Decizia nr. 600/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (1) lit. b) și ale art. 88 alin. (3) din Codul penal , în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Interpretează 1
- Decizia nr. 24/2017 19 ianuarie 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Lege…
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina Teodora Pop
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 83 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 88 alin. (3) din Codul penal , excepție ridicată de Silviu-Adrian Nicolescu în Dosarul nr. 70/751/2018 al Curții Militare de Apel București, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.057 D/2019.
2.
La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materia analizată și se apreciază că nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudență.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Decizia nr. 13 din 27 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 70/751/2018, Curtea Militară de Apel București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 83 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 88 alin. (3) din Codul penal , excepție ridicată de Silviu-Adrian Nicolescu într-o cauză în care autorul excepției a fost condamnat pentru săvârșirea a altor două infracțiuni de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe, prevăzute la
art. 336 alin. (1) din Codul penal .
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor
art. 91 alin. (1) lit. b) din Codul penal , conform cărora instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în
art. 42 din Codul penal
sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare. Or, autorul excepției arată că printr-o sentință anterioară celei pronunțate în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, a fost pronunțată în privința sa o soluție de amânare a aplicării pedepsei care nu constituie o soluție de condamnare. Se susține, în acest context, că o ipoteză precum cea anterior menționată nu trebuie să aibă drept consecință aplicarea prevederilor
art. 88 alin. (3) din Codul penal . Pentru aceste motive, se susține că interpretarea dată prevederilor
art. 83 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 88 alin. (3) din Codul penal , prin
Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este neconstituțională.
6.
Curtea Militară de Apel București opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 83 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 88 alin. (3) din Codul penal , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 1 noiembrie 2017. Prevederile
art. 83 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 88 alin. (3) din Codul penal
au următorul cuprins:
–
Articolul 83
alin. (1) lit. b) :
Instanța poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiții: [...]
b)
infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția cazurilor prevăzute în
art. 42 lit. a)
și
lit. b)
sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; [...];
–
Articolul 88
alin. (3) : „Dacă după amânarea aplicării pedepsei persoana supravegheată a săvârșit o nouă infracțiune, cu intenție sau intenție depășită, descoperită în termenul de
supraveghere, pentru care s-a pronunțat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă amânarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei. Pedeapsa aplicată ca urmare a revocării amânării și pedeapsa pentru noua infracțiune se calculează conform dispozițiilor privitoare la concursul de infracțiuni.“
11.
Prin
Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în termenul de supraveghere al amânării aplicării unei pedepse, atât pronunțarea soluției de condamnare pentru noua infracțiune, cât și revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare sunt obligatorii.
12.
Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 146
referitoare la atribuțiile Curții Constituționale și dispozițiilor
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate în ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispozițiilor
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că acestea nu sunt incidente în prezenta cauză, întrucât normele juridice criticate sunt norme de drept penal substanțial, iar garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin norme de drept procesual penal. Așa fiind, din perspectiva acestei critici de neconstituționalitate, prezenta excepție este inadmisibilă.
14.
Referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispozițiilor
art. 146 din Constituție , Curtea constată că autorul excepției nu formulează niciun argument care să susțină contrarietatea dispozițiilor
art. 83 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 88 alin. (3) din Codul penal , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, cu norma juridică anterior menționată, ce reglementează atribuțiile Curții Constituționale. Or, conform dispozițiilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepțiile de neconstituționalitate trebuie motivate.
15.
Totodată, prin
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reținut că „chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
(a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori,
Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). Aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, Curtea Constituțională, prin
Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți» (a se vedea în acest sens și
Decizia nr. 627 din 29 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008)“.
16.
Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 83 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 88 alin. (3) din Codul penal , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, este inadmisibilă.
17.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 83 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 88 alin. (3) din Codul penal , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Silviu-Adrian Nicolescu în Dosarul nr. 70/751/2018 al Curții Militare de Apel București.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții Militare de Apel București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.