Decizia nr. 222/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina-Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , excepție ridicată de Schmutzer Rudolf și alții în Dosarul nr. 17.725/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 464D/2019.

2.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 martie 2024, în prezența domnului avocat Ilie Drăgulin, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, prin care Curtea a amânat pronunțarea, în temeiul prevederilor

art. 57

și ale

art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , pentru data de 10 aprilie 2024, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

3.

Prin Sentința civilă nr. 7.450 din 17 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 17.725/3/2018, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Schmutzer Rudolf și alții într-o cauză având ca obiect obligarea Casei de Pensii a Municipiului București la plata indemnizațiilor reparatorii calculate potrivit algoritmului prevăzut de

art. 4

și

art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 .

4.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prin nefolosirea algoritmului de calcul al indemnizației reparatorii instituit de

art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004

- potrivit căruia indemnizația se calculează raportat la salariul mediu brut aferent anului pentru care se face plata - au fost prejudiciați și, ca atare, dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale.

5.

Astfel, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate - norme temporare - îi discriminează, prin modul de calcul al indemnizațiilor stabilite de

Legea nr. 341/2004 , și anume prin raportarea la indemnizația aflată în plată în octombrie 2010, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

6.

De asemenea, arată că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor

art. 16 alin. (1) din Constituție , deoarece revoluționarii sunt discriminați în raport cu alte categorii de persoane, cărora li s-a reîntregit venitul redus cu 15% . Textele de lege criticate au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin

Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de

Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurărilor sociale, în raport cu nivelul avut anterior diminuării cu 25%, respectiv cu 15%, persoanele vizate de

Legea nr. 341/2004

au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, „prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la

art. 4

și

art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie și indemnizația lunară a persistat și persistă“. Discriminarea operează atât față de celelalte categorii de beneficiari ai

Legii nr. 341/2004 , cât și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

7.

Autorii excepției mai susțin, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor

art. 22 alin. (1)

și ale

art. 47 alin. (2) din Constituție , deoarece indemnizația prevăzută de

Legea nr. 341/2004 , indemnizație care nu se mai acordă, potrivit dispozițiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de venit și a folosit la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci. Or, cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială.

8.

În continuare, aceștia susțin că dispozițiile criticate contravin și

art. 53 din Constituție , referitor la condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți. Astfel, atât diminuarea indemnizațiilor de revoluționari, cât și neacordarea indemnizațiilor prevăzute la

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

nu au justificare adecvată și nu respectă proporționalitatea în raport cu situația care le-a determinat.

9.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale face referire la jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost respinse excepții de neconstituționalitate, spre exemplu,

Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014 .

10.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorilor excepției și concluziile procurorului, cererile depuse la dosar, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, care au următorul cuprins: „În anul 2015 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014 indemnizațiile prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare.“

14.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 22 alin. (1)

privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică,

art. 47

privind nivelul de trai și

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra textului de lege criticat prin

Decizia nr. 151 din 27 martie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018,

Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 5 noiembrie 2018,

Decizia nr. 610 din 2 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 27 mai 2019,

Decizia nr. 261 din 23 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 909 din 11 noiembrie 2019, și

Decizia nr. 677 din 29 septembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 29 ianuarie 2021, prin care a reținut, în esență, că autorii excepției sunt nemulțumiți de modul de calcul al indemnizațiilor, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest context, Curtea a reținut că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat

Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a stabilit - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 4 alin. (4)

și ale

art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice - că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de

Legea nr. 341/2004

se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.

16.

Curtea a constatat că dispozițiile

art. 53 din Constituție

nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit

Constituției , o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații, în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989 (a se vedea

Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018 , precitată, paragraful 29).

17.

Totodată, Curtea a statuat că nu există discriminare între beneficiarii

Legii nr. 341/2004

și „celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat“, deoarece aceștia nu se află în situații juridice similare. Aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare, în temeiul

art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală . Persoanele încadrate în ipoteza

art. 4 alin. (4)

din

Legea nr. 341/2004

se află într-o situație obiectiv diferită față de celelalte persoane care continuă să beneficieze de indemnizația reparatorie prevăzută de aceeași lege, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor (a se vedea

Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018 , paragrafele 25 și 28).

18.

De asemenea, Curtea a reținut că

art. 22 alin. (1) din Constituție

nu are incidență, întrucât conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu se referă la protecția și apărarea valorilor constituționale ocrotite de textul constituțional menționat (a se vedea

Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018 , paragraful 26).

19.

Curtea a reținut, de asemenea, că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent prevăzut de

art. 47 din Constituție , prin diminuarea unei măsuri de asistență socială - astfel cum califică autorii indemnizația -, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. Legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. În același spirit,

Constituția

consacră, în

art. 1 alin. (3) , caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile

art. 135 alin. (2) lit. f) , să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar prin

art. 41 alin. (2)

și

art. 47 alin. (2)

prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în

Legea fundamentală , măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de

Constituție , legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să decidă care sunt condițiile și limitele acordării lor (a se vedea

Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018 , paragraful 27).

20.

În plus, Curtea a statuat că măsura suspendării anuale a plății drepturilor prevăzute de

art. 4 alin. (4)

din

Legea nr. 341/2004 , măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi - 2012, 2013 și 2014 -, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporționalitatea acesteia (a se vedea

Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018 , paragraful 30).

21.

Curtea a mai reținut că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, s-au modificat prevederile

art. 3

și

4

din

Legea nr. 341/2004 , care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4)

din

Legea nr. 341/2004

a prevăzut acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară începând cu anul 2015 (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018 , paragraful 31).

22.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

23.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Schmutzer Rudolf și alții, în Dosarul nr. 17.725/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, și constată că dispozițiile

art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 aprilie 2024.