Decizia nr. 261/2024

Articolul 26

alin. (1)

(Contestarea deciziilor autorității de supraveghere):

(1)

Împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispozițiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizată poate formula contestație în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii, la instanța de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgență, cu citarea părților. Soluția este definitivă și irevocabilă.

13.

Legea nr. 677/2001

a fost abrogată prin

Legea nr. 129/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 102/2005

privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea

Legii nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018, dar textul de lege criticat poate forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabil în cauza de pe rolul instanței judecătorești, ținând seama de cele statuate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

14.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

cu privire la principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii. De asemenea, din motivarea excepției rezultă că este invocată și încălcarea

art. 21

- Accesul liber la justiție.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 alin. (1)

coroborat cu

art. 25 alin. (5)

și

art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 , se arată, în esență, că aceste dispoziții legale sunt lipsite de claritate și precizie în ceea ce privește caracterul „definitiv și irevocabil“ al soluției pronunțate de instanța de contencios administrativ competentă, împotriva deciziilor emise de autoritatea de supraveghere în temeiul legii criticate.

16.

Curtea reține că prevederile

art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001

dispun în mod neechivoc faptul că o contestație în justiție se poate formula „împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere“, astfel încât, contrar susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, formula redacțională a textului de lege criticat îndeplinește în mod obiectiv cerințele de calitate ale legii, una dintre componentele principiului securității raporturilor juridice, reglementat de

art. 1 alin. (5) din Constituție .

17.

Astfel, în temeiul textului de lege criticat, persoana vizată de orice prelucrare de date cu caracter personal care intră sub incidența

Legii nr. 677/2001

sau operatorul de date poate contesta în justiție orice decizie a autorității de supraveghere, adoptată în temeiul

art. 21 alin. (3) din Legea nr. 677/2001 , potrivit căruia autoritatea de supraveghere exercită, între altele, următoarele atribuții: primește și analizează notificările privind prelucrarea datelor cu caracter personal, anunțând operatorului rezultatele controlului prealabil; autorizează prelucrările de date în situațiile prevăzute de lege; poate dispune, în cazul în care constată încălcarea dispozițiilor

Legii nr. 677/2001 , suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ștergerea parțială ori integrală a datelor prelucrate; primește și soluționează plângeri, sesizări sau cereri de la persoanele fizice și comunică soluția dată ori, după caz, diligențele depuse; efectuează investigații din oficiu sau la primirea unor plângeri ori sesizări. În acest sens s-a mai pronunțat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 751 din 23 noiembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 5 martie 2018, paragraful 23, ale cărei soluție și considerente își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

18.

Totodată, în ceea ce privește caracterul definitiv al hotărârii pronunțate în soluționarea contestației formulate împotriva deciziei emise de autoritatea de supraveghere, Curtea mai reține că reglementarea unui singur grad de jurisdicție în această materie are ca finalitate asigurarea celerității soluționării unor asemenea litigii, iar nu încălcarea drepturilor fundamentale invocate. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține că exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept. În ceea ce privește mijloacele concrete de asigurare a accesului liber la justiție,

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

lasă la latitudinea statelor care au ratificat-o reglementarea accesului liber la justiție, de vreme ce prin

art. 6 paragraful 1

nu s-au prevăzut expres alte asemenea mijloace. Ca atare, dispozițiile din dreptul intern referitoare la modurile de sesizare a instanțelor judecătorești sunt pe deplin aplicabile, dar aceasta nu înseamnă dreptul de acces la toate structurile judecătorești - judecători, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție - și nici la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs, contestație în anulare, revizuire. Curtea a mai reținut că, în conformitate cu prevederile

art. 126 alin. (2)

și ale

art. 129 din Constituție , instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 821 din 9 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2007,

Decizia nr. 658 din 19 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din data de 26 iulie 2012, sau

Decizia nr. 406 din 18 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 2 octombrie 2020, paragrafele 18 și 19).

19.

Pentru aceste considerente nu pot fi reținute susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea prevederilor constituționale și convenționale invocate.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cherciu Ionel în Dosarul nr. 708/2/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 mai 2024.