Legea nr. 3/1974

Articolul 17

Dreptul de editare a presei aparține organizațiilor politice, de stat, de masa și obștești sau altor persoane juridice.

Articolul 18

Organizațiile politice, de stat, de masa și obștești sau alte persoane juridice care editează organe de presa au calitatea de editor de presa.

Editarea organelor de presa se desfășoară pe baza autorizației de editare ce se înregistrează la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, în care se specifică editorul, denumirea, profilul, tirajul, condițiile de aparitie și de finanțare, prețul abonamentelor și exemplarului publicației.

Modificarea elementelor menționate în autorizația de editare se poate face numai prin obținerea unei noi autorizații.

Articolul 19

Organizația sau instituția care editează organul de presa are, în principal, următoarele atribuții:

a) stabilește profilul și orientarea organului de presa, îndrumă și controlează întreaga activitate a acestuia;

b) numește pe redactorul șef, iar cînd este cazul, și pe redactorul șef adjunct și pe secretarul responsabil de redactie;

c) numește consiliul de conducere, precum și colegiul de redactie;

d) îndrumă și controlează modul cum își îndeplinește consiliul de conducere atribuțiile ce-i revin potrivit legii și hotărîrilor de partid;

e) stabilește condițiile de aparitie, finanțare și administrare a organului de presa, precum și structura organizatorică a redactiei acestuia, în condițiile legii;

f) analizează activitatea publicistica a organului de presa, situația sa economico-financiară, urmărind îmbunătățirea acestora.

Articolul 20

Organele de presa se editează de către editorii de presa, direct sau prin redactii special constituite pentru una sau mai multe publicații.

Administrarea publicațiilor se poate asigura de editor sau de întreprinderi specializate pentru administrarea publicațiilor.

Redactiile pot dobîndi personalitate juridică distinctă de cea a editorului sau, după caz, a administrației de publicații respective.

Articolul 21

Agențiile de presa, radioteleviziunea și studiourile cinematografice, ca organizații editoare de presa, desfășoară activitatea cu caracter de presa prin redactii, potrivit regulilor stabilite în prezenta lege pentru editori și organele lor de presa, precum și în actele normative de organizare și funcționare ale acestor instituții.

Articolul 22

Organul de presa este condus de un consiliu de conducere, organ deliberativ, care hotărăște în toate problemele privind activitatea de baza a acestuia.

Din consiliul de conducere fac parte, în funcție de profilul publicației, reprezentanți ai organelor centrale și locale de partid, ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Uniunii Tineretului Comunist, ai altor organizații de masa și obștești, ai Consiliului Culturii și Educației Socialiste, oameni ai muncii care lucrează în unități de producție din industrie și agricultura, din alte sectoare ale vieții economico-sociale și al căror număr sa reprezinte circa o treime din totalul membrilor consiliului, precum și ziariști din redactia publicației respective.

Președintele consiliului este unul dintre membrii conducerii organizației sau instituției care editează organul de presa.

Articolul 23

Consiliul de conducere îndrumă și controlează întreaga activitate a organului de presa, poarta deplina răspundere pentru orientarea acestuia potrivit Programului Partidului Comunist Roman, hotărîrilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului, pentru conținutul politic, ideologic și calitatea materialelor publicate, pentru respectarea stricta a prevederilor prezentei legi, a tuturor legilor tarii, pentru păstrarea secretului de stat și informarea corecta și obiectivă a opiniei publice.

Periodic, consiliul de conducere analizează întreaga activitate desfășurată de colegiul de redactie.

În vederea creșterii eficientei economice a activității organului de presa, consiliul de conducere analizează situația economico-financiară a acestuia.

Articolul 24

Ședințele consiliului de conducere au loc lunar sau ori de cîte ori este necesar și sînt convocate de președinte.

Consiliul de conducere își desfășoară activitatea în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărîri cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor ce îl compun.

Articolul 25

Consiliul de conducere își desfășoară activitatea potrivit principiului muncii colective. Consiliul în întregul său și fiecare membru în parte răspund față de organizația sau instituția care editează organul de presa pentru întreaga activitate; membrii consiliului răspund în fața consiliului și a președintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce le sînt încredințate.

Articolul 26

Conducerea colectivă a activității operative, zilnice, a organului de presa se realizează prin colegiul de redactie desemnat din rindul membrilor consiliului de conducere.

Colegiul de redactie este alcătuit din redactorul șef, activisti ai Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, comitetelor județene de partid, reprezentanți ai organizației sau instituției editoare, redactorii șefi adjuncți, secretarul responsabil de redactie, secretarul organizației de partid, alte cadre din redactie, membri ai consiliului de conducere.

Colegiul de redactie în întregul său și fiecare membru în parte răspund în fața organizației sau instituției care editează organul de presa pentru modul în care își îndeplinesc sarcinile încredințate de conducerea partidului și statului.

Colegiul de redactie răspunde, de asemenea, în fața consiliului de conducere pentru activitatea operativă a organului de presa, precum și pentru îndeplinirea sarcinilor încredințate de acesta; fiecare membru al colegiului răspunde în fața colegiului și a președintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt încredințate.

Președintele colegiului de redactie este redactorul șef.

Articolul 27

În caz de divergenta între redactorul șef și majoritatea membrilor colegiului de redactie, problema asupra căreia nu s-a realizat acordul se supune editorului pentru a hotărî.

Articolul 28

Redactorul șef răspunde pentru activitatea redactionala, economică și organizatorică a organului de presa.

Redactorul șef este obligat sa ia măsuri pentru îndeplinirea planului tematic aprobat de colegiul de redactie, pentru folosirea rațională a personalului redactional, pentru continua imbunatatire a eficientei politice și economice a organului de presa, asigurind ca întreaga activitate să se desfășoare în concordanta cu funcțiile social-politice ale presei, cu orientarea stabilită de editor și consiliul de conducere.

Articolul 29

Încadrarea sau eliberarea din munca a personalului redactional și tehnic-redactional se face pe baza hotărîrii consiliului de conducere, în condițiile prevăzute de lege, de către redactorul șef.

La redactiile fără personalitate juridică redactorul șef exercita atribuțiile prevăzute în alineatul precedent, în condițiile prevăzute de acesta și pe baza delegației date de editor.

Articolul 30

Redactorul șef reprezintă organul de presa în raporturile cu editorul, cu organele și organizațiile politice, de stat și obștești, precum și cu cetățenii.

Dacă redactia are personalitate juridică, redactorul șef o angajează în raporturile juridice cu persoanele fizice sau juridice, precum și în fața organelor judiciare; în aceste raporturi și în fața acestor organe, redactia care nu are personalitate juridică este angajata prin editor sau prin redactorul șef împuternicit de acesta.

Articolul 31

Dacă redactorul șef lipsește sau este împiedicat din orice motive să-și exercite atribuțiile, acestea se îndeplinesc, după caz, de redactorul șef adjunct sau de unul dintre redactorii șefi adjuncți desemnat de redactorul șef. Dacă redactia nu are redactor șef adjunct, atribuțiile redactorului șef se îndeplinesc de o altă persoană din colegiul de redactie desemnată de editor.

Persoana care îndeplinește atribuțiile redactorului șef, potrivit alineatului precedent, răspunde de exercitarea acestor atribuții, potrivit legii, în aceleași condiții ca și redactorul șef.

Articolul 32

Unele organe de presa pot avea director, care îndeplinește atribuțiile redactorului șef.

Articolul 33

Fiecare publicație va menționa pe prima pagina denumirea editorului, iar într-una dintre paginile sale, componenta colegiului de redactie, cu indicarea persoanelor care îndeplinesc funcțiile de redactor șef, redactor șef adjunct și secretar responsabil de redactie, în raport cu structura organului de conducere colectivă.

De asemenea, va menționa adresa și numărul de telefon ale redactiei și ale administrației, precum și unitatea poligrafica unde s-a imprimat publicația.

Articolul 34

Presa tiparita se difuzează, după caz, de editori, de administrațiile publicațiilor sau nemijlocit de organele de presa, prin abonamente, prin vînzare directa sau folosind ambele cai.

Difuzarea se poate face în regie proprie sau prin organizațiile și întreprinderile specializate. Contractul de difuzare a presei încheiat cu aceste organizații și întreprinderi va prevedea tirajele ce se preiau spre difuzare ferma sau în cont, termenele, condițiile de livrare și de difuzare, îndatoririle reciproce pentru realizarea unei difuzari eficiente, mijloacele și formele de control, precum și penalizările ce se vor suporta de fiecare parte contractantă pentru neîndeplinirea întocmai a obligațiilor contractuale.

Articolul 35

Fiecare organ de presa are dreptul la un număr de exemplare necomercializabile cu titlu de exemplare de semnal și de serviciu, pentru satisfacerea obligațiilor de depozit intern și depozit legal, precum și pentru schimbul intern și internațional necomercial de publicații.

Articolul 36

Difuzarea tirajelor tipărite, precum și difuzarea emisiunilor și filmelor care fac obiectul reglementării prezentei legi, se fac numai cu aprobarea redactorului șef sau, în lipsa acestuia, a persoanei desemnate sa-l înlocuiască, potrivit art. 31.

Articolul 37

Pentru gospodărirea eficienta a mijloacelor materiale puse la dispoziția presei, editorii și organele de presa, administrațiile de publicații, ca și organizațiile și întreprinderile specializate pentru difuzarea presei, au obligația sa urmărească rezultatele difuzării, sa cunoască nevoile de tiraje și modalitățile concrete în care presa ajunge pînă la publicul cititor sau ascultator, după caz.

Articolul 38

Prețul fiecărei publicații, pe exemplar sau abonament, se stabilește, potrivit dispozițiilor legale, la propunerea editorului.

Articolul 39

În sensul prezentei legi, este considerat ziarist profesionist persoana care asigura redactarea, elaborarea sau conducerea publicațiilor, a emisiunilor de radioteleviziune, a jurnalelor cinematografice și în general desfășoară activități de presa.

Poate fi încadrat ca ziarist persoana care militează pentru aplicarea în viața a politicii Partidului Comunist Roman de faurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, se conduce în activitatea sa și în viața particulară după normele eticii și echității socialiste; este absolvent cu diploma al unei instituții de învățămînt superior sau al unei instituții de învățămînt de specialitate; are aptitudini, dovedite în activitatea practica, pentru profesiunea de ziarist; cunoaște cel puțin o limbă străină; are cunoștințe și deprinderi practice necesare exercitării în bune condiții a profesiunii de ziarist. În funcție de profilul organului de presa, editorul poate stabili și alte condiții de încadrare a personalului redactional.

Articolul 40

În exercitarea profesiunii sale, ziaristul are datoria:

a) să contribuie cu toată capacitatea sa la îndeplinirea funcțiilor social-politice ale presei, asa cum sînt stabilite de prezenta lege și în documentele Partidului Comunist Roman;

b) sa slujeasca cu devotament cauza socialismului și comunismului, sa lupte pentru aplicarea în viața a politicii interne și internaționale a partidului și statului;

c) sa militeze pentru promovarea spiritului revolutionar în întreaga viața socială, sa lupte împotriva inertiei, rutinei și conservatorismului, împotriva a tot ceea ce este perimat și poate frina mersul înainte al societății;

d) sa dea dovadă de o înaltă constiinta etico-profesională, de obiectivitate și spirit de răspundere în îndeplinirea exemplara a profesiei, să respecte legile și secretul de stat, sa militeze neabatut și în orice împrejurare pentru triumful adevărului;

e) să respecte consecvent în viața normele eticii și echității socialiste;

f) să-și perfecționeze permanent pregătirea politico-profesională, să-și lărgească continuu orizontul de cunoaștere.

Articolul 41

În exercitarea atribuțiilor sale profesionale ziaristul are dreptul:

a) să solicite și sa primească informații din partea organelor și organizațiilor de stat și obștești, a unităților economice și social-culturale, din partea persoanelor juridice, în condițiile legii;

b) sa asiste prin acreditare la ședințele de lucru ale organelor de conducere din cadrul ministerelor și celorlalte organe centrale și locale ale administrației de stat, ale organizațiilor de masa și obștești, ale unităților economice și social-culturale;

c) sa asiste la manifestări și adunări ale oamenilor muncii în care se dezbat probleme de interes obștesc;

d) să aibă acces la sursele de documentare și informare, în condițiile legii;

e) sa primească sprijinul organelor competente atunci cînd realizarea sarcinilor de serviciu impune acest lucru;

f) sa beneficieze, în condiții stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, de facilități și prioritati privind transportul și telecomunicatiile, cazarea în timpul deplasarilor, accesul la manifestările cultural-sportive, procurarea de aparatura specifică profesiunii.

Articolul 42

Drepturile prevăzute în art. 41 se exercită pe baza legitimatiei eliberate ziaristului de către organul de presa pe care îl reprezintă.

Articolul 43

Opiniile exprimate în presa nu au un caracter oficial, cu excepția celor care emana de la organele sau persoanele anume împuternicite pentru aceasta.

Articolul 44

Este interzisă exercitarea oricăror presiuni și acțiuni de intimidare împotriva ziaristului, din partea oricui s-ar manifesta, de natura sa-l împiedice în exercitarea profesiunii și sa stirbeasca prestigiul sau social și profesional. În îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, ziaristul încadrat în activitatea de presa se bucura de protecția legii.

Articolul 45

În litigiile de presa produse ca urmare a exercitării îndatoririlor de serviciu ziaristul are dreptul de a fi asistat și de reprezentantul organului de presa, al editorului sau al organizației sale profesionale.

Articolul 46

Retribuirea activității ziaristilor se face potrivit legii.

Programul de lucru în presa se stabilește potrivit legislației muncii, tinindu-se seama de specificul acestei activități.

Articolul 47

Ziaristii se pot asocia în organizații profesionale, în condițiile legii.

Articolul 48

Activitatea ziaristica poate fi exercitată și de alți oameni ai muncii, în calitate de ziariști colaboratori.

Ziaristii colaboratori sînt oameni ai muncii din unități industriale și agricole, din transporturi și construcții, din instituții social-culturale, de cercetare și învățămînt sau din alte domenii ale vieții economico-sociale, care, fără a fi încadrați în redactiile organelor de presa, sprijină activitatea acestor organe în îndeplinirea funcțiilor social-politice ce le revin.

Articolul 49

În unitățile în care activează, ziaristii colaboratori se constituie în colective avînd următoarele atribuții:

a) asigurarea apariției gazetelor de uzina, foilor volante, gazetelor de perete, realizarea de emisiuni la stațiile de radioficare și alte asemenea activități de informare publică în locurile unde își desfășoară munca;

b) colaborarea la organele de presa centrale și locale, cărora le furnizează informații, articole și alte materiale publicistice privind activitatea politica, economică, cultural-educativă din unitățile în care muncesc;

c) participarea la difuzarea presei în unitățile respective, contribuind la explicarea în rindurile personalului muncitor a conținutului principalelor materiale publicate în ziarele centrale și locale.

Prevederile art. 40-42 și 44 se aplică în mod corespunzător și ziaristilor colaboratori.

Articolul 50

Pot fi încadrați în presa, în munca redactionala:

a) absolvenții cu diploma ai Facultății de ziaristica;

b) absolvenții cu diploma ai altor instituții de învățămînt superior - după efectuarea perioadei legale de stagiu în specialitate - care au dovedit în activitatea anterioară aptitudini pentru profesia de ziarist, cu îndeplinirea cerințelor prevăzute în art. 39 alin. 2.

Absolvenții cu diploma ai Facultății de ziaristica vor efectua un stagiu de 2 ani în redactia în care au fost repartizați, dacă înainte de intrarea în facultate nu au lucrat în presa o perioadă cel puțin egala cu perioada stagiului. Stagiul se reduce, pînă la anulare, corespunzător cu timpul lucrat anterior în presa.

Absolvenții Facultății de ziaristica pot obține atestarea ca ziarist profesionist după efectuarea stagiului în presa prevăzut la alineatul precedent; absolvenții altor instituții de învățămînt superior încadrați în presa după efectuarea stagiului legal în specialitate pot obține atestarea ca ziarist profesionist după o perioadă de 1 an lucrata în redactie.

Atestarea va cuprinde, în afară verificării activității ziaristice, examen și probe de cunoaștere a limbilor străine, dactilografiei, stenografiei, folosirii aparatului de fotografiat sau de filmat, a mijloacelor de înregistrare a sunetului, a telexului.

Dacă rezultatele atestării nu sînt concludente, perioada de stagiu în redactie poate fi prelungită cu 1 an. Neatestarea atrage după sine trecerea într-o alta activitate corespunzătoare pregătirii candidatului sau desfacerea contractului de muncă, potrivit legii.

Articolul 51

Membrii uniunilor de creație și alte persoane cu activitate publicistica notorie pot cere atestarea ca ziarist, prin comisia de atestare, fără obligația stagiului prevăzut la art. 50.

Articolul 52

Ziaristii colaboratori din rindul oamenilor muncii neincadrati în redactiile organelor de presa, cu rezultate deosebite în activitatea de presa confirmate prin materiale apărute și referatul favorabil al redactiei sau redactiilor la care au colaborat - care întrunesc condițiile prevăzute la art. 50 alin. 1, se pot prezenta la examenul de atestare fără obligația stagiului în redactie.

Articolul 53

Atestarea ca ziarist profesionist se aproba de către comisia de atestare, formată din reprezentanți ai Ministerului Educației și Învățămîntului, Consiliului Culturii și Educației Socialiste, organizației profesionale a ziaristilor și ai redactiei în care lucrează stagiarul.

Articolul 54

Atestarea calității de ziarist da dreptul la eliberarea cărții de ziarist și la exercitarea profesiunii.

Cartea de ziarist se eliberează de către comisia de atestare. Evidenta cărților de ziarist se tine de Consiliul Culturii și Educației Socialiste.

Articolul 55

Pe timpul stagiului ziaristul stagiar are drepturile și îndatoririle ziaristului, aceasta calitate fiindu-i recunoscută pe baza legitimatiei de serviciu eliberata de redactia la care este încadrat.

Articolul 56

Colegiile de redactie, în colaborare cu organizația profesională, asigura organizarea perfecționării pregătirii profesionale a ziaristilor, în conformitate cu dispozițiile legale.

Articolul 57

Condițiile de studii și vechime pentru ocuparea și promovarea în funcție în activitățile de presa sînt cele stabilite prin dispozițiile legale.

Articolul 58

Timpul lucrat în ziaristica de ziaristii care au și o alta calificare profesională li se recunoaște ca vechime în munca în specialitatea din care provin, dacă activitatea lor publicistica privește acea specialitate.

Specialiștilor încadrați ca ziariști li se recunoaște ca vechime în presa, odată cu atestarea, vechimea avută în specialitatea lor de baza, dacă își desfășoară activitatea publicistica în acea specialitate sau într-una invecinata.

Ziaristilor atestați în aceasta profesiune, transferati în interes de serviciu în alte domenii de activitate, indeplinind funcții în care au fost numiți sau aleși, la revenirea în activitatea de presa li se considera vechime în aceasta activitate întreaga perioadă cît a durat transferul; ei beneficiază, în continuare, de drepturile conferite prin lege profesiunii de ziarist.

Articolul 59

Încălcarea grava sau sistematica de către ziarist a îndatoririlor și a eticii profesionale duce la retragerea temporară sau definitivă a cărții de ziarist și la trecerea în alta activitate în condițiile legii.

Retragerea cărții de ziarist se dispune de către organele care au eliberat-o, la propunerea organului de presa.

Articolul 60

Organele de stat, întreprinderile și instituțiile, precum și organizațiile de masa și obștești, vor furniza presei, în condițiile legii, informații de interes public cu privire la activitatea lor și vor sprijini ziaristii în conformitate cu art. 41 și 42 din prezenta lege.

Articolul 61

Fac excepție de la prevederile art. 41 și 60 datele și informațiile de orice natura care sînt secrete, potrivit legii, precum și cele care se referă la aspecte intime ale vieții personale.

Articolul 62

Conducătorii unităților socialiste vor răspunde la solicitarile și întrebările presei și vor invita reprezentanții presei, acreditați pe lîngă organizația socialistă respectiva, la ședințe ale organului colectiv de conducere în care se dezbat probleme care prezintă interes pentru opinia publică.

Organele centrale de stat, organele centrale ale organizațiilor de masa și obștești, precum și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, vor desemna purtători de cuvint pentru relațiile curente cu presa.

Articolul 63

Organele de presa nu sînt obligate sa dezvaluie celor vizati sursele de informație pe baza cărora au elaborat materialele difuzate, sursele nedezvaluite constituind secret profesional.

Articolul 64

Organele de stat, întreprinderile și instituțiile, precum și organizațiile de masa și obștești, au datoria sa răspundă, în scris, organului de presa, în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării trimise de acesta cuprinzînd opiniile critice exprimate în presa cu privire la activitatea lor.

Articolul 65

În exercitarea profesiunii lor, pentru anumite acțiuni de interes public, ziaristii sînt îndreptățiți sa instaleze, fără plata, aparate de transmitere vizuala, fonica sau de înregistrare în întreprinderi, instituții, sali sau alte locuri publice, cu aprobarea conducerii acestora și fără a stinjeni desfășurarea normală a activității din unitate.

Articolul 66

În îndeplinirea funcțiilor social-politice ce le revin, organele de presa se sprijină pe un larg activ de ziariști colaboratori din rindul oamenilor muncii din toate domeniile vieții economico-sociale.

Articolul 67

Orice persoană fizica sau juridică are dreptul să se adreseze organelor de presa în orice problema de interes și cu caracter public, sa formuleze opinii, propuneri, sesizări sau reclamații.

Organele de presa sînt obligate fie a le da publicității ca atare sau a le utiliza pentru realizarea unor articole sau emisiuni proprii, fie a le transmite organului sau organizației care, potrivit atribuțiilor legale, are competența și obligația soluționării. Acestea au datoria de a comunică organului de presa, în termen de 30 de zile, măsura luată. Organul de presa va aduce la cunoștința celui ce i s-a adresat, în cel mult 15 zile, răspunsul primit.

Articolul 68

Presa trebuie să ia atitudine ferma împotriva oricăror persoane care împiedica exercitarea dreptului la critica, indiferent de funcția pe care acestea o dețin.

Articolul 69

Libertatea presei nu poate fi folosită în scopuri potrivnice orinduirii socialiste, ordinii de drept statornicite prin Constituție și celelalte legi, drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, moralei socialiste.

În apărarea intereselor societății și persoanelor împotriva folosirii abuzive a dreptului de exprimare prin presa se interzice publicarea și difuzarea prin presa a materialelor care:

a) sînt potrivnice Constituției Republicii Socialiste România;

b) conțin atacuri împotriva orinduirii socialiste, principiilor politicii interne și externe a Partidului Comunist Roman și a Republicii Socialiste România;

c) defaimeaza conducerea partidului și statului;

d) comunică informații, date sau documente secrete, definite astfel de lege;

e) cuprind informații și comentarii false sau alarmiste care ameninta sau tulbura liniștea publică ori prezintă un pericol pentru securitatea statului;

f) indeamna la nerespectarea legilor statului ori la săvîrșirea unor fapte ce constituie infracțiuni;

g) propaga concepții fasciste, obscurantiste, antiumanitare; fac propaganda șovină, indeamna la ura de rasa sau naționala, la violenta, ori lezeaza sentimentele naționale;

h) aduc atingere bunelor moravuri sau constituie o incitare la încălcarea normelor de etica și conviețuire socială;

i) furnizind informații despre procese aflate în curs de soluționare, anticipeaza asupra hotărîrilor ce urmează a fi luate de către organele judiciare;

j) cuprind date sau fapte neadevărate, de natura a vătăma interesele legitime și a știrbi demnitatea, onoarea sau reputația unei persoane, prestigiul sau social sau profesional, ori prin care se proferează insulte, calomnii sau se aduc amenințări la adresa unei persoane.

Articolul 70

Răspunderea pentru respectarea dispozițiilor art. 69 de către fiecare organ de presa revine consiliului de conducere, colegiului de redactie, redactorului șef al acestuia.

Articolul 71

În cazul încălcării dispozițiilor art. 69, Consiliul Culturii și Educației Socialiste poate dispune suspendarea difuzării, pînă la luarea hotărîrii definitive de către organele în drept sau instanțele judecătorești, după caz.

Articolul 72

Persoana fizica sau juridică lezata prin afirmații făcute în presa și pe care le considera neadevărate poate cere, în termen de 30 de zile, ca organul de presa în cauza sa publice sau sa difuzeze un răspuns sub forma de replica, rectificare ori declarație.

Răspunsul trebuie să fie obiectiv și sa urmărească restabilirea adevărului.

Nu se considera a aduce lezare critica obiectivă, principiala și constructivă, exercitată prin presa, în realizarea funcțiilor sale social-politice.

Articolul 73

Organul de presa este obligat sa publice, fără plata, răspunsul, în condițiile articolului precedent, în termen de 15 zile de la primirea lui, dacă organul de presa este cotidian, sau cel mai tirziu în al doilea număr de la primirea răspunsului, dacă organul de presa are alta periodicitate.

Articolul 74

Refuzul de a publică sau difuza un răspuns, în condițiile art. 73, se comunică persoanei lezate în termen de 15 zile de la primirea sesizării scrise de aceasta.

Nepublicarea sau nedifuzarea răspunsului în termenele prevăzute în articolul precedent se considera refuz, chiar dacă acesta nu a fost comunicat potrivit alin. 1.

Articolul 75

În cazurile prevăzute în articolul precedent, persoana lezata poate cere judecătoriei obligarea organului de presa în cauza sa publice sau sa difuzeze răspunsul.

Dacă instanța judecătorească constata ca refuzul este neîntemeiat, obliga organul de presa sa publice sau sa difuzeze răspunsul în termen de 15 zile, care se calculează de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești.

În cazul prevăzut în alineatul precedent, publicarea sau difuzarea răspunsului se face cu mențiunea ca aceasta s-a dispus prin hotărîre judecătorească, indicindu-se numărul și data acesteia, precum și instanța care a dat hotărîrea.

Articolul 76

Ziaristul poarta deplina răspundere pentru respectarea dispozițiilor art. 69, atît în materialele proprii pe care le publică, cît și în cele de a căror publicare răspunde în cadrul obligațiilor de serviciu.

Ziaristul răspunde pentru exactitatea informațiilor și datelor relatate, pentru interpretarea lor obiectivă, pentru păstrarea secretului de stat, de serviciu și profesional.

Aceeași răspundere revine și colaboratorilor neincadrati la organul de presa și care publică sub semnatura proprie, acorda interviuri, furnizează informații sau date destinate difuzării sub orice formă.

Articolul 77

Redactorul șef răspunde pentru încălcarea dispozițiilor prezentei legi de către cei prevăzuți în articolul precedent, dacă săvîrșirea faptelor acestora a fost posibila din cauza neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare de către el a îndatoririlor de serviciu.

Redactorul șef răspunde și în cazul în care materialul de presa difuzat, care constituie obiectul încălcării îndatoririlor profesionale, potrivit dispozițiilor din articolul precedent, este nesemnat, dacă materialul de presa a fost difuzat fără acordul autorului, ori dacă exista un impediment, de orice natura, ca autorul sa răspundă, iar impedimentul a fost cunoscut de redactorul șef.

Articolul 78

În îndeplinirea funcțiilor sale social-politice, presa română militează pentru dezvoltarea relațiilor cu presa din alte tari, în conformitate cu principiile de baza ale politicii externe a Partidului Comunist Roman și a Republicii Socialiste România.

Articolul 79

Organele și organizațiile de presa, organizația profesională a ziaristilor - Consiliul ziaristilor din Republica Socialistă România pot încheia, în condițiile legii, acorduri, convenții și înțelegeri de colaborare cu organe și organizații de presa din alte tari sau cu organizații internaționale de presa.

Articolul 80

În spiritul principiilor de baza ale politicii externe a partidului și statului, organele și organizațiile de presa, organizația profesională a ziaristilor - Consiliul ziaristilor contribuie, prin mijloace specifice, la popularizarea în străinătate a realizarilor poporului român în toate domeniile, la cunoașterea peste hotare a politicii interne și externe a României socialiste.

În acest scop, organele și organizațiile de presa, organizația profesională a ziaristilor - Consiliul ziaristilor organizează reuniuni internaționale și participa activ la asemenea acțiuni organizate de alte uniuni sau organizații internaționale de presa; organizează schimburi de ziariști pentru documentare cu organizații similare din alte tari; organizează schimburi de publicații și materiale de presa.

Articolul 81

Organele și organizațiile de presa pot trimite reprezentanți temporari peste hotare, pentru realizarea unor materiale de presa destinate informării opiniei publice din Republica Socialistă România. De asemenea, ele pot acredita corespondenti permanenți în străinătate.

Articolul 82

Corespondenții și reprezentanții de presa români peste hotare au datoria sa militeze pentru relații de colaborare între Republica Socialistă România și țările în care își desfășoară activitatea, sa informeze în mod obiectiv opinia publică românească despre problemele și starile de lucruri din țara respectiva, să respecte legile acesteia.

Articolul 83

Organele și organizațiile de presa de peste hotare pot trimite reprezentanți în calitate de corespondenti permanenți sau temporari în Republica Socialistă România.

Corespondenții permanenți sînt acreditați cu aprobarea Ministerului Afacerilor Externe, pe baza cererilor exprese înaintate acestuia, în scris, de către organele și organizațiile de presa interesate.

Articolul 84

În exercitarea atribuțiilor lor în Republica Socialistă România, corespondenții de presa străini se bucura de sprijinul autorităților române în vederea obținerii, din partea persoanelor autorizate și instituțiilor, a materialelor documentare necesare bunei desfășurări a activității lor.

Corespondentilor de presa străini li se facilitează vizite de documentare, convorbiri, interviuri și participarea la acțiuni cu caracter național sau internațional.

Corespondenții de presa străini își desfășoară activitatea cu respectarea legilor Republicii Socialiste România.

Articolul 85

Constituie presa străină, în sensul prezentei legi, mijloacele de informare publică prevăzute la art. 5, tipărite, multiplicate sau înregistrate în străinătate, într-o limbă străină sau în limba română, precum și cele tipărite, multiplicate sau înregistrate în România de către editori străini sau din dispoziția acestora.

Articolul 86

Introducerea presei străine pentru difuzare sau punere în vînzare se face pe bază de autorizare și este exercitată de întreprinderi sau instituții destinate acestui scop.

Sînt scutite de autorizație publicațiile editate de Organizația Națiunilor Unite și instituțiile sale specializate.

Articolul 87

Oficiile diplomatice din Republica Socialistă România pot imprima și difuza, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe, informații și material de presa documentar care servesc la cunoașterea tarii pe care oficiul respectiv o reprezintă.

Articolul 88

Se interzice difuzarea presei străine care:

a) contravine prevederilor art. 69;

b) este introdusă în țara, în scopul difuzării sau vinzarii cu ocolirea întreprinderilor sau instituțiilor special autorizate pentru importul și difuzarea presei străine.

Articolul 89

Difuzarea peste hotare a presei române se poate face direct de către editori sau de organele de presa, cu respectarea prevederilor legale privind relațiile de comerț exterior și de difuzare a presei.

Exportul de presa ce se realizează prin organizațiile și instituțiile specializate și autorizate pentru aceasta se va desfășura pe baze comerciale, în cadrul contractelor de comerț exterior.

Editorii și organele de presa pot face schimburi internaționale de publicații și de emisiuni de radioteleviziune sau filme, pe baze necomerciale, în limitele plafoanelor stabilite.