări premergătoare în timpul sezonului rece și în perioadele caniculare și secetoase.
Secțiunea 3 Definiții - Terminologie
Articolul 5
Prin foc deschis, în sensul prezentelor dispoziții generale, se înțelege arderea în aer liber, respectiv acea ardere care nu se desfășoară într-un spațiu închis de combustie. Pot fi incluse în această categorie flacara produsă de: brichete, chibrituri, lumanari, lampi sau aparate de gătit, aparate de lipire, tăiere, sudura etc., focul făcut în aer liber în scop de încălzire sau pentru arderea de resturi menajere ori vegetale, precum și flacara care apare în urma unor reactii chimice.
În categoria foc deschis se includ și materialele în stare incandescenta, aflate în situații deosebite, cum sunt: improscarile, deversarile, rasturnarile, stationarile etc., care pot provoca incendii datorită radiatiei termice sau contactului direct cu materialele combustibile.
Articolul 6
Fumatul este activitatea care presupune existenta unui mijloc de aprindere (chibrit, bricheta) a tigarii, trabucului sau pipei și a restului ce rămâne la terminarea procesului de fumat: rest de tigara (muc), de trabuc, scrum de pipa etc.
Articolul 7
Căile de acces, de evacuare și de intervenție cuprind intrările și ieșirile în și din incinta agenților economici, instituțiilor, la clădirile industriale și civile, alte amenajări, precum și drumurile sau căile de circulație din interiorul acestora, inclusiv intrările la clădiri, la prizele de apa de la bazine sau râuri, culoarele de circulație dintre stive sau dintre depozite exterioare, traversarile de cale ferată.
Căile de acces, de evacuare și de intervenție sunt destinate să asigure:
a) evacuarea nestingherita și în condiții de siguranță a persoanelor aflate în pericol și a bunurilor materiale;
b) accesul în tot timpul anului al mașinilor, utilajelor și al personalului care acționează la stingerea incendiului sau la salvarea persoanelor și a bunurilor.
Pe teritoriul localităților, în această categorie se includ și arterele destinate circulației rutiere, drumurile județene sau naționale.
Articolul 8
Deșeurile și reziduurile combustibile sunt resturi care provin din prelucrarea materialelor și a produselor combustibile sau din operațiuni de condiționare și curatare a diverselor tipuri de produse, echipamente și utilaje. În această categorie intra și depunerile de produse inflamabile și de grăsimi sau de uleiuri pe elementele componente ale instalațiilor de ventilare și exhaustare, precum și scaparile necontrolate de fluide combustibile.
Deșeurile și reziduurile combustibile se colectează pentru:
a) reintroducerea acestora în diferite procese productive;
b) distrugerea organizată, în anumite condiții.
Ambalajele sunt luate în considerare datorită naturii constructive a acestora (hârtie, carton, lemn, cauciuc, PVC, textile, mase plastice etc).
Articolul 9
Lucrările premergătoare și în timpul sezonului rece sunt ansambluri de activități care trebuie să se desfășoare la instalațiile și sistemele la care este necesar să se asigure buna funcționare în timpul anotimpului în care se înregistrează temperaturi scăzute. Acestea se referă întotdeauna și la activitățile care vizează înlăturarea efectelor inghetului și caderilor abundente de zapada.
Articolul 10
Sezonul canicular și secetos este acea perioada din cursul unui an când, pe parcursul mai multor zile consecutive, se înregistrează temperaturi de peste 35╝C și lipsa de precipitatii, situație care favorizează creșterea numărului de incendii și a consecințelor negative ale acestora.
Capitolul 2 Factorii de risc de incendiu specifici
Secțiunea 1 Lucrările cu foc deschis
Articolul 11
Aprinderea materialelor combustibile sub acțiunea focului deschis se poate face prin efecte directe sau indirecte.
Efectele directe constau în acțiunea nemijlocită a flacarii sau a arcului electric asupra materialului combustibil. Parametrul esențial este temperatura ridicată a flacarii sau a jetului de plasma.
La lucrările de sudare oxiacetilenica, de lipire cu flacara și de debitare cu flacara oxiacetilenica temperatura flacarii poate atinge valori cuprinse între 2.000 și 3.0000°C (fig. nr. 1).
La sudarea sau la debitarea (taierea) cu arc electric, în centrul arcului temperatura atinge 10.000°C (fig. nr. 2).
Fig. nr. 1. - Temperatura la sudarea, lipirea sau debitarea cu flacara oxiacetilenica și fig. nr. 2. - Temperatura la sudarea sau la debitarea (taierea) cu arc electric se găsesc la pag. 5 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 22 februarie 2000.
Temperatura flacarii la arderea materialelor combustibile depinde de: natura materialului, înălțimea, compozitia și diametrul flacarii, de pierderile de căldură prin radiație și poate atinge următoarele valori:
a) flacara de chibrit - 600-700°C;
b) flacara de lemn - 850-1.400°C;
c) flacara lampii de petrol - 780-1.300°C;
d) flacara de bumbac - 305°C;
e) flacara de hârtie - 510°C;
f) flacara de huila - 1.200°C;
g) flacara de cauciuc natural - 1.100°C;
h) flacara de polistiren - 1.300°C;
i) flacara de sodiu metalic - 900°C;
j) flacara de magneziu - 2.000°C.
La gaze temperatura flacarii depinde de conținutul amestecului, fiind mai scăzută în amestec cu aerul și mai ridicată în amestec cu oxigenul, astfel:
a) flacara de hidrogen - 2.400-3.080°C;
b) flacara de metan - 2.210-3.030°C;
c) flacara de propan - 1.930°C;
d) flacara de acetilena - 2.325-3.137°C.
Articolul 12
Efectele indirecte constau în acțiunea scanteilor, brocurilor de sudura, gazelor fierbinti, flacarilor secundare, conductiei termice etc., rezultate ca efecte secundare ale utilizării flacarii sau arcului electric pentru sudare, lipire sau debitare.
În timpul operațiunilor de sudare sau de tăiere cu flacara oxiacetilenica sau cu arc electric se formează scantei ori brocuri care se deplaseaza pe traiectorii diferite de la locul de producere. Acestea își păstrează potențialul de aprindere până la distanțe de 5-10 m.
Articolul 13
Scanteile au dimensiuni de la 0,01 mm până la 0,02 mm și dispun de energie termica, fiind capabile sa aprinda materiale ușor inflamabile și amestecuri explozive aflate în raza lor de acțiune.
Articolul 14
Brocurile de sudura sunt particule de metal topit sau de oxid al acestuia având diametrul între 2 și 5 mm, care, la atingerea materialelor combustibile, pot produce aprinderea lor, initiind un incendiu la câteva ore după terminarea lucrării.
Brocurile, ca și scanteile, au diferite traiectorii determinate de particularitățile procedeului și de caracteristicile de exploatare ale echipamentului folosit (fig. nr. 3-6).
Fig. nr. 3. - Traiectoriile scanteilor și ale brocurilor la sudarea oxiacetilenica și fig. nr. 4. - Traiectoriile scanteilor și ale brocurilor la sudarea electrica se găsesc la pag. 6 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 22 februarie 2000.
Fig. nr. 5. - Traiectoriile brocurilor la debitarea (taierea) cu flacara oxiacetilenica și fig. nr. 6. - Răspândirea brocurilor de sudura la sudarea oxiacetilenica în funcție de presiunea oxigenului se găsesc la pag. 7 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 22 februarie 2000.
Articolul 15
Acțiunea îndelungată a radiatiei termice sau a gazelor fierbinti ascendente care se produc în timpul operațiunilor de sudare poate genera incendii în zone mai apropiate sau mai indepartate de locul sudarii (fig. nr. 7).
Fig. nr. 7. - Efectul îndelungat al gazelor de ardere fierbinti produse în timpul sudarii se găsește la pag. 7 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 22 februarie 2000.
Articolul 16
Flacarile secundare pot fi determinate de pătrunderea monoxidului de carbon (CO) sau a hidrogenului H(2), produși intermediari combustibili ai reacției dintre oxigen și acetilena, din zona duzei aparatului de sudura, care nu s-au consumat în întregime în flacara inițială. Aceste flacari de culoare bleu-pal pot aparea în fante, fisuri, imbinari apropiate sau la capatul unei conducte (fig. nr. 8).
Fig. nr. 8. - Fenomenul flacarii secundare se găsește la pag. 8 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 22 februarie 2000.
Articolul 17
Conductia termica prin piese metalice constituie, în anumite situații, efect indirect de producere a incendiului datorat lucrărilor de sudare. Fenomenul este determinat de conductivitatea termica mare a metalelor care favorizează transferul de căldură la distanțe mari de zona aplicării socului termic (fig. nr. 9).
Fig. nr. 9. - Aprinderea izolatiei sau a unui material combustibil datorită transmiterii caldurii se găsește la pag. 8 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 22 februarie 2000.
Articolul 18
În categoria efectelor indirecte pot fi incluse și unele influente negative determinate de folosirea curentului electric la sudarea electrica, cum ar fi:
a) transmiterea accidentala de curent electric prin instalatia de sudare în conductoarele neutre sau punerea la pământ a circuitului primar;
b) existenta unor contacte imperfecte sau a defectelor de izolatie;
c) racordarea necorespunzătoare a pieselor de sudare;
d) secțiunea redusă sau ruperea cordonului (cablului) de sudare;
e) apariția curentilor indusi în piesele metalice din jurul cablurilor de sudare, la sudarea în curent alternativ.
Secțiunea 2 Focul deschis
Articolul 19
Focul deschis se folosește, de regula, în scopuri utilitare, pentru gătit, încălzit sau în scop distractiv, cum ar fi focul de tabara, focul pentru arderea miristilor, focul pentru arderea gunoaielor și deșeurilor, focul pentru încălzire în hale industriale și clădiri în construcție.
Se interzice lăsarea fără supraveghere a focului deschis. Scăpat de sub control, focul deschis se poate propaga la materialele și elementele combustibile din apropiere.
Articolul 20
În aer liber principalul factor favorizant în propagarea focului îl constituie vantul, prin direcția și viteza sa.
Alți factori favorizanti în propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile în apropiere (ierburi, frunze, capite de fan sau resturi vegetale, construcții din lemn etc.) și configurația terenului care poate determina crearea curentilor de aer.
Dacă temperatura flacarii depășește 700-800°C, fenomenul principal implicat în propagarea focului îl constituie radiatia termica a flacarii.
Articolul 21
Alt mod de propagare a focului îl constituie gazele fierbinti degajate de ardere.
Propagarea focului se poate face și prin scanteile sau particulele incandescente degajate de ardere și purtate de vant sau de curentii de aer.
Secțiunea 3 Fumatul
Articolul 22
Incendiile produse de fumat se datorează atât flacarii (chibrit, bricheta) utilizate pentru aprinderea tigarii, pipei sau trabucului, cat și restului ce rămâne la terminarea procesului de fumat.
Flacara de chibrit are o durată de ardere de circa 20 de secunde. Chibritul aprins și aruncat la întâmplare poate iniția incendierea materialelor ușor inflamabile, cum sunt: paiele de grâu (când gradul de uscare este avansat și curentii de aer favorabili), resturi de hârtie și lichide inflamabile, aflate în vase deschise sau imprastiate.
Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete într-o atmosfera potențial exploziva și în încăperi închise în care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind, de regula, instantanee.
Articolul 23
Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsă între 550 și 600°C, iar timpul de ardere diferă în funcție de calitatea tigarii, fiind cuprins între 7,5 și 12 minute.
Analizând aprinderea unor materiale combustibile de la resturi de tigara aprinsa, experimental s-au obținut următoarele rezultate:
a) materialele din bumbac 100% se aprind în 30 de secunde și ard mocnit în continuare;
b) materialele tip bumbac 67% se aprind după 6-7 minute;
c) materialele tip bumbac 50% (PE 50%) se aprind după 5-10 minute și ard mocnit pe porțiuni limitate;
d) materialele realizate în întregime din fire și fibre sintetice (relon, viscoza, PE, PA) se termodegradeaza sub forma de topitura care nu se aprinde;
e) materialele de origine animala (lana, mătase naturala) se termodegradeaza și nu favorizează arderea mocnita;
f) vatelina se carbonizeaza fără a prezenta puncte de incandescenta și fără a se aprinde;
g) zegrasul se aprinde mocnit, influentand aprinderea celorlalte elemente de tapiterie cu care se afla în contact;
h) rumegusul arde mocnit 2-3 ore, după care, cu probabilitate scăzută, are loc aprinderea cu flacara;
i) talasul de lemn se aprinde, în cazuri rare, după 1-2 ore;
j) hârtia se aprinde în circa 30-45 de minute;
k) paiele și fanul se aprind, numai în stare uscata, în 30-45 de minute;
l) litiera de padure (frunze, produse vegetale etc.) se aprinde după 2-2,5 ore, în funcție de umiditate.
În cazul tigarilor aprinse sau al resturilor acestora, fenomenul de aprindere depinde de numerosi factori, cum sunt: curentii de aer, umiditatea, posibilitatea acumularii caldurii, modul de dispunere a materialelor combustibile, posibilitatea realizării aportului de aer proaspăt.
Prin urmare, la marea majoritate a materialelor combustibile exista o faza intermediara de 1-3 ore de ardere mocnita, care este cea mai probabila în considerarea tigarii drept sursa de aprindere în cazul producerii unui incendiu.
Secțiunea 4 Căile de acces, de evacuare și de intervenție
Articolul 24
În privinta căilor de acces, de evacuare și de intervenție interesează starea acestora, practicabilitatea și identificarea lor cu usurinta, elemente esențiale în scurtarea (reducerea) timpilor operativi de intervenție, în special a timpului de deplasare [T(3)] și a timpului normalizat de evacuare [T(ne)].
Articolul 25
Menținerea în stare de utilizare a căilor de acces, de evacuare și de intervenție pe toată durata zilei și în orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate și realizate, precum și cunoașterea operativă a oricăror situații ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în condiții de siguranță reprezintă cerințe fundamentale referitoare la aceste cai.
Secțiunea 5 Deșeurile, reziduurile și ambalajele combustibile
Articolul 26
Prezenta deșeurilor, reziduurilor și a ambalajelor, precum și a scurgerilor necontrolate de fluide combustibile poate favoriza, în anumite condiții, propagarea focului pe suprafețe exterioare intinse, precum și în/din interiorul clădirilor.
Articolul 27
Praful sau pulberile combustibile depuse ori acumulate pe elemente de construcție, pe utilaje și echipamente, îndeosebi pe aparate de încălzit și similare acestora, constituie factori de propagare a focului și focare de explozie.
Articolul 28
Lacurile și vopselele sub forma de depuneri în cabinele de vopsire și tubulaturile de ventilație prezintă în timp tendinta de autoaprindere la contactul cu aerul. Aceeași caracteristica o au uleiurile și grasimile.
Pericolul crește atunci când vopselele și lacurile conțin pigmenti cu reactivitate mare în combinație cu diluanti care au conținut de toluen sau alte lichide inflamabile peste limitele admise.
Articolul 29
Absorbtia uleiurile de către materiale poroase favorizează procesul de autoaprindere prin piroliza celulozei din structura tesaturilor.
Ca sursa de autoaprindere uleiurile vegetale sunt mai periculoase decât cele de origine animala, exceptând uleiul de peste.
Capacitatea uleiurilor de a se autoaprinde se apreciază prin indicele de iod (grame de iod care se combina cu 100 g ulei), fiind susceptibile de a se autoaprinde cele care au acest indice peste 80 (uleiurile de ricin, masline, sfecla, bumbac, porumb, soia, floarea-soarelui, canepa, nuca, în și peste).
În funcție de natura materialului, deșeurile impregnate cu uleiuri pot iniția incendii prin autoaprindere după 2-4 ore.
Articolul 30
Pentru unele ambalaje necombustibile se au în vedere curatarea și spalarea acestora de resturile de conținut (toxic, inflamabil sau cu pericol de incendiu) și aruncarea ori tratarea (neutralizarea) acestui amestec.
Secțiunea 6 Sezonul rece
Articolul 31
Perioada sezonului rece este caracterizată de incendii datorate sistemelor și mijloacelor de încălzire utilizate în clădiri pentru menținerea temperaturii mediului interior la anumite niveluri de confort necesare desfășurării în condiții corespunzătoare a activităților economico-sociale și culturale.
Articolul 32
Sobele metalice, în special cele cu combustibil lichid, prezintă un pericol mai ridicat decât sobele cu acumulare de căldură. Testele efectuate pentru urmărirea funcționarii sobelor cu combustibil lichid, realizate în condiții normale de exploatare, au pus în evidenta temperaturi maxime de 450°C la arzator, 380°C la plita și 250°C la pereții laterali.
Temperatura scade la 80°C la distanțe între 5 și 30 cm de soba.
Articolul 33
Scanteile și particulele aprinse ce ies pe cos pot ajunge la o distanta de 25-30 m și sunt sursele care generează cel mai frecvent incendii, dacă acoperisul casei sau acoperisurile caselor din apropiere sunt combustibile sau prezintă depuneri de praf, funingine, rumegus și alte pulberi combustibile.
Căldură sau scanteile care ies prin fisurile unui cos de fum deteriorat prin cutremure, vibratii, alunecări de tren etc. ori datorită vechimii imobilului constituie surse de aprindere, dacă în zona lor exista elemente de construcție sau structuri din lemn (grinzi, barne, suport acoperis etc.).
Articolul 34
Aprinderea funinginii depuse pe pereții interiori poate produce o temperatura de 800-1.000°C.
Articolul 35
Burlanele metalice pot constitui surse de inițiere a incendiilor în următoarele situații:
a) prin contactul direct al pereților acestora, cu temperatura ridicată, cu materialele combustibile ale construcțiilor sau cu dotările interioare;
b) prin disiparea caldurii, a gazelor de ardere sau a flacarilor în cazul imbinarilor insuficiente datorate desfacerii legăturilor acestora prin încălzire și dilatare;
c) prin gaurile sau prin fisurile din corpul burlanului, provocate de exploatarea îndelungată a acestuia sau datorită corodarii.
Articolul 36
Aparatele electrice de încălzit cu element incalzitor în cuva de ulei pot constitui sursa de aprindere, deoarece în funcționarea fără termostat temperatura pereților cuvei poate atinge 150°C, față de maximum 75°C, când acestea funcționează cu termostat.
Articolul 37
Resourile constituie o sursa frecventa de aprindere prin plasarea lor necorespunzătoare sub birouri, rafturi, tejghele, unde probabilitatea de a intră în contact cu materiale combustibile (textile, hârtie, lemn etc.) este foarte mare.
Articolul 38
Resourile improvizate și artizanale prezintă risc deosebit datorită puterii mari a acestora și a deficiențelor pe circuitele de alimentare, aspecte care conduc la suprasolicitarea instalației electrice la care sunt racordate (conductori, prize, stechere etc.).
Articolul 39
Efectele sezonului rece (inghet și depuneri de zapada) pot influența în sens negativ și operațiunile de intervenție la stingerea incendiilor prin reducerea posibilităților de folosire a surselor de alimentare cu apa, de acces la locul incendiului și, mai ales, a vitezei de deplasare a autospecialelor.
Secțiunea 7 Perioade caniculare și secetoase
Articolul 40
În perioadele caniculare și secetoase, sub influența directa a razelor solare crește gradul de uscaciune a plantelor și materialelor combustibile sau se produc cresteri mari de volum în timp scurt ale vaporilor și ale gazelor inflamabile aflate în rezervoare, recipiente sau în alte ambalaje de stocare.
Articolul 41
Uscaciunea avansată favorizează, pe de o parte, aprinderea materialelor combustibile de la surse cu energie de aprindere mai mica decât în mod obișnuit și în timp mai scurt decât cel de manifestare a sursei, iar pe de altă parte, propagarea cu viteza ridicată a focului.
Articolul 42
Creșterile rapide ale volumului vaporilor și gazelor inflamabile determina cresteri bruste ale presiunii în rezervoarele sau recipientele de păstrare a produselor respective, sub efectul căreia pot aparea frecvent explozii, urmate de incendii.
Articolul 43
Temperaturile atmosferice ridicate determina degajari masive de substanțe volatile și inflamabile din componenta unor materiale de protecție sau de izolare care se pun în opera în special în timpul zilei.
Articolul 44
În perioadele caniculare și/sau secetoase sunt vizate de efectele acestora:
a) culturile agricole, în special cele de cereale paioase;
b) depozitele de furaje și plante tehnice aferente sectoarelor zootehnice și din gospodăriile populației;
c) zonele cu vegetație forestieră;
d) locuintele și anexele gospodărești, în special cele din mediul rural ale căror elemente de construcție sunt executate din lemn;
e) recipientele, rezervoarele și alte categorii de ambalaje care conțin lichide ușor inflamabile și gaze lichefiate sub presiune;
f) substantele care se descompun sub acțiunea luminii solare (fosfor alb, fosfor galben, amestecuri de clor și brom cu unele gaze etc.);
g) sursele naturale de apa pentru incendiu, cărora le scad nivelul și debitul.
Capitolul 3 Reguli și măsuri de prevenire și stingere a incendiilor
Secțiunea 1 Lucrările cu foc deschis
Articolul 45
Nerealizarea măsurilor de prevenire a incendiilor, prevăzute în prezentele dispoziții generale, conduce la interzicerea executării lucrărilor cu foc deschis.
Lucrările cu foc deschis se vor executa și se vor supraveghea numai de persoane calificate, experimentate și instruite.
Articolul 46
Persoana fizica cu atribuții de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va reglementa prin document scris (decizie, dispoziție etc.) modul de executare a lucrărilor cu foc deschis, activitate care presupune:
a) stabilirea, dacă este cazul, a locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis (topirea bitumului, arderea reziduurilor combustibile, curatari prin ardere etc.) și a persoanelor care le supraveghează;
b) stabilirea locurilor (zonelor) cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis;
c) nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu foc;
d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoștința și păstrare a permisului de lucru cu foc;
e) întocmirea unei instrucțiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrări, care să fie ținuta de executant asupra sa și prelucrata cu acesta înainte de începerea lucrării.
Articolul 47
Este interzisă folosirea focului deschis în locurile (încăperile, zonele, instalațiile, echipamentele, mijloacele de transport etc.) în care se prelucreaza, se utilizează, se depozitează, se vehiculeaza, se manipuleaza materiale și substanțe combustibile sau care, în prezenta focului deschis, prezintă pericol de incendiu sau de explozie, precum și în apropierea acestora, cum sunt:
a) instalațiile de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport și distribuție a gazelor combustibile (gaz metan, gaz de sonda, gaz de furnal, acetilena, hidrogen etc.) și a oxigenului;
b) instalațiile de producere, prelucrare, pompare, transport și distribuție a lichidelor combustibile (produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);
c) gospodăriile de ungere și actionarile hidraulice cu ulei sau cu alte lichide combustibile;
d) secțiile și atelierele de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de modelarii, de acoperiri metalice, de întreținere și reparatie a autovehiculelor și utilajelor de ridicat și stivuit, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;
e) depozitele de lichide combustibile (benzina, benzen, vopsele, lacuri, solventi, uleiuri, motorina etc.), material lemnos și produse din lemn, produse textile și de hârtie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze comprimate, explozivi etc.;
f) încăperile în care se executa operațiuni de spalare sau de curatare cu produse petroliere (benzina, neofalina, parchetin, petrosin etc.), precum și de vopsire în care s-au folosit solventi inflamabili;
g) încăperile unde se executa lucrări de finisaj cu substanțe combustibile;
h) încăperile și podurile clădirilor ale căror elemente de construcție sunt realizate din materiale combustibile;
i) laboratoarele și stațiile-pilot în care se utilizează substanțe combustibile;
j) încăperile de încărcat acumulatori;
k) încăperile cu echipament electric de calcul, măsura, control, automatizare, semnalizare, control trafic;
l) încăperile speciale de cabluri electrice;
m) construcțiile civile (publice), pe timpul programului cu publicul (magazine, teatre, expoziții, cinematografe etc.), și alte locuri stabilite.
Articolul 48
Utilizarea focului deschis nu se admite la distanțe mai mici de 40 m față de locurile cu pericol de explozie (gaze și lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 m față de materiale sau substanțe combustibile (lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.), fără a fi supravegheat și asigurat prin măsuri corespunzătoare.
Articolul 49
Permisul de lucru cu foc (autorizația de lucru) prevăzut la art. 39 alin. (3) din Normele generale de prevenire și stingere a incendiilor, aprobate prin
Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 , se întocmește în doua exemplare, dintre care unul se înmânează șefului formatiei de lucru sau persoanei care executa operațiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent (șeful sectorului de activitate unde se executa lucrarea).
Articolul 50
Șeful sectorului de activitate, atelier, secție, depozit, instalatie etc., în care se executa operațiuni cu foc deschis, are obligația să asigure măsuri pentru:
a) pregătirea locului, conform art. 39 alin. (2) din Normele generale de prevenire și stingere a incendiilor, aprobate prin
Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 ;
b) instruirea personalului;
c) controlul după terminarea lucrării.
În cazul lucrărilor cu foc deschis care se executa în instalații și în alte locuri (zone) cu risc ridicat de incendiu sau de explozie, persoana cu atribuții de conducere va dispune luarea și a altor măsuri de protecție specifice.
Articolul 51
Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi. La terminarea lucrului permisul de lucru cu foc se preda de către executant emitentului. În mod similar se procedează și în cazul autorizației de lucru.
Articolul 52
Echipamentele și aparatele utilizate pentru executarea lucrărilor cu foc deschis trebuie să fie în buna stare de funcționare. De îndeplinirea acestei cerințe răspunde executantul.
Articolul 53
Toate echipamentele și aparatele de sudura se întrețin și se verifica în conformitate cu instrucțiunile furnizorului. Proprietarul acestora trebuie să facă dovada efectuării întreținerii și verificării lor la termen și de către personal sau persoane fizice de specialitate.
Articolul 54
Pregătirea locului unde urmează să se execute operațiunea de sudare sau de tăiere cu flacara oxiacetilenica presupune:
a) inconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu înălțimea de minimum 2 m și bine ancorate de podea;
b) protecția pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu tabla sau cu plăci din materiale necombustibile;
c) îndepărtarea materialelor și substanțelor combustibile transportabile la o distanta de cel puțin 10 m de locul sudarii sau tăierii;
d) curatarea pieselor vopsite pe o porțiune de cel puțin 100 mm de o parte și de alta în jurul punctului de lucru;
e) umezirea cu apa sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor și elementelor de construcție combustibile fixe pentru a fi ferite de contactul cu scanteile sau brocurile de sudura, cu flacara sau cu alte particule de materiale incandescente;
f) înlăturarea posibilităților ca sursele de foc (scantei, particule incandescente etc.) să între în contact cu materialele combustibile care se afla în încăperile adiacente sau la cota inferioară, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseala și pereți cu plăci sau dopuri necombustibile;
g) amplasarea la distanțe de siguranță a generatorului de acetilena transportabil și a buteliei de oxigen, astfel: cel puțin 10 m între acestea și locul de sudura sau orice sursa cu foc deschis și, respectiv, cel puțin 5 m între ele;
h) dotarea cu mijloace de prima intervenție corespunzătoare;
i) asigurarea prezentei persoanei desemnate sa supravegheze executarea lucrărilor cu foc deschis.
Articolul 55
Generatoarele de acetilena transportabile se instaleaza, de regula, în aer liber, în afară incaperii unde se sudeaza și ferite de razele solare ori de sursele cu foc deschis.
În mod excepțional se admite instalarea unui singur generator de acetilena transportabil numai în încăperi în care se executa lucrări de reparații, montaj sau de întreținere cu caracter temporar, cu respectarea următoarelor condiții:
a) debitul maxim de acetilena sa nu depășească 3,2 mc/h;
b) generatorul să fie verificat și sa posede placa de timbru;
c) incarcatura de carbid sa nu fie mai mare de 4 kg;
d) încăperea să aibă un volum de minimum 350 mc și să fie bine ventilata;
e) sa existe posibilitatea asigurării distantelor de siguranță;
f) să se realizeze, pe toată durata amplasarii generatorului în încăpere, oprirea funcționarii eventualelor utilaje care lucrează cu flacara sau produc scantei.
Articolul 56
Lucrările de sudare la instalații, rezervoare, recipiente și conducte prin care s-au vehiculat și în care s-au depozitat substanțe combustibile sau vapori inflamabili se vor efectua numai după golirea, aerisirea, spalarea, umplerea cu apa sau cu gaz inert, izolarea acestora prin flanse oarbe de restul instalațiilor și după efectuarea analizelor de laborator.
Piesele, instalațiile și materialele la care se vor executa operațiuni de sudare sau de tăiere se vor curata în prealabil de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc.
Articolul 57
În timpul executării lucrării trebuie să se asigure:
a) supravegherea permanenta și cu atenție a flacarii, a dispersiei (răspândirii) și a traiectoriilor scanteilor sau particulelor de materiale incandescente și a intensitatii fluxului de căldură;
b) strângerea și depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apa;
c) închiderea robinetelor buteliei de oxigen și a generatorului de acetilena, dacă durata întreruperii executării lucrării depășește 10 minute;
d) interzicerea agatarii arzatoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilena;
e) neefectuarea de deplasări cu arzatoarele aprinse în afară zonei de lucru sau de urcari pe scări, schele etc.;
f) evacuarea carbidului din generator în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai îndelungată.
Articolul 58
După terminarea lucrării trebuie să se asigure, de regula, următoarele:
a) verificarea minuțioasă a locului în care s-a executat lucrarea, precum și a spațiilor adiacente și a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de ars sau degajari de fum etc.);
b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificandu-se dacă starea lor este intactă, și luarea de măsuri în consecința;
c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore și în timpul nopții, a situației existente la locul în care s-a efectuat lucrarea și în imediata apropiere a acestuia;
d) depozitarea în condiții de siguranță a echipamentelor folosite la lucrare;
e) reamplasarea pe pozițiile inițiale a elementelor și materialelor combustibile la cel puțin 6 ore de la terminarea lucrării;
f) colectarea namolului (slamului) de carbid în containere destinate acestui scop și depozitarea acestora într-un loc special amenajat.
Articolul 59
În toate cazurile în care este constituit și funcționează un serviciu privat de pompieri civili se va asigura înregistrarea la acesta a permisului de lucru cu foc (autorizației de lucru), înainte de începerea efectivă a lucrării.
Secțiunea 2 Fumatul
Articolul 60
Reglementarea fumatului este obligatorie în cadrul fiecărui agent economic sau al fiecărei instituții publice și, când este cazul, la nivelul unității administrativteritoriale și se face prin dispoziție scrisă data de persoana fizica cu atribuții de conducere.
Articolul 61
Pentru situațiile în care o construcție sau o amenajare este folosită de mai mulți utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziție emisă de proprietarul construcției sau al amenajării respective, însușită de utilizatorii în cauza.
În dispoziție se vor menționa:
a) locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu tigari, chibrituri sau brichete;
b) locurile amenajate pentru fumat;
c) persoanele desemnate sa răspundă de supravegherea respectării reglementării pe locuri și sectoare de activitate;
d) alte date și informații necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.
Articolul 62
Fumatul este interzis, de regula, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, prevăzute de prezentele dispoziții generale, precum și în:
a) spațiile de cazare comuna;
b) încăperile cu echipament electronic de calcul, măsura, control și automatizare;
c) încăperile centralelor termice;
d) locurile cu schele, cofraje și eșafodaje, realizate din materiale combustibile;
e) lanurile de cereale în faza de coacere și zonele împădurite.
Articolul 63
În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevăzute de reglementările în vigoare.
Articolul 64
Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanta mai mica de 40 m față de locurile în care exista pericol de explozie (gaze și lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m față de locurile în care exista materiale solide combustibile (lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum) și 50 m față de culturile de cereale paioase în perioada coacerii și recoltarii sau de zonele împădurite.
Articolul 65
La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apa, nisip sau pământ, gropi și se vor instala inscripții "LOC PENTRU FUMAT".
Articolul 66
Scrumierele și vasele din interiorul clădirilor (coridoare, holuri etc.) se amplaseaza astfel încât sa nu fie posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.).
Articolul 67
În locurile de muncă unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplaseaza astfel încât sa nu facă posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotica și altele.
Articolul 68
Depunerea în scrumiere, vase sau gropi a altor deșeuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile etc.) este interzisă.
Articolul 69
Golirea scrumierelor și a vaselor în coșurile de hârtie sau în alte locuri în care exista materiale combustibile este interzisă.
Articolul 70
Aruncarea la întâmplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este interzisă.
Articolul 71
Se recomanda să se evite fumatul, în perioadele de relaxare sau de odihnă, în paturi, pe canapele, fotolii etc.
Secțiunea 3 Asigurarea căilor de acces, de evacuare și de intervenție
Articolul 72
Accesul mijloacelor și al persoanelor pentru intervențiile operative în caz de urgenta publică de incendiu, în vederea salvării și acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor și limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenta la toate:
a) construcțiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) și încăperile acestora;
b) instalațiile tehnologice și anexe;
c) depozitele închise și deschise de materii prime, semifabricate, finite și auxiliare;
d) instalațiile, aparatele și mijloacele de prevenire și stingere a incendiilor, precum și la punctele de comanda ale acestora (centrale și butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control și semnalizare ale instalațiilor sprinkler, stații de pompe de apa, claviaturile și vanele rețelelor de apa, abur, drencer, gaze inerte și spuma, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare și castele de apa, rampe ale surselor de apa naturale, posturi telefonice de anuntare a incendiilor etc.);
e) dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protecție în caz de incendiu (cortine metalice de siguranță, trape de evacuare a fumului și gazelor fierbinti, clapete de pe tubulatura de ventilație, exhaustare și transport pneumatic, obloane, ferestre și uși de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor);
f) tablourile de distribuție și intrerupatoarele instalațiilor electrice de iluminat, de forta și iluminat de siguranță și la sursele de rezerva care sunt destinate sa alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu;
g) claviaturile și vanele instalațiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate în caz de incendiu, și punctele de comanda ale acestora (gaze și lichide combustibile, benzi transportoare);
h) celelalte mijloace utilizate pentru intervenție în caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa și cheile de pornire a acestora etc.).
Articolul 73
Căile de acces, de evacuare și de intervenție trebuie să fie menținute în permanenta, în orice anotimp, practicabile și curate. Aceasta obligație revine persoanelor juridice sau fizice care administrează construcțiile, instalațiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective.
Administratorii în cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, prezenta unor asemenea mijloace și vor atenționa asupra regulilor care trebuie respectate.
Articolul 74
Blocarea căilor de acces, de evacuare și de intervenție cu materiale care reduc lățimea sau înălțimea libera de circulație stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum și efectuarea unor modificări la acestea, prin care se inrautateste situația inițială, sunt interzise.
Articolul 75
Peste șanțurile sau săpăturile executate pe căile de acces, de evacuare și de intervenție se vor amenaja treceri (podețe) bine consolidate sau se vor asigura cai ocolitoare, semnalizate corespunzător.
Articolul 76
Gararea locomotivelor și a vagoanelor de cale ferată în intersectiile cu drumurile uzinale sau cu căile de acces rutiere este interzisă.
În cazul în care locomotivele sau vagoanele sunt blocate, din motive tehnologice, în intersectiile cu drumurile uzinale sau cu căile de acces rutiere, se va asigura tractarea în cel mai scurt timp a materialului rulant ori se vor stabili rute de ocolire a intersectiei, semnalizate corespunzător.
Articolul 77
Se interzice blocarea în poziție deschisă a ușilor de la casele scarilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoinchidere sau a altor uși care, în caz de incendiu, au rol sa oprească pătrunderea fumului, a gazelor fierbinti și propagarea incendiilor pe verticala sau pe orizontala.
Articolul 78
Dispozitivele care asigura închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecție a golurilor (uși, obloane etc.), cele de actionare a trapelor și clapetelor, precum și cele care mențin în poziție închisă ușile încăperilor tampon vor fi în permanenta în stare de funcționare.
Sistemul de închidere a ușilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea cu usurinta a acestora în caz de incendiu.
Articolul 79
Căile de acces, de evacuare și de intervenție se vor marca cu indicatoare de securitate, conform reglementărilor legale în vigoare, astfel încât traseele acestora să poată fi recunoscute cu usurinta, atât ziua cat și noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.
Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scarilor care duc la demisol sau la subsol ori la ușile de acces către spații și încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată.
Articolul 80
În casele scarilor, pe coridoare sau pe alte cai de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru, depozitarea etc., care ar putea împiedica evacuarea persoanelor și a bunurilor, precum și accesul personalului de intervenție.
Articolul 81
Cheile ușilor de acces în clădiri și cele ale încăperilor incuiate se păstrează în locuri sau la persoane desemnate, astfel încât aceste chei să poată fi identificate și folosite în caz de necesitate (intervenție, control, verificări etc.).
Secțiunea 4 Colectarea deșeurilor, reziduurilor combustibile și a ambalajelor și distrugerea lor
Articolul 82
Deșeurile și reziduurile combustibile, utilizate ori rezultate din procesul tehnologic, se colectează ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului și se depun în locurile destinate depozitarii sau distrugerii lor, astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenta curățenie.
Se colectează:
a) pulberile, rumegusul și talasul, scamele sau resturile textile și alte deșeuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli, pereți, instalații, mașini, utilaje, aparatura, canale sau alte locuri, precum și maculatura de birotica;
b) scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instalații, mașini și utilaje, canale sau din alte locuri;
c) ambalajele care prezintă pericol de incendiu sau de explozie (lemn, carton, metalice pentru produse inflamabile, carbid etc.);
d) depunerile de grăsimi, vopsele, lacuri etc. de pe elementele instalațiilor de evacuare.
Articolul 83
Pentru orice tip de activitate se stabilește modul de gestionare a deșeurilor, reziduurilor și a ambalajelor.
Gestionarea acestora presupune:
a) nominalizarea, după caz, a deșeurilor, reziduurilor și a ambalajelor specifice activității;
b) indicarea regimului de colectare și curatare;
c) locurile de depozitare și modul de distrugere sau de valorificare;
d) desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor;
e) completarea datelor noi la apariția oricăror modificări de situații.
Articolul 84
Deșeurile și reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (carpe, calti, bumbac, rumegus etc.), care conțin astfel de produse, se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu captuseala metalică interioară, prevăzute cu capac, amplasate în locuri fără risc de incendiu și marcate.
Articolul 85
Deșeurile, reziduurile și ambalajele combustibile, care se reutilizeaza, se vor depozita, cu asigurarea distantelor de siguranță față de clădiri, instalații, culturi agricole, suprafețe împădurite și alte materiale combustibile, în raport de natura și de proprietățile fizico-chimice ale acestora.
Articolul 86
Ambalajele metalice, din material plastic sau din sticlă reutilizabile se curata, se spala, sau se neutralizeaza de restul conținutului cu materiale adecvate și se depozitează în locuri special destinate.
Articolul 87
Deșeurile, reziduurile și ambalajele combustibile, care nu se mai reutilizeaza, se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate și amplasate astfel încât sa nu pună în pericol viața oamenilor, clădirile, instalațiile, culturile agricole, suprafețele împădurite și alte materiale combustibile. Aceste crematorii trebuie să posede autorizațiile prevăzute de lege.
Articolul 88
Deșeurile, reziduurile și ambalajele combustibile, care degaja prin ardere substanțe sau compuși periculosi pentru viața sau pentru mediu, pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere, cu respectarea prevederilor în vigoare și ale prezentelor dispoziții generale.
Secțiunea 5 Reguli pentru sezonul rece
Articolul 89
Înainte de începerea sezonului rece se vor controla și se vor inlatura defecțiunile constatate, asigurându-se buna funcționare a:
a) instalațiilor și a sistemelor de încălzire existente la agenți economici, instituții publice și la gospodăriile populației (surse de căldură, conducte, corpuri și elemente de încălzire, sobe, coșuri și canale de fum etc.);
b) instalațiilor de încălzire din încăperi în care sunt montate instalațiile de stingere cu apa, precum și cele de depozitare a substanțelor chimice de stingere și din spațiile de garare a autospecialelor;
c) serpentinelor de încălzire cu aburi sau apa calda a căminelor, rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor;
d) dispozitivelor de încălzire a armaturilor de siguranță de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate;
e) conductelor și furtunurilor de aburi de la instalațiile de stingere, precum și a celor din diverse instalații de producție și auxiliare.
Articolul 90
Componentele instalațiilor de stingere cu apa, care sunt expuse inghetului în timpul iernii și nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire, vor fi protejate împotriva inghetului.
Articolul 91
Se vor asigura uneltele și accesoriile pentru deszapezirea drumurilor și a căilor de acces, de evacuare și de intervenție.
Articolul 92
Căile de acces și accesul la sursele de apa sau la dispozitivele de punere în funcțiune a instalațiilor de stingere se vor curata de zapada și gheața, asigurându-se menținerea permanent libera a acestora.
Articolul 93
Personalul destinat sa răspundă de aprinderea și de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate și, respectiv, luate pe timpul sezonului rece.
Secțiunea 6 Reguli pentru perioadele caniculare sau secetoase
Articolul 94
În perioadele caniculare sau secetoase persoana fizica cu atribuții de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va elabora un program de măsuri speciale care să contracareze efectele negative ale acestora în sfera prevenirii și stingerii incendiilor.
Articolul 95
Măsurile speciale trebuie să cuprindă:
a) identificarea și nominalizarea sectoarelor de activitate în care crește riscul de incendiu în condițiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate și lipsei de precipitatii;
b) interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscaciune avansată;
c) restrictionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiții favorizante pentru producerea de incendii prin degajari de substanțe volatile sau supraincalziri excesive;
d) asigurarea protejării față de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor și a altor tipuri de ambalaje care conțin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbra (copertine, soproane deschise etc.) sau, după caz, prin răcire cu perdele de apa rece;
e) îndepărtarea din locurile unde se afla a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticlă) care pot acționa în anumite condiții drept concentratori ai razelor solare;
f) intensificarea patrularilor în zonele cu culturi agricole și în cele frecventate pentru agrement în locuri cu vegetație forestieră;
g) asigurarea rezervelor de apa pentru incendiu și verificarea zilnica a situației existente;
h) verificarea operativitatii de acțiune a formatiilor de intervenție ale serviciilor de pompieri civili;
i) mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular și secetos, prin detalierea cauzelor și a împrejurărilor favorizante.
Articolul 96
Măsurile speciale stabilite vor fi aduse la cunoștința tuturor salariaților și, după caz, populației.
Capitolul 4 Dispoziții finale
Articolul 97
Prevederile prezentelor dispoziții generale se aplică în orice activitate economică, socială, financiară și administrativă.
Articolul 98
În vederea aplicării prezentelor dispoziții generale factorii de decizie (patron, utilizator, administrator și, după caz, primar etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevăzute de lege, aspectele de natura organizatorică și vor lua măsuri de elaborare a unor metodologii, proceduri, instrucțiuni și altele asemenea, pentru detalierea anumitor prevederi.
------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.