Decizia nr. 755/2020
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 și ale art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 33/2007 16 ianuarie 2007 (prevederi anume) privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European
Pune în aplicare 1
- Decizia nr. 1228/2008 18 noiembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 97^1 alin. (2) din Le…
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Simina Popescu-Marin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Gabriela Ștefania Nuț în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (25/AEPF/2019) al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 973D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.000D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17
și ale
art. 18 din Legea nr. 33/2007
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Luminița Velciu în Dosarul nr. 10.867/3/2019 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Având în vedere obiectul similar al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.000D/2019 la Dosarul nr. 973D/2019, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,
Decizia nr. 667 din 29 septembrie 2020 , și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 6 martie 2014, pronunțată în Cauza Mihaela Mihai Neagu împotriva României.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
7.
Prin Sentința civilă nr. 25/AEPF/2019 din 13 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (25/AEPF/2019), Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007
privind
organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Gabriela Ștefania Nuț întro cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva unei decizii emise de Biroul Electoral Central privind respingerea candidaturii la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2019.
8.
Prin Sentința civilă nr. 21/AEPF/2019 din 12 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.867/3/2019, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17
și
art. 18 din Legea nr. 33/2007
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Luminița Velciu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva unei decizii emise de Biroul Electoral Central privind respingerea candidaturii independente la alegerile din Parlamentul European din anul 2019.
9.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că prevederile
art. 17 din Legea nr. 33/2007
sunt neconstituționale, deoarece stabilesc condiția depunerii listei cuprinzând cel puțin 100.000 de susținători pentru a candida la Parlamentul European. O asemenea condiție are caracter restrictiv, afectând dreptul candidaților independenți de a fi aleși ca membri în Parlamentul European, având în vedere că în nicio țară membră a Uniunii Europene nu s-a impus o astfel de condiție restrictivă. De asemenea, textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, întrucât condiția impusă de lege nu privește „apărarea drepturilor și a libertăților cetățenilor“, ci constituie, în fapt, o încălcare a acestora, și anume a dreptului de a fi ales.
10.
Totodată, prevederile de lege criticate adaugă o condiție suplimentară celor instituite prin
art. 38 din Constituție . Or, lipsa trimiterii în textul constituțional invocat la o reglementare prin lege a dreptului de a fi ales în Parlamentul European denotă, în opinia autoarei excepției, voința legiuitorului de a stabili prin
Legea fundamentală
nu doar condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetățean pentru a fi ales, ci și consacrarea accesului liber al cetățenilor la funcții publice. Ca urmare, textul de lege criticat îngrădește nepermis dreptul de a fi ales în Parlamentul European prin impunerea condiției obligatorii de a fi susținut de cel puțin 100.000 de alegători pentru depunerea candidaturii.
11.
Se mai susține că, prin impunerea unei asemenea condiții, candidații independenți sunt discriminați în raport cu formațiunile politice care propun candidați în alegeri. Totodată, prin impunerea condiției de strângere a semnăturilor de către un candidat independent se încalcă „Regulamentul General de Protecția Datelor“, de vreme ce un candidat independent nu are calitatea de operator de date cu caracter personal.
12.
De asemenea, se susține că dispozițiile
art. 18 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 , potrivit cărora un alegător poate susține un singur candidat, creează aparența că susținerea unui candidat are valoarea unui vot, încălcându-se principiul fundamental al pluralismului, consfințit în
art. 8 alin. (1) din Constituție , ca o condiție și o garanție a democrației constituționale. Dispozițiile
art. 18 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 , potrivit cărora se limitează dreptul unei persoane de a susține, nu de a vota un singur candidat independent sau o singură formațiune politică, asociate cu expunerea datelor cu caracter personal pe care trebuie să le prezinte susținătorul, contravin principiului conform căruia votul este universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În același timp, dispozițiile
art. 18 alin. (2) din Legea nr. 33/2007 , potrivit cărora „(2) Lista susținătorilor constituie un act public, sub sancțiunea prevăzută de
art. 292 din Codul penal “, sunt neconstituționale, punând presiune în ceea ce privește vizibilitatea și expunerea unor liste conținând date personale, care, astfel, devin publice fără acordul semnatarilor, și încălcând legislația referitoare la protecția datelor cu caracter personal.
13.
Tribunalul București - Secția a III-a civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.
14.
Tribunalul București - Secția a V-a civilă consideră că prevederile
art. 17
și
art. 18 din Legea nr. 33/2007
aduc atingere dreptului constituțional de a alege și de a fi ales, având în vedere perioada scurtă de timp avută legal la dispoziție, potrivit calendarului de alegeri, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 81/2019 , pentru a fi depuse cele 100.000 de semnături necesare participării la alegerile europarlamentare, precum și prin raportare la resursele financiare și logistice pe care le are la dispoziție un candidat independent, așa cum este contestatoarea. Or, prevederile
art. 53 alin. (1) din Constituție
stipulează că „Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav“, iar
art. 53 alin. (2) din Constituție
dispune că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară întro societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății“.
15.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
16.
Avocatul Poporului și-a exprimat punctul de vedere în Dosarul nr. 1.000D/2019, afirmând că prevederile
art. 17
și
art. 18 din Legea nr. 33/2007
sunt neconstituționale, în raport cu
art. 37,
art. 38
și
art. 53 din Constituție . Astfel, Avocatul Poporului susține că normele legale supuse controlului de constituționalitate pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți cetățenești și aduc atingere dreptului constituțional de a alege și de a fi ales, având în vedere perioada scurtă de timp avută legal la dispoziție pentru strângerea unui număr de 100.000 de semnături necesare participării la alegerile europarlamentare raportat la resursele financiare și logistice pe care le poate avea la dispoziție un candidat independent. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu,
Decizia nr. 65 din 27 ianuarie 2011 ,
Decizia nr. 245 din 27 mai 2004
și Hotărârea nr. 44 din 26 septembrie 2019, precum și din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, spre exemplu, Hotărârea din 13 aprilie 2000, pronunțată în cauza C-292/97, Kjell Karlsson și
alții, și arată că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate constituie o intervenție disproporționată și intolerabilă care ar aduce atingere chiar substanței drepturilor constituționale de a alege și de a fi ales.
17.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului în Dosarul nr. 1.000D/2019, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
18.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
19.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 17
și
art. 18 din Legea nr. 33/2007
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins:
–
Articolul 17
:
Poate candida ca independent cetățeanul român sau cetățeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales și este susținut de cel puțin 100.000 de alegători. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însoțită de un exemplar al listei de susținători, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua de referință.
Cererea de admitere a candidaturii independente cuprinde numele, prenumele, prenumele părinților, cetățenia, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația și profesia candidatului, precum și semnătura acestuia.
Dispozițiile
art. 16 alin. (5)
și
(6)
se aplică în mod corespunzător. Două exemplare ale propunerii de candidatură independentă, certificate de președintele Biroului Electoral Central prin semnătură și aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului, care are obligația de a depune un exemplar la Tribunalul București.
Nu se pot depune liste de candidați independenți. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale. Nu se admit candidaturi independente ale membrilor partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.
–
Articolul 18
:
Un alegător poate susține un singur/o singură partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent.
Lista susținătorilor constituie un act public, sub sancțiunea prevăzută de
art. 292 din Codul penal . În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și cel al declarației pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.“
20.
În opinia autoarelor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție cuprinse în art. 8 alin. (1)
privind pluralismul politic,
art. 11 alin. (1)
privind dreptul internațional și dreptul intern,
art. 16
privind egalitatea în drepturi,
art. 37
privind dreptul de a fi ales,
art. 38
privind dreptul de a fi ales în Parlamentul European și
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți.
21.
Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 din Legea nr. 33/2007 , Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici de neconstituționalitate similare privind instituirea condiției unui număr de 100.000 de semnături la depunerea candidaturii independente pentru a fi ales în funcția de membru al Parlamentului European (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 782 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009, sau
Decizia nr. 667 din 29 septembrie 2020 , nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii).
22.
Astfel, Curtea a reținut că dreptul de a fi ales, prevăzut de
art. 37 alin. (1) din Constituție , pentru alegerile privind Camera Deputaților, Senatul, respectiv pentru funcția de Președinte al României, și care, raportat la alegerile în Parlamentul European, este consacrat de
art. 38 din Legea fundamentală , stabilește la nivel constituțional vocația de a fi ales a oricărui cetățean cu drept de vot care îndeplinește totodată condițiile stabilite de
art. 16 alin. (3) din Constituție , adică are cetățenia română și domiciliul în țară, și căruia nu îi este interzisă asocierea în partide politice, potrivit
art. 40 alin. (3) din Legea fundamentală .
Alin. (2) al aceluiași art. 37
stabilește condițiile de vârstă pe care candidații trebuie să le îndeplinească, raportat la fiecare dintre cele 3 tipuri de mandate prevăzute în text, respectiv pentru Camera Deputaților, Senat și Președintele României.
Articolul 16
, consacrat principiului egalității în drepturi, completează cadrul constituțional ce configurează dreptul de a fi ales, în sensul că la
alin. (3)
legiuitorul constituant a prevăzut expres faptul că „funcțiile și demnitățile publice (...) pot fi ocupate, în condițiile legii (...)“, în acest context fiind garantată și egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea unor astfel de funcții și demnități.
23.
Sistemul electoral este reglementat, potrivit
art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală , prin lege organică, astfel că
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, criticată, reprezintă expresia normei constituționale indicate și, totodată, opțiunea legiuitorului în materie. Așadar, prevederile acestui act normativ se circumscriu cadrului constituțional general configurat de
art. 37
și
38 din Legea fundamentală
și reglementează, la nivelul legii organice, condițiile de desfășurare a alegerii membrilor din România în Parlamentul European, ca modalitate concretă de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales.
24.
Or, premisa normei juridice stabilite de prevederile legale referitoare la un număr minim de susținători pentru înregistrarea candidaturii o constituie tocmai condiția generală, constituțională, potrivit căreia candidatul independent la alegerile pentru Parlamentul European trebuie mai întâi să fie titularul dreptului subiectiv de a fi ales, deci se presupune că are vocația exercitării acestui drept, urmând ca, pentru exercitarea
în concret a dreptului, să îndeplinească cerința suplimentară de depunere la Biroul Electoral Central a listei cu semnăturile a cel puțin 100.000 de alegători, alături de cererea de admitere a candidaturii sale și alte acte necesare. O astfel de condiție suplimentară nu vine în contradicție cu dreptul de a fi ales, de vreme ce existența acestui drept este o condiție preliminară, sine qua non, fără de care accesul la întreaga procedură electorală este imposibil. Totodată, condiția legală privind depunerea listei cu cel puțin 100.000 de semnături ale susținătorilor cu drept de vot nu are efectul golirii de conținut a dreptului de a fi ales. Trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți la alegeri: candidații independenți, pe de o parte, și cei propuși pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiției legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor eligibile comunitar care într-adevăr beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului, astfel încât să existe șanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ european.
25.
De altfel, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa, de exemplu,
Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, și
Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996, că, deși o propunere de candidat nu poate privi, potrivit
Constituției , decât o persoană ce întrunește condițiile constituționale de eligibilitate, totuși alegerile (pentru funcția de Președinte al României) pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale (instituită prin
pentru alegerea Președintelui României) adoptate în temeiul
art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituție . De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, așa încât cerința prevăzută de
art. 3 alin. (2)
și de
art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992
pentru alegerea Președintelui României ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă, având adeziunea a cel puțin 100.000 de susținători, constituie o condiție legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituțional de a fi ales.
26.
Curtea nu a reținut nici încălcarea dispozițiilor
art. 16 din Constituție , invocate prin prisma unei pretinse discriminări între candidații independenți și candidații aflați pe lista unui partid politic, deoarece, așa cum a statuat în jurisprudența sa, principiul egalității cetățenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile, după cum impune și aplicarea unui tratament juridic diferit pentru situații care se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil ( Decizia nr. 1.228 din 18 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2008). Or, potrivit
art. 4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 , „membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, și pe bază de candidaturi independente“. Participanții la alegeri sunt, pe de o parte, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale și, pe de altă parte, candidații independenți ce au calitatea de persoane eligibile comunitar, adică orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European având domiciliul sau reședința în România, în conformitate cu dispozițiile
Legii nr. 33/2007 . În rândul competitorilor electorali comunitari se remarcă, așadar, două categorii distincte de participanți, diferite sub aspectul regimului juridic aplicabil, reprezentate de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale și persoanele fizice - candidații independenți. Or,
art. 16 alin. (1) din Constituție , invocat, consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, și nu egalitatea între persoane fizice, pe de o parte, și persoane juridice, pe de altă parte. Ar fi contrar înseși normei fundamentale invocate să se pretindă uniformitate acolo unde există diferențe clare și obiective de situație sau, după caz, de regim juridic aplicabil.
27.
Referitor la condiția depunerii unei liste cu 100.000 de semnături obligatorii pentru depunerea unei candidaturi independente la alegerile pentru Parlamentul European s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia din 6 martie 2014, pronunțată în Cauza Mihaela Mihai Neagu împotriva României. Astfel, analizând aspecte privind posibila încălcare a
art. 3 din Protocolul nr. 1
la
Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul de vot și dreptul de a fi ales în cadrul alegerilor, inclusiv a celor pentru Parlamentul European, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a invocat jurisprudența sa anterioară (Decizia din 9 mai 1994, pronunțată în Cauza Asensio Serqueda împotriva Spaniei, Decizia din 7 iunie 2001, pronunțată în Cauza Federacion Nacionalista Canaria împotriva Spaniei, și Decizia din 17 iunie 2008, pronunțată în cauzele Brito da Silva Guerra și Sousa Magno împotriva Portugaliei) și a statuat că, în ceea ce privește numărul de semnături necesare pentru depunerea unei liste electorale, condițiile impuse de state nu constituie un obstacol în calea opiniei poporului cu privire la alegerea reprezentanților.
28.
Curtea Europeană a statuat că
art. 3 din Primul Protocol adițional
la
Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu stabilește și nu limitează scopurile pe care trebuie să le vizeze o restricție. Prin urmare, o mare varietate de scopuri pot astfel să fie compatibile cu acesta, sub rezerva demonstrării compatibilității acestui scop cu principiul supremației dreptului și cu obiectivele generale ale convenției în circumstanțele speciale ale cauzei respective. Curtea a mai reținut că măsura sancționată (numărul de 100.000 de semnături de susținere necesar unui candidat independent la
funcția de membru în Parlamentul European) avea ca scop să realizeze o selecție rezonabilă în rândul candidaților pentru a asigura reprezentativitatea acestora în Parlamentul European și să împiedice eventualele candidaturi abuzive. A apreciat, de asemenea, că este vorba despre opțiunea legiuitorului național fondată pe criterii de natură politică și instituțională.
29.
În raport cu cele enunțate în jurisprudența Curții Constituționale și în lumina considerentelor Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea constată că prevederile
art. 17 din Legea nr. 33/2007
nu încalcă dispozițiile din Constituție invocate.
30.
Distinct de aceste considerente, referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor
art. 53 din Constituție , Curtea, în acord cu jurisprudența sa (a se vedea
Decizia nr. 536 din 24 septembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 16 ianuarie 2020), reține că impunerea prin lege a îndeplinirii anumitor condiții pentru exercitarea unui drept constituțional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condițiilor prevăzute de
Legea fundamentală
pentru realizarea acestui drept, neputânduse susține, astfel, incidența dispozițiilor
art. 53 din Constituție .
31.
Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 18 din Legea nr. 33/2007 , Curtea reține că aceste prevederi de lege au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin
Decizia nr. 536 din 24 septembrie 2019 , precitată, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. Curtea a reținut că soluția legislativă potrivit căreia „un alegător poate susține un singur/o singură partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent“, instituită prin dispozițiile
art. 18 din Legea nr. 33/2007 , se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului în materie electorală, permisă de
art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție , potrivit căruia „Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral“. De asemenea, Curtea a precizat că această soluție legislativă responsabilizează alegătorii și creează încă din etapa premergătoare votului premisele desfășurării unor alegeri corecte, mai ales că, potrivit
art. 18 alin. (2)
din același act normativ, lista susținătorilor constituie un act public, sub sancțiunea prevăzută de
art. 292 din Codul penal din 1968
privind infracțiunea de fals în declarații.
32.
În consecință, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu conțin norme contrare dispozițiilor din
Legea fundamentală
invocate.
33.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează în mod corespunzător valabilitatea.
34.
Distinct, referitor la susținerile vizând încălcarea legislației referitoare la protecția datelor cu caracter personal, Curtea constată că acestea nu pot fi reținute, având în vedere dispozițiile
art. 2 alin. (2)
și
(3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora „Sunt neconstituționale prevederile actelor (...), care încalcă dispozițiile sau principiile
Constituției “, și „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată (...)“. În jurisprudența sa, Curtea a reținut, de exemplu în
Decizia nr. 203 din 29 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 21 iunie 2004, că eventuala contradicție existentă între dispozițiile unor legi în vigoare nu intră sub incidența controlului de constituționalitate.
35.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Ștefania Nuț în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (25/AEPF/2019) al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și de Luminița Velciu în Dosarul nr. 10.867/3/2019 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și constată că prevederile
art. 17
și ale
art. 18 din Legea nr. 33/2007
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.