Decizia nr. 628/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în ansamblul său, și ale art. II din aceasta, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în ansamblul său, și ale art. 1 alin. (1) din aceasta, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, în ansamblul său, și ale art. 1 alin. (1) din aceasta
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 8/2008 30 ianuarie 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi …
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Simina Popescu-Marin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016
privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017
privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Emil Păscuț în Dosarul nr. 28.385/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.275D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat note scrise prin care susține respingerea excepției de neconstituționalitate.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că dispozițiile
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017
au un conținut clar, întrunind exigențele de calitate a legii, prevăzute de
art. 1 alin. (5) din Constituție . Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,
Decizia nr. 217 din 30 martie 2021
și
Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5.
Prin Sentința civilă nr. 2.348 din 22 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 28.385/3/2018, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016
privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017
privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Emil Păscuț într-o cauză având ca obiect o contestație împotriva unei decizii de pensionare.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
încalcă
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , întrucât salarizarea polițiștilor ține de regimul juridic al acestora și trebuie stabilită, din perspectiva constituțională, prin lege organică, de către Parlament, nu printr-o ordonanța simplă a Guvernului. Astfel, potrivit
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , statutul (drepturile și obligațiile) funcționarului public se reglementează prin „lege organică“. Invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 289 din 7 iunie 2005 , ale cărei considerente au efect obligatoriu, și arată că
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
a reglementat valoarea unui element esențial al salariului polițistului, și anume „valoarea sectorială de referință“ - pe baza căreia s-au calculat și stabilit „salariul de funcție“ și „salariul de grad profesional“ ale autorului excepției, în perioada de referință aleasă pentru stabilirea bazei de calcul și a cuantumului pensiei de serviciu. În consecință, consideră că
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
încalcă în mod vădit
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , întrucât nu reprezintă „lege organică“. În susținerea ultraactivității prevederilor de lege criticate, este invocată
Decizia Curții Constituționale nr. 201 din 7 aprilie 2016 .
7.
Autorul mai susține că
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
încalcă
art. 115 alin. (1) din Constituție , în lumina căruia se poate reglementa în domeniul rezervat legii organice doar prin ordonanțe de urgență, per a contrario, nu și prin ordonanțe simple ale Guvernului. Împrejurarea că Guvernul, ca emitent al
Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 , a intervenit în sfera competențelor exclusive ale Parlamentului, în configurație de legiuitor organic, determină încălcarea
art. 1 alin. (4) din Constituție
privind separația puterilor în stat. În susținerea criticii de neconstituționalitate, este invocată
decizia Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 .
8.
Referitor la excepțiile de neconstituționalitate ale dispozițiilor
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016
și ale
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017
prin raportare la dispozițiile constituționale reprezentate de
art. 1 alin. (4)
și
(5) ,
art. 61 alin. (1) ,
art. 115 alin. (4)
și
(6) ,
art. 47 alin. (2)
și
art. 16 , autorul invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 654 din 17 octombrie 2017
și susține critici similare de neconstituționalitate, referitoare la ultraactivitatea în timp a acestor dispoziții legale, cu consecințe asupra încălcării dreptului la pensie. Se susține și încălcarea principiului egalității în drepturi, de vreme ce „înghețarea elementelor salariale nu a fost expresia unui tratament egal și uniform pentru toți salariații“, existând categorii de salariați care au beneficiat de creșteri salariale substanțiale.
9.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Reține că regimul juridic al celor două categorii de ordonanțe (simple și de urgență) este diferit, aceasta din urmă neconstituind o varietate a ordonanței adoptate în baza unei legi de abilitare, ci o măsură de ordin constituțional care permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să rezolve anumite situații extraordinare și care se justifică pe rațiuni legate de necesitatea și urgența reglementării unei situații care, datorită circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții rapide în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Astfel, în expunerea de motive a
ordonanțelor de urgență ale Guvernului nr. 99/2016
și
nr. 9/2017 , urgența acestor acte normative este justificată pentru încercarea de a se evita orice risc de blocaj în asigurarea resurselor bugetare, fiind îndeplinită existența cumulativă a două elemente: urgența reglementării, în situații care impun luarea unor soluții imediate, și evitarea unei grave atingeri aduse interesului public.
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare, ale
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016
privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, și ale
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017
privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017.
14.
Curtea observă că dispozițiile
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
au fost abrogate prin
art. 48 alin. (1) pct. 26 din Legea-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. De asemenea,
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
a fost respinsă prin
privind respingerea
Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 22 martie 2012. Prevederile
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență Guvernului nr. 99/2016
și ale
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență Guvernului nr. 9/2017
au avut aplicabilitate limitată în timp la perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017. Însă, având în vedere cele reținute prin
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt incidente în cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, urmează a se exercita controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor legale cu privire la care Curtea Constituțională a fost sesizată. De asemenea, având în vedere că în cauză sunt formulate și critici de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține ca obiect al excepției și actele normative, în ansamblul lor, respectiv:
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 ,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016
și
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 .
15.
Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:
–
Articolul II
Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și grad ale personalului militar, potrivit prevederilor
Legii nr. 138/1999 , cu modificările și completările ulterioare, valoarea de referință sectorială în raport cu care se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special, potrivit
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 353/2003 , cu modificările și completările ulterioare, și valoarea de referință sectorială în baza căreia se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, potrivit prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 462/2006 , cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei.
Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referință sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei.
Soldele de funcție și de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcția îndeplinită și pentru gradul profesional deținut de funcționarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) și (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului.
–
Articolul 1
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 : „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în
anexele la Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“;
–
Articolul 1
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 : „În perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în
anexele la Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“
16.
În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 1 alin. (4)
și
(5)
privind separația și echilibrul puterilor și principiul legalității și al supremației
Constituției ,
art. 16
privind egalitatea în drepturi,
art. 47 alin. (2)
privind dreptul la pensie,
art. 61 alin. (1)
privind rolul Parlamentului,
art. 73 alin. (3) lit. j)
privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și
art. 115 alin. (1) ,
(4)
și
(6)
privind ordonanțele adoptate de Guvern în temeiul unei legi speciale de abilitare, adoptarea și limitele ordonanțelor de urgență ale Guvernului.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
și
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 , în ansamblul său, precum și dispozițiile
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016
au mai fost supuse controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021,
Decizia nr. 217 din 30 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 19 iulie 2021, și
Decizia nr. 285 din 27 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021).
18.
Analizând critica de neconstituționalitate ce vizează încălcarea prevederilor constituționale ale
art. 73 alin. (3) lit. j)
referitoare la adoptarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, precum și ale
art. 115 alin. (1) , care se referă la abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legii organice, Curtea a reținut, că, așa cum în mod constant a statuat în jurisprudența sa, aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente - nașterea, executarea și încetarea - ale raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se referă în mod intrinsec la statutul acestora, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție . În ceea ce privește reglementarea tuturor acestor aspecte în cazul polițiștilor, Curtea a constatat că acestea constituie obiectul reglementării
privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare.
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
a avut ca obiect de reglementare însă salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, iar Curtea a statuat că „sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ, care, conform
art. 73 alin. (3) din Constituție , fac obiectul de reglementare al legii organice“ (a se vedea
Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 21 decembrie 2005).
19.
În consecință, Curtea a constatat caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituționalitate formulate cu privire la
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 .
20.
Referitor la prevederile
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate care intră în conținutul principiului legalității consacrat de prevederile
art. 1 alin. (5) din Constituție . Textul de lege criticat prevede foarte clar că se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice și că nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în
anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 . De asemenea, modalitatea de normare prevăzută de textul de lege criticat este diferită de cea analizată de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, paragraful 42, prin care s-au analizat dispoziții de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate și prin care s-a statuat că „prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile
art. 1 alin. (5) din Constituție “. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză.
21.
Având în vedere că dispozițiile
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017
consacră, în esență, o soluție legislativă similară celei stabilite prin
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , considerentele anterior enunțate sunt aplicabile și în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate în raport cu
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 , impunându-se respingerea acestora ca neîntemeiate.
22.
Sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă formulate în privința
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016
și a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 , prin raportare la
art. 115 alin. (4) din Constituție , Curtea a constatat că împrejurările menționate în preambulul actelor normative menționate se pot încadra în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pun în pericol un interes public, și anume salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2017. Curtea a mai reținut că urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanțelor de urgență criticate (a se vedea
Decizia nr. 622 din 10 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 17 ianuarie 2020, și
Decizia nr. 332 din 11 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1323 din 31 decembrie 2020).
23.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.
24.
Distinct de acestea, Curtea reține că prevederile
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017
și ale
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , criticate în prezenta cauză, dispun în sensul neaplicării valorii de referință și coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în
anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 . Desigur, aceste prevederi legale fac inaplicabile dispozițiile
Legii-cadru nr. 284/2010
referitoare la stabilirea cuantumului drepturilor salariale, dar nu în sensul contracarării voinței legiuitorului, ci în sensul protejării dreptului la salariu, ca drept fundamental, astfel încât implementarea unui nou sistem de salarizare să nu conducă la diminuarea, în practică, a drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice. În consecință, nu se poate reține că prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate s-ar fi încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile
art. 1 alin. (4) din Constituție , sau dispozițiile
art. 61 alin. (1) din Constituție
privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.
25.
În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea
art. 16 din Constituție , Curtea reiterează că deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale nu au de plano semnificația încălcării prevederilor
art. 16 din Constituție
(a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 332 din 11 iunie 2020 , precitată).
26.
Referitor la invocarea prevederilor
art. 47 alin. (2) din Constituție , Curtea constată că dispozițiile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție încălcarea dreptului fundamental la pensie, care se exercită în condițiile pe care legea le stabilește.
27.
În raport cu cele enunțate, Curtea constată că prin ordonanțele de urgență ale Guvernului criticate în prezenta cauză nu sunt afectate drepturi sau libertăți fundamentale și, prin urmare, dispozițiile
art. 115 alin. (6) din Constituție
nu sunt sub niciun aspect încălcate.
28.
Curtea precizează că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea legii excedează controlului de constituționalitate, soluționarea acestora revenind instanțelor judecătorești.
29.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emil Păscuț în Dosarul nr. 28.385/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 8/2008
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în ansamblul său, și ale
art. II
din aceasta, ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016
privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în ansamblul său, și ale
art. 1 alin. (1)
din aceasta, precum și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017
privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, în ansamblul său, și ale
art. 1 alin. (1)
din aceasta sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE PROF. UNIV. DR. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.