Decizia nr. 235/1999
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vânatului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 81/1993 20 noiembrie 1993 (prevederi anume) privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, veget…
Interpretează 1
- Decizia nr. 92/1995 12 octombrie 1995 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 149 alineatul ultim din Cod…
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 din Legea nr. 81/1993
privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vânatului, excepție ridicată de Cristian Oprea și Marian Oprea în Dosarul nr. 4.919/1998 al Judecătoriei Bacau.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16 decembrie 1999, în lipsa părților și în prezenta reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la aceeași dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 20 decembrie 1999.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 3 iunie 1999 Judecătoria Bacau a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 din Legea nr. 81/1993
privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vânatului, excepție ridicată de Cristian Oprea și Marian Oprea, prin apărător, în Dosarul penal nr. 4.919/1998 al acelei instanțe, având ca obiect tragerea la răspundere penală și civilă a inculpaților Cristian Oprea și Marian Oprea pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 97 alin. 1 și alin. 4 lit. a) și în
art. 98 alin. 2 și 4 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic, cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal.
În motivarea excepției autorii arata, în esenta, ca textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 78 din Constituție referitoare la intrarea în vigoare a legii și ale celor cuprinse în art. 23 alin. (9) din Constituție privind legalitatea incriminării, deoarece prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, element esențial atât în determinarea valorii pagubei, cat și în stabilirea caracterului contraventional sau penal al faptei, trebuie stabilit de legiuitor, printr-o lege organică, publicată în Monitorul Oficial al României, iar nu să fie stabilit de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului pe baza negocierilor, prevăzute de lege, preț care nu este dat publicității prin Monitorul Oficial al României.
Exprimandu-și opinia, instanța de judecată considera ca excepția ridicată este neîntemeiată, deoarece Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului are obligația legală de a calcula prețul mediu în raport cu parametrii prevăzuți de lege, iar împrejurarea ca "acest preț, rezultat din negociere, nu a fost publicat nu implica o constatare ab initio a neconstitutionalitatii dispozițiilor
art. 5 din Legea nr. 81/1993 , deoarece acesta nu reprezintă un element constitutiv al infracțiunii, fiind doar un criteriu pentru determinarea prejudiciului, în raport de care depinde incriminarea faptei".
În conformitate cu dispozițiile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și putea exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
În punctul de vedere al Guvernului se arata ca excepția este nefondata, deoarece infracțiunea este stabilită de lege, astfel cum prevăd dispozițiile art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituție, iar circumscrierea faptei de un element obiectiv, și anume valoarea pagubei, care se stabilește de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, are ca efect doar realizarea unui calcul aritmetic și, deci, nu poate fi considerată o norma penală. În continuare, Guvernul considera ca stabilirea unui element care duce la considerarea faptei ca infracțiune nu poate duce la concluzia ca însăși stabilirea infracțiunii ar fi lăsată la latitudinea acestui minister, deoarece modul de efectuare a evaluării pagubei este precis stabilit de lege. Se mai considera ca textul de lege este conform prevederilor art. 23 alin. (9) și art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituție, pentru ca respecta principiul legalității incriminării și al reglementării, prin lege organică, a infracțiunilor și pedepselor. Guvernul face, de asemenea, referiri la jurisprudenta Curții Constituționale, menționând Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate referitoare la același text de lege ( art. 5 din Legea nr. 81/1993 ), stabilind ca dispozițiile sale sunt constituționale numai în măsura în care prin preț stabilit de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului se înțelege prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, calculat pe baza prețurilor negociate, în condițiile legii, precizate în actul de stabilire a prețului mediu, soluție confirmată prin Decizia nr. 27 din 23 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 7 iunie 1999.
Președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, al art. 12 și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția cu care a fost legal sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 5 din Legea nr. 81/1993
privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vânatului, care are următorul conținut: "Limita valorică a pagubei, în funcție de care faptele prevăzute la
art. 30 și 31 alin. 1 din Legea nr. 2/1987
privind conservarea, protejarea și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională, economică și menținerea echilibrului ecologic constituie infracțiuni, rezultă din majorarea de 5 ori a prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior la data constatării. Acest preț se stabilește de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului". Autorii excepției susțin, în concluziile scrise depuse la dosarul instanței judecătorești, ca acest text contravine art. 23 alin. (9) referitor la legalitatea incriminării și art. 78 din Constituție referitor la intrarea în vigoare a legii.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constata ca în urma adoptării
- Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, textul
art. 5 din Legea nr. 81/1993
a fost modificat implicit, deoarece prin
art. 120 Legea nr. 2/1987
a fost abrogată. Noul Cod silvic a menținut însă, prin dispozițiile art. 97 și 98, principiul calificării unor fapte ca infracțiuni în raport cu o anumită valoare a pagubelor stabilită, în funcție de prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior și, de asemenea, prin prevederile art. 120, competența Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului de a stabili prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior. Prin urmare, cu excepția referirilor la textele
art. 5 din Legea nr. 81/1993
a rămas în vigoare și este aplicabil.
Asupra constituționalității textului
art. 5 din Legea nr. 81/1993
Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, stabilind prin Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996, ca "prevederile
art. 5 din Legea nr. 81/1993
sunt constituționale numai în măsura în care prin preț stabilit de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului se înțelege prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, calculat pe baza prețurilor negociate, în condițiile legii, precizate în actul de stabilire a prețului mediu ". Curtea a menționat, în considerentele acestei decizii, ca "în legătură cu atributia ministerului de a preciza prețul în funcție de care se determina cuantumul pagubei, se retine ca acest preț nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective și discretionare, care ar avea semnificatia încălcării principiului legalității incriminării și supremației legii". Totodată, s-a precizat, în motivarea deciziei, ca "prin competența Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului de a stabili prețul respectiv nu se poate înțelege decât obligația acestuia de a-l calcula în raport cu parametrii prevăzuți de lege. Textul de lege nu conferă ministerului atributia de a stabili prețul în mod subiectiv, discretionar, exclusiv în funcție de aprecierea sa, ci îi impune obligația, inerenta unui expert, de a-l calcula în mod concret, ceea ce invedereaza un criteriu obiectiv. De aceea, cerința legalității incriminării și a supremației legii este satisfacuta. Ea însă nu poate fi considerată îndeplinită, dacă prin prețul stabilit de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului s-ar înțelege altceva decât prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, calculat pe baza prețurilor negociate în condițiile legii, precizate ca atare în actul de stabilire a prețului mediu. Necesitatea precizarii prețurilor negociate în actul de stabilire a prețului mediu se justifica prin aceea ca numai astfel este posibila cenzura judecătorească a modului de calcul al prețului de către minister, ceea ce este necesar tocmai având în vedere rolul de expert pe care îl are ministerul în determinarea prețului". De asemenea, în considerentele deciziei pronunțate Curtea a stabilit ca "numai interpretată în acest mod dispoziția legală poate fi considerată constituțională, asigurându-se prevenirea oricărui subiectivism în stabilirea prețurilor, legalitatea incriminării și suprematia legii în acest domeniu". În legătură cu susținerea potrivit căreia
art. 5 din Legea nr. 81/1993
este neconstitutional ca urmare a nepublicarii prețului mediu rezultat din negociere, Curtea a stabilit, în considerentele deciziei pronunțate, ca aceasta "nu poate fi reținută, deoarece principiul legalității incriminării și supremației legii nu implica ca și aceste prețuri să fie publicate, prețul mediu nefiind un element constitutiv al infracțiunii, ci numai un criteriu pentru determinarea pagubei, în funcție de care depinde incriminarea. Paguba poate fi condiționată și de numeroase alte elemente de naturi diferite, iar legalitatea incriminării și asigurarea supremației legii nu înseamnă ca toate aceste elemente să fie și publicate".
Curtea observa ca, deși decizia menționată a fost pronunțată anterior apariției
Legii nr. 26/1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, prin care a fost implicit modificat textul
art. 5 din Legea nr. 81/1993
(prin art. 107 alin. 1 al noii legi), aceasta își menține actualitatea, deoarece dispozițiile textului de lege criticat au în continuare aplicabilitate în ceea ce privește determinarea competentei autorității publice centrale care răspunde de silvicultura de a stabili criterii și cuantumuri pentru evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infracțiuni (și contravenții).
În aceste condiții Curtea constata ca în cauza sunt aplicabile dispozițiile
art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, care prevăd ca "Nu pot face obiectul excepției prevederile legale a căror constituționalitate a fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din Constituție sau prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale", precum și dispozițiile
art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată, care stabilesc ca este inadmisibila excepția contrară prevederilor alin. (3) din același articol.
Faptul ca prin Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996 excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 din Legea nr. 81/1993
a fost admisă doar în parte, condiționandu-se caracterul constituțional al acestei dispoziții legale de o anumită interpretare, nu are relevanta sub aspectul efectelor sale în soluționarea cauzei de fața, întrucât Curtea Constituțională a stabilit, de principiu, prin Decizia nr. 92 din 12 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 20 decembrie 1995, ca sunt aplicabile dispozițiile referitoare la inadmisibilitatea excepțiilor de neconstituționalitate în situația în care aceeași prevedere legală a fost declarata ca neconstitutionala printr-o decizie anterioară a Curții și în cazul deciziilor cu rezerva de interpretare, "deoarece sensul deciziei este circumstantierea legitimitatii constituționale a textului de lege respectiv și, deci, constatarea caracterului sau neconstitutional pentru ceea ce excede aceasta legitimitate".
În consecința, pentru considerentele arătate, excepția urmează să fie respinsă ca inadmisibila.
De altfel, Curtea constata ca în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 25 mai 1999, a fost publicat Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 440/1999 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, conținutul sau fiind astfel adus la cunoștința publică.
Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 din Legea nr. 81/1993
privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vânatului, excepție ridicată de Cristian Oprea și Marian Oprea în Dosarul nr. 4.919/1998 al Judecătoriei Bacau.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 decembrie 1999.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Marioara Prodan
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.