Decizia nr. 197/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 161/2003 19 aprilie 2003 (prevederi anume) privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, …
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 71/2011 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Simina Popescu-Marin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Ilie Lăzărescu în Dosarul nr. 21.404/3/2019 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 749D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 712 din 2 noiembrie 2021 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 21 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 21.404/3/2019, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ilie Lăzărescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii sale de anulare a unui raport de evaluare, întocmit de Agenția Națională de Integritate la 18 iunie 2019, prin care s-a reținut incompatibilitatea.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul excepției susține, în esență, caracterul neconstituțional al prevederilor de lege criticate, deoarece acestea se referă la calitatea de „comerciant persoană fizică“, sintagmă care nu este definită de un text de lege clar, aspect de natură a determina divergența de interpretare a acestuia. După abrogarea Codului comercial, care definea actele de comerț și, în legătură cu acestea, calitatea de comerciant, și intrarea în vigoare a noului Cod civil, termenul „comerciant“ a devenit caduc, nu mai este aplicabil în raporturile juridice și nu este definit de niciun text de lege și, în consecință, norma care instituie incompatibilitatea nu este accesibilă destinatarului și a devenit imprevizibilă. În această situație, se impune declararea ca fiind neconstituțional a textului de lege criticat, dat fiind faptul că destinatarii normelor sunt în imposibilitatea de a beneficia de o normă clară, accesibilă și previzibilă. Totodată, îndreptarea acestei situații este imperioasă, având în vedere că destinatarul normei se expune unor sancțiuni grave: încetarea demnității publice considerate incompatibile și interdicția ocupării aceleiași funcții timp de trei ani.
6.
Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal arată că excepția este neîntemeiată. Astfel, susținerea că termenul sau noțiunea de „comerciant persoană fizică“ nu mai beneficiază de reglementare legală - deși corectă, având în vedere că la 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare
noul Cod civil , care a abrogat expres Codul comercial și a instituit expres în
art. 3
noțiunea de „profesionist“ ca incluzând pe „toți cei care exploatează o întreprindere“ - nu are aptitudinea de a atrage lipsa de claritate ori de previzibilitate sau accesibilitate a
art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , de vreme ce
art. 8 din legea de punere în aplicare a noului Cod civil, Legea nr. 71/2011 , aduce în mod expres clarificări în acest sens, prevăzând în
art. 8 alin. (1),
fără echivoc, că noțiunea „profesionist“ prevăzută la
art. 3
din Codul civil
include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane aut orizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a
Codului civil . Totodată, este de precizat și conținutul
art. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 , potrivit căruia în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a
Codului civil , referirile la comercianți se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerțului. Or, în contextul acestor dispoziții legale clarificatoare, care practic reglementează de o manieră
nesusceptibilă de interpretări înlocuirea noțiunii de „comerciant“ din normele legale cu aceea mai nouă de „profesionist“, instanța judecătorească nu poate primi afirmația că prevederile
art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003
sunt lipsite de claritate, previzibilitate ori accesibilitate. De asemenea, nu rezultă în ce fel ar fi nesocotită Legea fundamentală prin instituirea într-o lege organică a unui regim de incompatibilități pentru aleșii locali, regim ce este cerut tocmai de necesitatea asigurării și garantării unei transparențe în exercitarea funcțiilor publice de către persoane învestite cu încrederea alegătorilor și care acționează în interesul binelui general și comun, precum și al prevenirii și combaterii corupției.
7.
Similar, instanța apreciază că nu se poate reține o încălcare a dreptului de acces liber acces la justiție, deoarece acesta din urmă presupune posibilitatea legal recunoscută persoanei de a-și prezenta și susține cauza în fața unei instanțe de judecată independente și imparțiale, chemată să judece cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale recunoscute părților. Or, examinând conținutul
art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , nu se remarcă a fi adusă vreo restrângere accesului liber la justiție, neexistând vreo restrângere a unui drept procesual ori a unor garanții procesuale, după cum nici vreo atingere adusă dreptului părții la un proces echitabil ori a termenului rezonabil în soluționarea cauzelor.
Articolul 87
alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003
reprezintă, în materia incompatibilităților persoanelor ce exercită funcții publice, o normă de drept substanțial, pe când
art. 21 alin. (3) din Constituție
se referă cu precădere la caracterul echitabil al procedurii desfășurate în fața instanței de judecată, cu respectarea riguroasă a drepturilor și garanțiilor procesuale și într-un termen rezonabil, în acord cu prevederile
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale . Dimpotrivă, persoanele cu privire la care se constată existența unei stări de incompatibilitate au facultatea recunoscută legal de a se adresa justiției, contestând incompatibilitatea constatată într-o etapă administrativă de verificare.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul apreciază că susținerile vizând contradictorialitatea față de
art. 1 alin. (5) din Constituție
sunt neîntemeiate, sens în care face referire la dispozițiile
art. 6 alin. (1)
și ale
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 . Totodată, din analiza excepției se constată că autorul acesteia invocă neconstituționalitatea dispozițiilor criticate față de
art. 21 alin. (3) din Constituție
și
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , fără să formuleze însă o motivare din care să rezulte în ce constă contrarietatea față de prevederile astfel invocate. În consecință, Guvernul consideră că, prin modul în care este formulată excepția de neconstituționalitate invocată, aceasta nu respectă exigențele structurii impuse de jurisprudența Curții Constituționale, motiv pentru care apreciază că excepția este inadmisibilă.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2, 3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Din analiza considerentelor actului de sesizare și a notelor scrise ale autorului excepției, Curtea observă că la data întocmirii raportului de evaluare de către Agenția Națională de Integritate, partea introductivă a
art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003
fusese modificată prin
articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017
pentru modificarea
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017. Prevederile de lege ce formează obiectul excepției au următorul cuprins:
Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (...);
g)
calitatea de comerciant persoană fizică;
13.
În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (3)
și (5) privind trăsăturile statului și principiul legalității și al supremației
Constituției
și în
art. 21 alin. (3)
privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, sunt invocate dispozițiile
art. 6 privind dreptul la un proces echitabil cuprinse în Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile
art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003
au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, Curtea respingând ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens sunt, spre exemplu:
Decizia nr. 712 din 2 noiembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 9 februarie 2022,
Decizia nr. 513 din 13 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 4 martie 2022,
Decizia nr. 228 din 2 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 19 august 2020,
Decizia nr. 279 din 4 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.147 din 27 noiembrie 2020, sau
Decizia nr. 285 din 7 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019.
15.
În jurisprudența sa, Curtea a reținut că instituirea incompatibilităților privind aleșii locali este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit
Constituției , în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public.
16.
De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile
art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conțin o condiție specială ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeași persoană, a unei funcții sau demnități publice și a unei activități economice, în calitate de comerciant persoană fizică. Opțiunea aparține în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică, în calitate de comerciant persoană fizică, în condițiile legislației în materie, ori funcția sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens.
17.
Cu privire la înțelesul noțiunii de „comerciant“, prin prisma intrării în vigoare a
Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, prin
Decizia nr. 228 din 2 iunie 2020 , precitată, paragraful 20, Curtea a amintit jurisprudența sa, potrivit căreia înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 167 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27). Totodată, așa cum a reținut Curtea în
Decizia nr. 336 din 11 mai 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, paragraful 28, calificarea unei persoane fizice care desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind comerciant trebuie apreciată, de la caz la caz, de către instituțiile/autoritățile competente, în funcție de coordonatele cuprinse în legislația de drept comun ( art. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil
și
art. 6 din Legea nr. 71/2011
pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 287/2009 privind Codul civil , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011).
18.
Având în vedere acestea, Curtea a constatat că nu este întemeiată critica referitoare la încălcarea dispozițiilor
art. 1 alin. (5) din Constituție , sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate a normelor de lege criticate.
19.
Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor
art. 21 alin. (3) din Constituție
și ale
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , Curtea a statuat că acestea se referă la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială. Or, textele criticate instituie - fără a avea vreo legătură cu accesul la justiție - un caz de incompatibilitate a primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliului județean, nereferindu-se așadar la garanțiile dreptului la un proces echitabil.
20.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.
21.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ilie Lăzărescu în Dosarul nr. 21.404/3/2019 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.