Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 153/2022

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , cu referire la sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv", precum și ale art. 518 și ale art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului: 17 martie 2022
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 638 din 28 iunie 2022
Citat de: 1 act
Citează: 26 de acte
Structură: 4 articole · 44.167 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă

Interpretează 2

Legea nr. 2/2013 1 februarie 2013 (prevederi anume) privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregăti…
Decizia nr. 52/2018 1 februarie 2018 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru completarea …

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă

și

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 13.285/233/2016 al Curții de Apel Galați - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 20D/2019.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 21D-23D/2019, nr. 28D - nr. 49D/2019, nr. 107D, 108D/2019, nr. 132D/2019 și nr. 171D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă

și ale

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 , din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (dosarele nr. 21D/2019-23D/2019, nr. 28D/2019-36D/2019, nr. 39D/2019-49D/2019), ale

art. 27 din Codul de procedură civilă

și ale

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 , din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

(dosarele nr. 37D/2019, nr. 38D/2019), ale

art. 27

și ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

(dosarele nr. 107D/2019 și nr. 108D/2019), ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

(Dosarul nr. 132D/2019), respectiv ale

art. 521 alin. (3)

și (4) raportat la

art. 518

și

27 din Codul de procedură civilă , raportat la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Dosarul nr. 171D/2019).

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de instanța judecătorească din oficiu în dosarele nr. 2.682/113/2015**, nr. 13.574/196/2016, nr. 335/838/2015*, nr. 18.240/233/2014*, nr. 11.981/233/2015*, nr. 12.416/233/2016, nr. 12.188/233/2016*, nr. 2.970/231/2017, nr. 6.787/231/2014*, nr. 4.322/324/2016, nr. 25.271/299/2016, nr. 8.907/196/2016*, nr. 4.095/324/2015, nr. 15.307/233/2016*, nr. 13.775/231/2015*, nr. 14.754/233/2016*, nr. 15.381/233/2016, nr. 3.754/324/2016, nr. 16.690/231/2016, nr. 20.434/233/2015, nr. 1.338/233/2016, nr. 14.584/231/2016, nr. 5.929/324/2016, nr. 1.848/231/2015*, nr. 10.875/231/2014* ale Curții de Apel Galați - Secția I civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 21D/2019-23D/2019, nr. 28D/2019-49D/2019), de Banca Comercială Română - S.A. din București în dosarele nr. 18.240/233/2014* și nr. 1.848/231/2015* (dosarele Curții Constituționale nr. 28D/2019 și nr. 48D/2019), de Raiffeisen Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 8.907/196/2016* (Dosarul Curții Constituționale nr. 36D/2019), de Societatea Easy Credit 4 ALL IFN - S.A. din Constanța în Dosarul nr. 4.095/324/2015 (Dosarul Curții Constituționale nr. 37D/2019), de societățile Credit Europe Bank NV Olanda și Credit Europe Ipotecar I.F.N. - S.A. din București în Dosarul nr. 15.307/233/2016* (Dosarul Curții Constituționale nr. 38D/2019), de Societatea Credit Europe Bank (România) - S.A. din București în dosarele nr. 14.754/233/2016* și nr. 15.381/233/2016 (dosarele Curții Constituționale nr. 40D/2019 și nr. 41D/2019) ale Curții de Apel Galați - Secția I civilă, de instanța de judecată din oficiu în dosarele nr. 1.646/202/2017 și nr. 37.924/301/2015 ale Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie (dosarele Curții Constituționale nr. 107D și 108D/2019), de Societatea CDH Confort - S.A. din Comănești în Dosarul nr. 1.845/334/2015 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 132D/2019) și de petenții Monica Carmen Bordei și George Răzvan Bordei în Dosarul nr. 1.708/121/2016/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 171D/2019).

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 21D - 23D/2019, nr. 28D - nr. 49D/2019, nr. 107D, 108D/2019, nr. 132D/2019 și nr. 171D/2019 la Dosarul nr. 20D/2019, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate cu privire la celelalte dispoziții criticate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin deciziile civile nr. 638/R și nr. 607/R din 21 noiembrie 2018, nr. 693/R și nr. 672/R, nr. 652/R, nr. 661/R, nr. 675/R, nr. 655/R, nr. 665/R, nr. 686/R, nr. 671/R, nr. 674/R, nr. 663/R, nr. 654/R, nr. 651/R, nr. 660/R, nr. 653/R, nr. 670/R, nr. 667/R, nr. 695/R, nr. 692/R, 685/R, nr. 680/R, nr. 677/R, nr. 648/R și nr. 659/R din 5 decembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 13.285/233/2016, nr. 2.682/113/2015**, nr. 13.574/196/2016, nr. 335/838/2015*, nr. 18.240/233/2014*, nr. 11.981/233/2015*, nr. 12.416/233/2016, nr. 12.188/233/2016*, nr. 2.970/231/2017, nr. 6.787/231/2014*, nr. 4.322/324/2016, nr. 25.271/299/2016, nr. 8.907/196/2016*, nr. 4.095/324/2015, nr. 15.307/233/2016*, nr. 13.775/231/2015*, nr. 14.754/233/2016*, nr. 15.381/233/2016, nr. 3.754/324/2016, nr. 16.690/231/2016, nr. 20.434/233/2015, nr. 1.338/233/2016, nr. 14.584/231/2016, nr. 5.929/324/2016, nr. 1.848/231/2015* și nr. 10.875/231/2014*, Curtea de Apel Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă

și ale

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (dosarele nr. 20D/2019-23D/2019, nr. 28D/2019-36D/2019, nr. 39D/2019-49D/2019), ale

art. 27 din Codul de procedură civilă

și ale

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 , din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

(dosarele nr. 37D/2019 și nr. 38D/2019).

Prin încheierile din 28 noiembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 1.646/202/2017 și nr. 37.924/301/2015, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „ art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea acestora că, în privința căilor de atac, ar dispune conform interpretării reținute în

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , în interpretarea acestora că, pe calea dezlegării date prin hotărâre preliminară obligatorie, asemenea hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție ar putea înlătura, de la data publicării sale în Monitorul Oficial, efectele obligatorii pe același aspect, date prin decizie a Curții Constituționale, în stabilirea constituționalității, publicată anterior în Monitorul Oficial“ (dosarele nr. 107D/2019 și nr. 108D/2019).

10.

Prin Încheierea din 10 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.845/334/2015, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

(Dosarul nr. 132D/2019).

11.

Prin Încheierea din 18 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.708/121/2016/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 521 alin. (3)

și

(4)

raportat la

art. 518

și

art. 27 din Codul de procedură civilă , raportat la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Dosarul nr. 171D/2019).

12.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de instanța judecătorească din oficiu (dosarele Curții Constituționale nr. 21D/2019-23D/2019, nr. 28D/2019- nr. 49D/2019, nr. 107D/2019 și nr. 108D/2019), de Banca Comercială Română - S.A. din București (dosarele Curții Constituționale nr. 28D/2019 și nr. 48D/2019), de Raiffeisen Bank - S.A. din București (Dosarul Curții Constituționale nr. 36D/2019), de Societatea Easy Credit 4 ALL IFN - S.A. din Constanța (Dosarul Curții Constituționale nr. 37D/2019), de societățile Credit Europe Bank NV Olanda și Credit Europe Ipotecar I.F.N. - S.A. din București (Dosarul Curții Constituționale nr. 38D/2019), de Societatea Credit Europe Bank (România) - S.A. din București (dosarele Curții Constituționale nr. 40D/2019 și nr. 41D/2019), de Societatea CDH Confort - S.A. din Comănești (Dosarul Curții Constituționale nr. 132D/2019) și de petenții Monica Carmen Bordei și George Răzvan Bordei (Dosarul Curții Constituționale nr. 171D/2019) în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor declarate împotriva unor hotărâri pronunțate de instanțele de fond.

13.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin, în esență, că, prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit, cu efect obligatoriu pentru instanțele judecătorești, că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , cu referire la

art. 147 alin. (4) din Constituție , efectele

Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017

se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017). Decizia este obligatorie pentru instanțele judecătorești, conform

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , iar, potrivit

art. 521 alin. (4)

cu referire la

art. 518 din Codul de procedură civilă , hotărârea prealabilă își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării.

14.

Se afirmă că

art. 27 din Codul de procedură civilă

nu a suferit însă nicio modificare, nici nu a fost constatat neconstituțional, Curtea Constituțională nepronunțându-se nici asupra constituționalității

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că la acest moment decizia pronunțată de Înalta Curte își produce efectele obligatorii.

15.

Se arată că, ulterior publicării acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a fost publicată

Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018.

În considerentele acestei decizii, Curtea Constituțională a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , a condiționat aplicarea

Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017

de pornirea procesului civil după publicarea acesteia, instanța supremă neavând competența de a se pronunța în legătură cu efectele deciziei Curții Constituționale sau de a da dezlegări obligatorii care contravin deciziilor Curții Constituționale, și că, în urma pronunțării și publicării

Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 , în privința

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

nu devin incidente prevederile

art. 27 din Codul de procedură civilă . Așadar, în timp ce dispozitivul

Deciziei nr. 454 din 4 iulie 2018

privește admiterea, respectiv respingerea obiecțiilor de neconstituționalitate formulate cu privire la anumite dispoziții din Legea pentru modificarea și completarea

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, lege care nu este în vigoare la momentul pronunțării deciziei, considerentele sale, cu referire la interpretarea dată

art. 27 din Codul de procedură civilă , prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, vizează un text legal în vigoare dintr-un act normativ diferit de cel ce a făcut obiectul controlului de constituționalitate a priori, acestea având în vedere neconstituționalitatea interpretării sale prin intermediul unei decizii obligatorii a instanței supreme.

16.

În raport cu dispozițiile

art. 147 alin. (4) din Constituție , decizia Curții Constituționale are caracter obligatoriu, iar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 ,

Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 ,

Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010

și

Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 ), puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale și deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta.

17.

Având în vedere existența acestor două decizii contrare, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, respectiv de Curtea Constituțională, pe de altă parte, deopotrivă obligatorii pentru instanțele judecătorești, prima, potrivit

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , iar cea de-a doua, potrivit

art. 147 alin. (4) din Constituție , se pune problema admisibilității sau, dimpotrivă, a inadmisibilității recursurilor declarate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate după publicarea

Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017

în Monitorul Oficial al României, Partea I, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei pornite anterior publicării deciziei (20 iulie 2017), recursuri nesoluționate până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a

Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 .

18.

Norma legală în raport cu care problema poate fi rezolvată este reprezentată de

art. 27 din Codul de procedură civilă , prin raportare la modul în care acesta a fost interpretat prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Or, în contextul existenței celor două decizii potrivnice mai sus menționate, se impune tranșarea conflictului de către Curtea Constituțională, pe calea controlului de neconstituționalitate a posteriori vizând

art. 27 din Codul de procedură civilă , în raport cu interpretarea dată prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, interpretare care vine în contradicție cu dispozițiile

art. 147 alin. (4) din Constituție .

19.

Instanțele judecătorești sunt ținute de efectul obligatoriu al

Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nefiind în drept să înlăture un atare efect întrun proces de apreciere a compatibilității dezlegării date de instanța supremă cu

Constituția

și cu deciziile Curții Constituționale, pentru că ar încălca sfera exclusivă de competență a Curții Constituționale.

20.

Potrivit

art. 142 alin. (1) din Constituție , Curtea Constituțională este garantul supremației

Constituției , atribuțiile sale fiind prevăzute de

art. 146 din Legea fundamentală . În temeiul

art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituție , de la data publicării, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. În consecință, singura autoritate în măsură să decidă asupra neconstituționalității

art. 27 din Codul de procedură civilă

în interpretarea

Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este Curtea Constituțională, iar nu instanțele judecătorești în cadrul proceselor cu care au fost învestite.

21.

Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 , formulată din perspectiva aplicării în timp a acestora, prin raportare la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se susține că, în lumina deciziei instanței supreme,

Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017

nu ar produce efecte în litigiile deduse judecății în prezentele cauze, având în vedere data la care acestea au fost pornite, anterioară publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei respective.

22.

În aceste condiții, în cauze ar deveni incidente dispozițiile

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

în forma anterioară pronunțării deciziei Curții Constituționale, dispoziții care instituie pragul valoric de 1.000.000 lei. Or, impunerea unui prag valoric al cererii deduse judecății pentru accesul la calea de atac a recursului încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, instituit de

art. 16 alin. (1) din Constituție , punându-i pe aceștia într-o situație diferită, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, dispozițiile

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

fiind, astfel, neconstituționale.

23.

În susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 518

și ale

art. 521 alin. (3)

și

(4) din Codul de procedură civilă

se susține, în esență, că acestea contravin principiilor constituționale ale egalității în fața legii, accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil. De asemenea, se apreciază că utilizarea instituției pronunțării unei hotărâri prealabile, în scopul înlăturării efectelor unei decizii a Curții Constituționale, prin care s-a constatat încălcarea principiilor constituționale cuprinse în

art. 16 alin. (1)

și

art. 21 alin. (3) , atrage însăși neconstituționalitatea „dezlegării date chestiunii de drept“ prevăzută de

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă . Se mai susține că, în același timp, interpretarea dată

art. 27 din Codul de procedură civilă , în sensul creării de diferențieri pentru situații care sunt fundamental asemănătoare, și negarea accesului la justiție atrage și neconstituționalitatea acestui text de lege, în interpretarea dată de instanță.

24.

Curtea de Apel Galați - Secția I civilă, în dosarele nr. 28D/2019, nr. 36D/2019, nr. 37D/2019, nr. 38D/2019, nr. 40D/2019, nr. 41D/2019 și nr. 48D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 27 din Codul de procedură civilă

și ale

art. XVIII alin. (3) din Legea nr. 2/2013 , din perspectiva aplicării în timp a acestuia, prin raportare la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este întemeiată. De asemenea, cu privire la dispozițiile

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă ,

criticate în Dosarele nr. 37D/2019, nr. 38D/2019 și nr. 40D/2019, instanța își exprimă opinia în sensul caracterului neîntemeiat al excepției de neconstituționalitate.

25.

Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă, în Dosarul nr. 132D/2019, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

26.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă, în Dosarul nr. 171D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

27.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

28.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

29.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. l alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

30.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 27

- Legea aplicabilă hotărârilor - și ale

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, ale

art. 521 alin. (3)

și

(4)

- Conținutul și efectele hotărârii -, prin raportare la

art. 518 - Încetarea efectelor deciziei - din Codul de procedură civilă , precum și ale

art. 521 alin. (3)

și

(4) din Codul de procedură civilă .

31.

Referitor la stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudența sa, în sensul că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006;

Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012;

Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție ( Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 , precitată).

32.

Prin urmare, în prezentele cauze, analizând motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispozițiilor legale ce au făcut obiectul

Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de instanța supremă, Curtea constată ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , cu referire la sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, precum și a dispozițiilor

art. 518

și ale

art. 521 alin. (3)

și

(4) din Codul de procedură civilă .

33.

Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

și cele ale

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

au fost modificate prin

art. I pct. 64

și, respectiv,

art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a stabilit că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, dispozițiile legale criticate vor fi examinate în redactarea de la data sesizării Curții Constituționale.

34.

Dispozițiile legale criticate prevăd:

–

Articolul 27

din Codul de procedură civilă: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“;

–

Articolul 518

din Codul de procedură civilă: „Decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării.“;

–

Articolul 521

alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă:

(3)

Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4)

Dispozițiile

art. 518

se aplică în mod corespunzător.“;

–

Articolul XVIII

alin. (2) din Legea nr. 2/2013: „(2) În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la

art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.“

35.

Curtea reține că, prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că

în interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , cu referire la

art. 147 alin. (4) din Constituția României , efectele

Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017

se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017)

36.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (3)

referitor la statul de drept,

alin. (4)

privind principiul separației și echilibrul puterilor în stat și

alin. (5)

referitor la principiul legalității, ale

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi, ale

art. 21 alin. (1)

și

(3)

referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale

art. 30 alin. (6)

privind limitele libertății de exprimare, ale

art. 53

- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale

art. 57

- Exercitarea drepturilor și a libertăților, ale

art. 61

- Rolul Parlamentului, ale

art. 124 alin. (1)

și

(3)

- Înfăptuirea justiției, ale

art. 126 alin. (1)-(4)

referitoare la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a instanțelor judecătorești, ale

art. 129

- Folosirea căilor de atac, ale

art. 142 alin. (1)

privind rolul Curții Constituționale, ale

art. 146

- Atribuții și ale

art. 147 alin. (1)

și

(4)

referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale.

37.

Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , Curtea reține că prin

Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că dispozițiile

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale.

38.

Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională prin

Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, aceasta continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. Curtea a reținut că o asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor

art. 147 alin. (4) din Constituție , care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

39.

Prin

Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018 , paragrafele 80-87, Curtea a reținut și încălcarea

art. 147 alin. (4)

raportat la

art. 16 alin. (1)

și a

art. 21 din Constituție , referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 , în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea

Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 , paragraful 28).

40.

În prezentele cauze, față de data sesizării Curții Constituționale, care este anterioară publicării

Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018

(3 ianuarie 2019), și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

41.

Sub acest aspect, Curtea mai reține că, de principiu, chiar dacă, potrivit

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenței sale, în temeiul deciziei anterior menționate, prin care s-a admis excepția, prezenta decizie poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, conform

art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865

art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă , după caz, raportat la incidența acestor ultime articole în speță (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18,

Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23,

Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, sau

Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragraful 23).

42.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 , Curtea reține că, prin

Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 , anterior menționată, a admis excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi. Având în vedere data publicării deciziei antereferite, precum și datele sesizării sale, Curtea constată că sunt incidente dispozițiile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

43.

Referitor la dispozițiile

art. 518

și ale

art. 521 alin. (3)

și

(4) din Codul de procedură civilă , analizând susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate din prezentele cauze, care, în esență, se limitează la a pune sub semnul întrebării prevalența unei decizii a instanței supreme față de o decizie a instanței de contencios constituțional, Curtea observă că acestea nu reprezintă veritabile motive de neconstituționalitate. Totodată, Curtea constată că afirmațiile autorilor excepției de neconstituționalitate se referă, în realitate, tot la dispoziția legală interpretată prin hotărârea prealabilă, respectiv la prevederile

art. 27 din Codul de procedură civilă , astfel cum au fost interpretate prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că nu pot fi reținute ca o critică distinctă, în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 518

și ale

art. 521 alin. (3)

și

(4) din Codul de procedură civilă .

44.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

(a se vedea în acest sens

Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau

Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). De asemenea, prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și

Decizia nr. 627 din 29 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, precum și

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

45.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Curtea de Apel Galați - Secția I civilă din oficiu, în dosarele nr. 13.285/233/2016, nr. 2.682/113/2015**, nr. 13.574/196/2016, nr. 335/838/2015*, nr. 18.240/233/2014*, nr. 11.981/233/2015*, nr. 12.416/233/2016, nr. 12.188/233/2016*, nr. 2.970/231/2017, nr. 6.787/231/2014*, nr. 4.322/324/2016, nr. 25.271/299/2016, nr. 8.907/196/2016*, nr. 4.095/324/2015, nr. 15.307/233/2016*, nr. 13.775/231/2015*, nr. 14.754/233/2016*, nr. 15.381/233/2016, nr. 3.754/324/2016, nr. 16.690/231/2016, nr. 20.434/233/2015, nr. 1.338/233/2016, nr. 14.584/231/2016, nr. 5.929/324/2016, nr. 1.848/231/2015*, nr. 10.875/231/2014*, de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, din oficiu, în dosarele nr. 1.646/202/2017 și nr. 37.924/301/2015, de Banca Comercială Română - S.A. din București în Dosarele nr. 18.240/233/2014* și nr. 1.848/231/2015*, de Raiffeisen Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 8.907/196/2016*, de Societatea Easy Credit 4 ALL IFN - S.A. din Constanța în Dosarul nr. 4.095/324/2015, de societățile Credit Europe Bank NV Olanda și Credit Europe Ipotecar I.F.N. - S.A. din București în Dosarul nr. 15.307/233/2016*, de Societatea Credit Europe Bank (România) - S.A. din București în Dosarele nr. 14.754/233/2016* și nr. 15.381/233/2016 ale Curții de Apel Galați - Secția I civilă și de petenții Monica Carmen Bordei și George Răzvan Bordei în Dosarul nr. 1.708/121/2016/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă.

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , cu referire la sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, precum și ale

art. 518

și ale

art. 521 alin. (3)

și

(4) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Curtea de Apel Galați - Secția I civilă din oficiu, în dosarele nr. 13.285/233/2016, nr. 2.682/113/2015**, nr. 13.574/196/2016, nr. 335/838/2015*, nr. 18.240/233/2014*, nr. 11.981/233/2015*, nr. 12.416/233/2016, nr. 12.188/233/2016*, nr. 2.970/231/2017, nr. 6.787/231/2014*, nr. 4.322/324/2016, nr. 25.271/299/2016, nr. 8.907/196/2016*, nr. 4.095/324/2015, nr. 15.307/233/2016*, nr. 13.775/231/2015*, nr. 14.754/233/2016*, nr. 15.381/233/2016, nr. 3.754/324/2016, nr. 16.690/231/2016, nr. 20.434/233/2015, nr. 1.338/233/2016, nr. 14.584/231/2016, nr. 5.929/324/2016, nr. 1.848/231/2015*, nr. 10.875/231/2014* ale Curții de Apel Galați - Secția I civilă, de Societatea Easy Credit 4 ALL IFN - S.A. din Constanța în Dosarul nr. 4.095/324/2015, de societățile Credit Europe Bank NV Olanda și Credit Europe Ipotecar I.F.N. - S.A. din București în Dosarul nr. 15.307/233/2016* ale Curții de Apel Galați - Secția I civilă, de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie din oficiu, în dosarele nr. 1.646/202/2017 și nr. 37.924/301/2015, de Societatea CDH Confort - S.A. din Comănești în Dosarul nr. 1.845/334/2015 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă și de petenții Monica Carmen Bordei și George Răzvan Bordei în Dosarul nr. 1.708/121/2016/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția I civilă, Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Curții de Apel Suceava - Secția I civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 martie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.