Decizia nr. 258/2001

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor alin. (4) al

art. 22 din Legea nr. 18/1996

privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor, dispoziții introduse prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 , excepție ridicată de Gheorghe Stoica în Dosarul nr. 254/2001 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

La apelul nominal răspunde pentru autorul excepției mandatarul Ion Costea, lipsind Ministerul de Interne - Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului excepției arata ca acesta a fost amendat de poliție pentru ca a menținut girofarul după modificarea adusă prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 161/2000

alineatului (4) al

art. 22 din Legea nr. 18/1996 . Se mai arata ca Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei prevedea menținerea facilităților pentru utilizatorii autorizați anterior, în speta menținerea girofarului montat pe mașinile unităților de securitate și paza. Când s-a modificat norma legală criticata, aceste prevederi au fost ignorate, incalcandu-se astfel dispozițiile art. 11 din Constituție. Se mai arata ca recomandarea menționată, privită ca izvor de drept secundar, trebuia avută în vedere la adoptarea actului normativ pus în discuție. Prin modificarea adusă normei legale criticate au fost incalcate și dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece prin noua formulare a textului de lege se creează un tratament diferențiat între unitățile de paza și societățile de construcții, fundații pentru ocrotirea animalelor și alte unități care continua să se folosească de dispozitivele menționate. În concluzie se solicita admiterea excepției.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, arătând ca aceasta soluție rezida în însuși conținutul art. 11 și 16 din Constituție. Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei, nefiind supusă ratificării de către Parlament, nu face parte din dreptul intern, astfel încât nu se poate susține ca s-ar încalcă art. 11 din Legea fundamentală. Pe de altă parte, nu sunt incalcate nici dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece textul constituțional face referire la egalitatea dintre persoanele fizice, și nu la egalitatea dintre persoanele juridice.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 12 februarie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 254/2001, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor alin. (4) al

art. 22 din Legea nr. 18/1996

privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor, dispoziții introduse prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 , excepție ridicată de Gheorghe Stoica.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 11 din Constituție, referitoare la obligația statului român de a îndeplini obligațiile asumate prin tratatele internaționale la care este parte, cu trimitere la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitatii. Noțiunea de tratat internațional trebuie inteleasa în sens foarte larg, incluzând și recomandările Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei. Prin acest act al Consiliului Europei se recomanda statelor membre sa promoveze, sa revizuiasca și, dacă este cazul, sa completeze reglementarea privitoare la abilitarile inițiale, la autorizările și inspecțiile periodice asupra societăților de securitate și de supraveghere, iar nu să le suprime printr-o ordonanța.

Referindu-se la situația din speta, autorul excepției de neconstituționalitate arata ca abilitarile inițiale sau autorizațiile periodice în domeniul dat erau reglementate în textul

art. 75 lit. c) din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 , care permitea societăților de paza echiparea autovehiculelor de intervenție la obiectivele supravegheate prin sistem de alarmare cu lampi girofar de culoare galbena, fapt realizat până la introducerea reglementării criticate ca neconstituționale și pentru care se obtinusera autorizații succesive de la Brigada de poliție rutiera și Direcția poliției rutiere, documente depuse la dosarul cauzei. Prin textul alin. (4) al

art. 22, introdus în Legea nr. 18/1996

prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 , au fost excluse autovehiculele aparținând societăților de paza, alarmare și intervenție, fără o motivatie temeinica, atât timp cat lampile girofar de culoare galbena nu conferă facilități în trafic, având doar rolul de a avertiza participanții la trafic în legătură cu urgenta activității comunitare presante.

Autorul excepției considera, de asemenea, ca dispozițiile

art. 22 alin. (4) din Legea nr. 18/1996 , în redactarea data prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 , sunt contrare și prevederilor art. 16 din Constituție. Astfel, prin derogare de la prevederile

art. 75 lit. c) din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966

privind circulația pe drumurile publice, noua reglementare cuprinde o discriminare, deoarece restrictia privește numai societățile de paza, nu și autovehiculele de intervenție din domeniul sănătății, salubrizarii, firmelor de construcții, cabinetelor medicale particulare, care beneficiază de dreptul de a-și echipa autovehiculele și de a utiliza lampi girofar albastre și galbene, inclusiv dreptul de inscriptionare nelimitativa, deși unele dintre acestea nu se situeaza, în ceea ce privește gradul de urgenta al intervenției, la nivelul celor ale societăților de paza.

Judecătoria Sectorului 3 București, exprimandu-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, arata, în esenta, ca aceasta nu este intemeiata. Astfel, cu privire la susținerea ca dispozițiile legale criticate sunt contrare art. 11 din Constituție, cu raportare la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitatii, care sunt considerate de autorul excepției ca fiind incluse în categoria tratatelor internaționale, instanța retine faptul ca România, ca membru al Consiliului Europei, este obligată sa revizuiasca normele legale cu privire la autorizarea funcționarii societăților de paza și securitate, nu însă și sa acorde acestora facilități de ordinul dotării lor cu autoturisme care să aibă girofaruri sau sirene. Prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 161/2000

s-a procedat tocmai la revizuirea legislației în domeniu, astfel încât, față de prevederile anterioare ale Regulamentului pentru aplicarea

Decretului nr. 328/1966 , s-a simtit nevoia prevederii explicite a interdicției de echipare și folosire a girofarurilor sau sirenelor pe autovehiculele societăților de paza. Deși recomandarea cere statelor sa încurajeze relațiile pozitive dintre poliție și societățile de supraveghere și securitate, aceasta nu presupune și echiparea autovehiculelor acestor societăți în mod asemănător celor ale poliției, existând prevederi legale care exclud echiparea cu asemenea dispozitive a altor autovehicule decât cele ale poliției, pentru a nu se crea confuzii.

Instanța mai arata ca, chiar dacă s-ar avea în vedere accepțiunea larga a termenului de tratat internațional, propusă de autorul excepției, și s-ar considera ca și menționată recomandare a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei este un tratat, statul român nu și-a manifestat acordul prin ratificarea acesteia, deoarece ea nu face parte din actele juridice de drept internațional susceptibile de ratificare. De aceea numai Guvernul României, dacă ar fi considerat utila reglementarea prevăzută prin normele internaționale, ar fi putut interveni prin adoptarea sau prin propunerea adoptării de către Parlament a unor norme interne în sensul recomandărilor internaționale. Oricum, instanța retine ca prevederile Recomandarii nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nu fac parte din dreptul intern, astfel ca dispozițiile alin. (4) al

art. 22 din Legea nr. 18/1996 , dispoziții introduse prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 , nu contravin prevederilor art. 11 din Constituție.

În ceea ce privește contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile art. 16 din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi, instanța considera ca și aceasta critica este neîntemeiată.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele lor de vedere asupra excepției ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece în speta nu sunt incalcate dispozițiile constituționale ale art. 11 și 16, asa cum susține autorul excepției. Prin noțiunea de "tratat", la care se referă alin. (2) al art. 11 din Constituție, se înțelege actele juridice internaționale ce devin de drept intern prin aprobarea lor de către Parlament. Recomandările Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nu sunt supuse procedurii prevăzute la art. 11 alin. (2) din Constituție și deci nu constituie norme de drept intern, astfel ca modalitatea de conformare la aceste recomandări este revizuirea normelor existente sau adoptarea unor norme interne proprii în acord cu acestea. De altfel, Recomandarea nr. R(87)19, cerând statelor sa încurajeze relațiile pozitive dintre poliție și societățile de supraveghere și securitate, nu consacra instituirea obligativitatii ca autovehiculele acestor societăți să fie echipate în mod asemănător celor ale poliției.

În ceea ce privește presupusa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție Guvernul arata ca aceste prevederi constituționale garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor, iar nu a persoanelor juridice. Se invoca și jurisprudenta, în același sens, a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile alin. (4) al

art. 22 din Legea nr. 18/1996

privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor, text introdus prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 161/2000

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 18/1996

privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor, care are în prezent următorul conținut:

"(4) Echipamentul personalului de paza va fi inscripționat numai cu denumirea și sigla societății, aprobate cu ocazia autorizării. Pe autovehiculele din dotarea societăților specializate de paza se inscriptioneaza numai denumirea, sigla și numerele de telefon ale societății. Echiparea și folosirea de girofaruri sau sirene pe autovehiculele societăților specializate de paza este interzisă."

Autorul excepției considera ca aceste dispoziții sunt neconstituționale, deoarece interzic echiparea și folosirea de girofaruri sau sirene pe autovehiculele societăților specializate de paza. El afirma ca prin textele legale criticate au fost incalcate dispozițiile art. 11 și ale art. 16 alin. (1) din Constituție, care au următorul conținut:

- Art. 11: "(1) Statul român se obliga sa îndeplinească întocmai și cu buna-credința obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.";

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."

Cu privire la art. 11 se face referire la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitatii, în care se menționează și încurajarea relațiilor pozitive dintre poliție și societățile de supraveghere și securitate. Se susține ca aceste recomandări sunt incalcate prin faptul ca dispozițiile criticate interzic instalarea de girofaruri pe autovehiculele aparținând societăților respective și, în felul acesta, se încalcă prevederile art. 11 din Constituție, referitoare la respectarea tratatelor internaționale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca recomandările Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nu se circumscriu notiunii de "tratat" folosită în art. 11 din Constituție, deoarece nu este vorba de un act juridic internațional care trebuie să fie ratificat de către Parlament pentru a putea fi inclus în dreptul intern. Pe de altă parte, din analiza conținutului recomandarii menționate nu rezultă obligația statului de a acorda societăților de securitate și supraveghere dreptul de a-și dota autoturismele cu girofaruri sau sirene. Din contra, rezultă ca, prin actul normativ menționat, statul român a urmat recomandarea, revizuind legislația în domeniu și reglementand regimul societăților de paza și securitate.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de neconstituționalitate invocat, și anume încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, autorul excepției susține ca acesta se întemeiază pe faptul ca textul de lege criticat interzice echiparea și folosirea de girofaruri sau sirene numai pe autovehiculele societăților specializate de paza, în timp ce autovehiculele de intervenție din domeniul sănătății sau salubrizarii, ale firmelor de construcții, cabinetelor medicale particulare, inclusiv ale celor veterinare, beneficiază de dreptul de a-și echipa și de a utiliza lampi girofar albastre și galbene, inclusiv de inscriptionare nelimitată, deși unele nu se situeaza, în ceea ce privește gradul de urgenta al intervenției, pe același plan cu societățile de paza.

Cu privire la aceasta critica Curtea constata ca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție se referă la egalitatea în drepturi a cetățenilor, iar nu a persoanelor juridice. În același sens este și practica jurisdicțională a Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, sau Decizia nr. 18 din 27 februarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996).

În raport cu cele arătate Curtea constata ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor alin. (4) al

art. 22 din Legea nr. 18/1996

privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor, dispoziții introduse prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 , excepție ridicată de Gheorghe Stoica în Dosarul nr. 254/2001 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2001.