Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 257/2000

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă

prezumat în vigoare

Data actului
5 decembrie 2000
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 687 din 21 decembrie 2000
Citat de
3 acte
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 7.610 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 168/1999 12 noiembrie 1999 (prevederi anume) privind soluționarea conflictelor de muncă

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 80 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Valentin Dunoiu în Dosarul nr. 1.390/2000 al Tribunalului Constanta - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile (Valentin Dunoiu și Societatea Comercială "Petromar" - S.A. din Constanta), față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curții Constituționale, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 21 martie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 1.390/2000, Tribunalul Constanta - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 80 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă. Excepția a fost ridicată de Valentin Dunoiu, reclamant-recurent într-un litigiu de muncă ce are ca obiect pretenții bănești formulate împotriva Societății Comerciale "Petromar" S.A. din Constanta.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile

art. 80 din Legea nr. 168/1999

încalcă principiul neretroactivitatii legii stabilit la art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât, chiar și în cazul litigiilor judecate în perioada în care erau în vigoare reglementările anterioare, dar în care pronunțarea s-a făcut după intrarea în vigoare a noii reglementări, în privinta căilor de atac se aplică aceasta din urma, care elimina calea de atac a apelului și reduce termenul de declarare a recursului. Autorul excepției arata însă ca el nu a beneficiat de prevederile

Legii nr. 168/1999

referitoare la soluționarea cu celeritate a litigiului de muncă.

Tribunalul Constanta - Secția civilă, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția este neîntemeiată, întrucât, pe de o parte, dispozițiile

art. 80 din Legea nr. 168/1999 , având caracter procedural, sunt, în principiu, de imediata aplicare, iar pe de altă parte, aceste dispoziții legale nu stabilesc ca noile termene referitoare la calea de atac să fie aplicate și hotărârilor pronunțate anterior intrării lor în vigoare.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate ridicată este nefondata, întrucât, potrivit dispozițiilor

art. 80 din Legea nr. 168/1999 , termenul de recurs în conflictele de drepturi curge de la data comunicării hotărârii instanței de fond, iar legea nu prevede că dispozițiile sale se aplică și hotărârilor pronunțate anterior intrării ei în vigoare. Se mai precizează ca, deși a fost publicată la 29 noiembrie 1999,

Legea nr. 168/1999

a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2000.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1),

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 80 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond."

Autorul excepției considera ca aceste dispoziții legale contravin principiului neretroactivitatii legii civile, consfintit prin art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca dispozițiile legale criticate nu contravin normei cuprinse în art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât ele nu dispun pentru trecut, ci doar pentru viitor. Dispozițiile

art. 80 din Legea nr. 168/1999 , constituind reguli procedurale, sunt de imediata aplicare, fără sa producă însă efecte retroactive. În acest sens sunt semnificative și dispozițiile

art. IV din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 179/1999

privind modificarea și completarea

Legii nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, ordonanța publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, potrivit cărora "Cauzele care au ca obiect judecarea în fond a unor litigii de muncă, aflate pe rolul judecătoriilor, vor fi trecute la completele care judeca conflictele de muncă și litigiile de muncă din cadrul judecătoriei respective, imediat după înființarea acestora.

Apelurile declarate până la data infiintarii noilor instanțe, precum și cele aflate în curs de judecată vor fi soluționate de instanțele legal sesizate.

Recursurile declarate sau aflate în curs de judecată vor fi trecute la secțiile care judeca conflicte de muncă și litigii de muncă din cadrul tribunalelor".

Prevederile legale referitoare la căile de atac trebuie aplicate, evident, tuturor hotărârilor pronunțate după intrarea în vigoare a acestor prevederi.

De altfel, Curtea Constituțională a statuat în mod constant ca "este de competența exclusiva a organului legislativ instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești și a modalitatii de exercitare a căilor de atac, iar principiul accesului liber la justiție presupune tocmai posibilitatea celor interesați de a le exercita". În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 45 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 80 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Valentin Dunoiu în Dosarul nr. 1.390/2000 al Tribunalului Constanta - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 decembrie 2000.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
───────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.