Decizia nr. 561/2025

Cristian Deliorga

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Ioana-Cristina Vida

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Niculae Răduță în Dosarul nr. 25.963/4/2020/a2 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 830D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.874D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , excepție ridicată de Ovidiu Ionel Nicolescu în Dosarul nr. 2.231/120/2021/a1 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.874D/2021 la Dosarul nr. 830D/2021, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens,

Decizia Curții Constituționale nr. 232 din 29 aprilie 2025 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin Încheierea din 1 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.963/4/2020/a2, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

8.

Prin Încheierea din 26 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.231/120/2021/a1, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 .

9.

Excepția a fost ridicată de Niculae Răduță și de Ovidiu Ionel Nicolescu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a încheierilor prin care s-au respins cererile de ajutor public judiciar formulate de autorii excepției, pentru motivul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege criticat.

10.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că prevederile criticate îngrădesc accesul liber la justiție al persoanelor cu venituri din pensii, având în vedere că pensia minimă nu a fost corelată cu salariul minim pe economie în perioada 2008-2021.

11.

Se arată că dispozițiile supuse controlului sunt neconstituționale, deoarece, în temeiul acestora, instanța judecătorească a refuzat acordarea ajutorului public judiciar, pentru că autorii nu au venituri sub 300 lei, fără a ține cont de condițiile precare de trai ale acestora, încălcându-li-se astfel dreptul la un nivel de trai decent.

12.

Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece ajutorul public judiciar se acordă de instanță persoanelor care se află în situația în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să le limiteze accesul efectiv la justiție.

13.

Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile legale stabilind unele condiții privind acordarea ajutorului public judiciar, determinate de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării acestui ajutor, dar și de prevenirea formulării abuzive a unor asemenea cereri și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar avea nevoie de susținere din partea statului. Acest aspect reprezintă opțiunea legiuitorului, care stabilește sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului.

14.

În final, este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie (spre exemplu, Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59).

15.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

16.

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere în Dosarul Curții Constituționale nr. 830D/2021, apreciind că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și arătând că prevederile criticate țin de opțiunea legiuitorului, sens în care a invocat jurisprudența Curții Constituționale în materie (spre exemplu,

Decizia nr. 799 din 6 decembrie 2018

și

Decizia nr. 13 din 15 ianuarie 2019 ) și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului (spre exemplu, Hotărârea din 26 februarie 2002, pronunțată în Cauza Essaadi împotriva Franței, paragraful 30).

17.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

18.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

au fost modificate prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 31/2023

pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 12 ianuarie 2023. Având în vedere considerentele

Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 31/2023 , care au produs și continuă să producă efecte juridice în cauză și care au următorul cuprins:

(1)

Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la

art. 6

persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2)

Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.

20.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 21

privind accesul liber la justiție, în

art. 47

privind nivelul de trai și în

art. 126 alin. (6)

privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ.

21.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

stabilesc formele ajutorului public judiciar și condițiile de acordare. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe aceste dispoziții se realizează de către instanța judecătorească în temeiul prerogativelor conferite de

Constituție

și de legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri.

22.

Curtea reține că dispozițiile criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași norme din Legea fundamentală, fiind respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, întrucât prevederile criticate conțin elementele necesare identificării practice a situațiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea

Decizia nr. 96 din 16 februarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 17 mai 2021, paragrafele 15-17, și

Decizia nr. 156 din 17 martie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, paragraful 18).

23.

Astfel, referitor la încălcarea

art. 21 din Constituție , Curtea reține că reglementările criticate nu conțin norme de natură să îngrădească accesul liber la justiție și să afecteze achitabilitatea procesului, deoarece ajutorul public judiciar în materie civilă este acordat de către stat, care este în măsură să reglementeze condiții și o procedură de urmat pentru acordarea acestuia ( Decizia nr. 284 din 26 aprilie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 22 august 2018, paragraful 19).

24.

Cu privire la necorelarea cuantumului ajutorului public judiciar cu pensia minimă și cu salariul minim pe economie, Curtea, în jurisprudența sa, a subliniat că aceste aspecte țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea

Decizia nr. 96 din 16 februarie 2021 , precitată, paragraful 14, și

Decizia nr. 191 din 26 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 12 septembrie 2024, paragraful 28).

25.

Totodată, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie (a se vedea Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59).

26.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la

art. 47 din Constituție , Curtea a reținut că obligația statului de a asigura un nivel de trai decent nu are un conținut determinat, ci trebuie apreciată concret, în funcție de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului (a se vedea

Decizia nr. 366 din 22 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011). Conceptul de „nivel de trai decent“ nu este definit de Constituție, legiuitorul fiind în măsură să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții și să decidă limitele acordării lor (a se vedea

Decizia nr. 615 din 5 noiembrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 6 mai 2025, paragraful 81, și

Decizia nr. 222 din 10 aprilie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 17 ianuarie 2025, paragraful 19).

27.

Curtea a constatat că prevederile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

sunt circumscrise obiectivelor constituționale ale

art. 47 , opțiunea legiuitorului fiind de a stabili atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă, pe baza unei proceduri de urmat și a unor măsuri care trebuie îndeplinite. Furnizarea de date și documente a fost impusă pentru asigurarea unei transparențe ridicate în acordarea acestui ajutor, precum și pentru o bună administrare a fondurilor ce au această destinație (a se vedea

Decizia nr. 1.077 din 13 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 4 februarie 2013,

Decizia nr. 96 din 16 februarie 2021 , precitată, paragraful 14, și

Decizia nr. 191 din 26 martie 2024 , precitată, paragraful 28).

28.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea în cauza de față.

29.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor

art. 126 alin. (6) din Constituție , Curtea observă că autorii excepției invocă în mod formal aceste prevederi, fără a motiva pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate, iar din raportarea textului criticat la textul de referință din Constituție nu se poate reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate (a se vedea

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

30.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Niculae Răduță în Dosarul nr. 25.963/4/2020/a2 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și de Ovidiu Ionel Nicolescu în Dosarul nr. 2.231/120/2021/a1 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 31/2023

pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, sunt constituționale în raport de criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2025.