Decizia nr. 247/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal, excepție ridicată de Petre Isac în Dosarul nr. 4.510/1999 al Tribunalului Arges - Secția penală.

La apelul nominal a răspuns avocat Constantin Oprea, în calitate de reprezentant al autorului excepției, precum și părțile: Ionel Vasilescu, Gheorghe Stefanescu și Gheorghe Popescu, lipsind celelalte părți: Primăria Orașului Costesti, Societatea Comercială "Nuclear Montaj" - S.A. București, Ion Soroiu și Trandafir Ionescu. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului excepției pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate ridicate, sustinand ca, astfel cum rezultă și din punctul de vedere al Guvernului, modificarea art. 146 din Codul penal este o necesitate. În speta prejudiciul este apropiat sumei de 50.000.000 lei, iar această sumă nu mai are în prezent aceeași valoare cu cea existenta la data modificării Codului penal. Pe de altă parte, judecătorul nu poate eluda dispozițiile art. 146 din Codul penal. De aceea se considera ca acest text trebuie declarat neconstitutional pentru ca organul legislativ sa îl modifice.

Părțile civile Ionel Vasilescu, Gheorghe Stefanescu și Gheorghe Popescu solicita respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal și continuarea judecării cauzei privind pe autorul excepției la instanța de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Se apreciază ca limita valorică impusa de art. 146 din Codul penal nu mai corespunde realității actuale, modificarea acesteia constituind însă o problemă de legiferare ce intră în competența Parlamentului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 25 mai 2000, pronunțată în Dosarul nr. 4.510/1999 Tribunalul Arges - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal, excepție ridicată de Petre Isac într-o cauza penală având ca obiect judecarea autorului excepției pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 215, 246 și 292 din Codul penal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca textul de lege criticat, retinand ca agravantă producerea unei pagube mai mari de 50.000.000 lei, considerată "consecințe deosebit de grave", duce la aplicabilitatea unei pedepse extrem de severe pentru inculpat, ceea ce reprezintă o ingradire a dreptului la apărare prevăzut la art. 24 alin. (1) din Constituție, restrangere care, potrivit art. 49 din Constituție, poate interveni numai "dacă se impune apărarea desfășurării instrucției penale, însă aceasta restrangere trebuie să fie proporțională cu situația care a generat-o". Or, considera autorul excepției, textul menționat nu mai este de actualitate, în prezent el devenind "ilegal", întrucât moneda naționala s-a devalorizat mult de la data stabilirii limitei valorice de 50.000.000 lei, prin art. 146 din Codul penal, în anul 1996.

Tribunalul Arges - Secția penală, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este nefondata, întrucât dispozițiile art. 146 din Codul penal "nu contravin dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Constituție privind garantarea dreptului la apărare al inculpatului" și "nici nu reprezintă o limitare neconstitutionala a posibilității magistratului de a realiza o justa individualizare a sancțiunii penale". În acest sens instanța face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 148 din 27 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 9 martie 1999, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal. De asemenea, instanța, deși arata ca limita valorică indicată de art. 146 din Codul penal "este de natura sa creeze o situație disproportionata", în sensul că impune un regim sanctionator mai sever pentru săvârșirea unor fapte penale, regim care nu este corelat cu situația de fapt avută în vedere la momentul săvârșirii acestor fapte sau la momentul la care se soluționează litigiul, considera totuși ca aceasta este o problemă care trebuie rezolvată prin intervenția legiuitorului, în sensul modificării legii penale, dar care nu reprezintă un motiv de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca, deși "modificarea dispozițiilor art. 146 din Codul penal este necesară pentru realizarea unei corecte individualizari a pedepselor, precum și pentru satisfacerea cerințelor practicii judiciare", aceste dispoziții "nu contravin art. 24 alin. (1) și art. 49 alin. (2) din Constituție". În esenta, Guvernul considera ca textul art. 146 din Codul penal nu ingradeste dreptul la apărare și nici nu se pune problema restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Dispoziția art. 146 din Codul penal are, potrivit opiniei Guvernului, un "caracter explicativ prin aceea ca lamureste înțelesul expresiei «consecințe deosebit de grave», norma necesară, întrucât legiuitorul a prevăzut consecințele deosebit de grave ca element circumstantial în conținutul unor infracțiuni, cu ajutorul căruia instanțele judecătorești pot stabili gravitatea consecințelor produse prin aceste infracțiuni".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 146 din Codul penal, având următorul conținut: "Prin «consecințe deosebit de grave» se înțelege o paguba materială mai mare de 50.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice."

Acest text contravine, în opinia autorului excepției, dispozițiilor art. 24 și 49 din Constituție, al căror conținut este următorul:

- Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";

- Art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății."

Autorul excepției își motiveaza critica de neconstituționalitate, sustinand ca textul art. 146 nu mai este de actualitate, "în prezent el devenind ilegal, întrucât leul s-a devalorizat mult de la data stabilirii valorii de 50.000.000 lei".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constata ca dispozițiile art. 146 din Codul penal nu au o alta semnificație decât aceea de a explica sensul expresiei "consecințe deosebit de grave", folosită în textul mai multor alte dispoziții din partea specială a Codului penal, între care și pentru una dintre infracțiunile pentru care autorul excepției este trimis în judecata. Deși prin aceasta prevedere este stabilită o sumă a carei depasire a valorii prejudiciului produs prin infracțiune atrage o pedeapsă mai grava, în nici un caz nu se poate considera ca prin aceasta se restrânge dreptul la apărare al inculpatului, prevăzut la art. 24 din Constituție. Cel în cauza poate să își angajeze ori sa i se desemneze din oficiu un apărător, ca și în cazul tuturor celorlalte infracțiuni, și poate, de asemenea, sa administreze orice probe în apărarea sa, inclusiv în circumstantiere, precum și sa exercite căile de atac prevăzute de lege, sa formuleze cereri în fața instanțelor etc. Totodată nu poate fi reținută nici critica referitoare la restrangerea vreunui alt drept sau vreunei alte libertăți, atâta timp cat textul art. 146 nu prevede o asemenea restrangere care, de altfel, nu este realizată nici prin celelalte texte din partea specială a Codului penal care includ expresia "consecințe deosebit de grave", expresie al carei sens este explicat de art. 146.

Analizând aceste sustineri, Curtea constata ca dispozițiile art. 146 din Codul penal au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat conform art. 144 lit. c) din Constituție. În mod constant, în jurisprudenta Curții Constituționale s-a reținut ca, într-adevăr, în condițiile unei rate ridicate a inflației limita de 50.000.000 lei prevăzută la art. 146, care defineste agravantă "consecințe deosebit de grave", nu mai reprezintă o valoare fixa în raport cu care se impune un regim sanctionator mai sever; pe de altă parte, în ceea ce privește rezolvarea acestei situații, Curtea a reținut ca modificarea conținutului acestei norme juridice este o prerogativa exclusiva a autorității legislative. În același timp Curtea a stabilit ca textul de lege respectiv nu contravine dispozițiilor constituționale, respingând ca fiind neintemeiate excepțiile de neconstituționalitate care au avut ca obiect prevederile art. 146 din Codul penal. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 148 din 27 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 9 martie 1999; Decizia nr. 77 din 20 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 6 iulie 1999; Decizia nr. 125 din 29 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 august 2000.

De altfel prin

art. I pct. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 207/2000

privind modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedura penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, textul art. 146 a fost modificat, dându-i-se următorul conținut: "Prin «consecințe deosebit de grave» se înțelege o paguba materială mai mare de 1.000.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice."

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal, excepție ridicată de Petre Isac în Dosarul nr. 4.510/1999 al Tribunalului Arges - Secția penală.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 noiembrie 2000.