Decizia nr. 686/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. VII pct. 2

și

3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Grigore Gheorghe Bujor în Dosarul nr. 309/42/2023 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.575D/2023.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.577D/2023, nr. 1.589D/2023, nr. 1.617D/2023, nr. 1.649D/2023, nr. 1.812D/2023, nr. 1.815D/2023, nr. 1.864D/2023, nr. 1.865D/2023, nr. 1.880D/2023, nr. 1.881D/2023, nr. 1.932D/2023 și nr. 2.028D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , ale

art. VII pct. 2

și

3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , în ansamblul său, precum și a dispozițiilor

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Puiu Constantinescu, Nicolae Lolescu, Nicușor Popescu, Lucian George Florea, Ion Dăbulean, Ștefan Rotaru, Gheorghe Predică, Gheorghe Olariu, Adrian Vilău, Marin Antonie, Valeriu Negrea, Marin Gherghe, Marian Ene, Ilie Dodocioiu și de Dan Marius Stănilă în dosarele nr. 1.639/63/2023 și nr. 1.734/63/2023 ale Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Amelian Mihail în Dosarul nr. 243/88/2023 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Ioan-Traian Cismaș în Dosarul nr. 55/43/2023 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Alexa Mitică și de Mihai Curcudel în dosarele nr. 1.129/99/2023 și nr. 988/99/2023 ale Tribunalului Iași - Secția I civilă, de Valerică Carp și de Gheorghe Trufașu în dosarele nr. 207/33/2023 și nr. 203/33/2023 ale Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, de Victor Florea în Dosarul nr. 781/120/2023 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Gheorghe Lupescu în Dosarul nr. 5.279/109/2022 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioan Nicolae Căbulea în Dosarul nr. 719/107/2023 al Tribunalului Alba - Secția I civilă și de Daniel Ștefan Oghina în Dosarul nr. 305/42/2023 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal.

4.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus în Dosarul nr. 1.815D/2023, prin care autorul excepției solicită judecarea în lipsă.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.577D/2023, nr. 1.589D/2023, nr. 1.617D/2023, nr. 1.649D/2023, nr. 1.812D/2023, nr. 1.815D/2023, nr. 1.864D/2023, nr. 1.865D/2023, nr. 1.880D/2023, nr. 1.881D/2023, nr. 1.932D/2023 și nr. 2.028D/2023 la Dosarul nr. 1.575D/2023, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin

Decizia nr. 138 din 19 martie 2024 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin Încheierea din 9 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.639/63/2023, și Încheierea din 15 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.734/63/2023, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, excepție ridicată de Puiu Constantinescu, Nicolae Lolescu, Nicușor Popescu, Lucian George Florea, Ion Dăbulean, Ștefan Rotaru, Gheorghe Predică, Gheorghe Olariu, Adrian Vilău, Marin Antonie, Valeriu Negrea, Marin Gherghe, Marian Ene, Ilie Dodocioiu și de Dan Marius Stănilă cu ocazia soluționării unor cauze ce au ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.

8.

Prin Încheierea civilă din 17 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 243/88/2023, Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017

și a dispozițiilor

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Amelian Mihail cu ocazia soluționării unei cauze ce are ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.

9.

Prin Încheierea din 8 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 55/43/2023, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. VII pct. 2

și

3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , excepție ridicată de Ioan-Traian Cismaș cu ocazia soluționării unei cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime ale reclamanților prin dispozițiile

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 “.

10.

Prin încheierile din 14 iunie 2023, pronunțate în dosarele nr. 1.129/99/2023 și nr. 988/99/2023, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , în ansamblul său, și a dispozițiilor

art. VII pct. 2

și

3

din același act normativ, excepție ridicată de Alexa Mitică și de Mihai Curcudel cu ocazia soluționării unor cauze ce au ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.

11.

Prin Încheierea din 11 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 207/33/2023, și Încheierea din 16 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 203/33/2023, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , în ansamblul său, excepție ridicată de Valerică Carp și de Gheorghe Trufașu cu ocazia soluționării unor cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime ale reclamanților prin dispozițiile

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 “.

12.

Prin Încheierea din 7 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 781/120/2023, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , excepție ridicată de Victor Florea cu ocazia soluționării unei cauze ce are ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.

13.

Prin Încheierea din 18 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.279/109/2022, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , excepție ridicată de Gheorghe Lupescu cu ocazia soluționării unei cauze ce are ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.

14.

Prin Încheierea din 22 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 719/107/2023, Tribunalul Alba - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , excepție ridicată de Ioan Nicolae Căbulea cu ocazia soluționării unei cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime ale reclamantului prin dispozițiile

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 “.

15.

Prin Încheierea din 7 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 309/42/2023, și Încheierea din 15 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 305/42/2023, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. VII pct. 2

și

3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , excepție ridicată de Grigore Gheorghe Bujor și de Daniel Ștefan Oghina cu ocazia soluționării unor cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime ale reclamanților prin dispozițiile

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 “.

16.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ, care a fost solicitat doar ulterior de către Guvern. Din acest motiv, apreciază autorii excepției, s-au încălcat prevederile

art. 1 alin. (3)

și

(5)

și ale

art. 79 alin. (1) din Constituție . Totodată, aceștia apreciază că plafonarea pensiei are consecințe negative asupra cuantumului acesteia, afectând dreptul constituțional la pensie, deși ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot avea consecințe negative. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009 ,

Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010

și

Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 . Apreciază că plafonarea pensiei reprezintă o diminuare a pensiei militare de stat ce încalcă prevederile

art. 44 din Constituție

și pe cele ale art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, autorii susțin încălcarea

art. 115 alin. (4) din Constituție

pentru că nu este motivată urgența măsurii criticate, precum și a

art. 115 alin. (6) din Constituție

pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie.

17.

Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Pentru a se putea ține seama de opinia Consiliului Legislativ, avizul său trebuia solicitat înainte de adoptarea actului normativ criticat, iar nu după adoptarea acestuia. Totodată, trebuia respectat termenul de 24 de ore în care trebuia exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ, în cazul ordonanțelor prevăzute de

art. 115 alin. (4) din Constituție , conform

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 73/1993

pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ. Invocă

Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020

și

Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020 .

18.

Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă

Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019

și

Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012 .

19.

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată că avizul Consiliului Legislativ, chiar dacă este unul consultativ, este o chestiune care ține de constituționalitatea extrinsecă a actului normativ vizat. Invocă

Decizia nr. 83 din 15 ianuarie 2009 ,

Decizia nr. 354 din 24 septembrie 2013

și

Decizia nr. 140 din 13 martie 2019 . Procedura de adoptare a actului normativ criticat golește de conținut rolul constituțional pe care Consiliul Legislativ îl are, și anume cel de unificare și coordonare a întregii legislații. Curtea Constituțională asimilează lipsa avizului și situației când avizul este solicitat după adoptarea actului normativ, iar actul încă nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României pentru a intra în vigoare. Curtea Constituțională a subliniat importanța rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării. Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională arată că avizul trebuie obținut de la Consiliul Legislativ înainte de adoptarea actului normativ, și nu după adoptarea acestuia, neavând relevanță dacă actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României în aceeași zi sau după obținerea avizului.

20.

Tribunalul Iași - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

21.

Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate nu încalcă prevederile

art. 44 din Constituție , întrucât dreptul la un anumit cuantum al pensiei prevăzut printr-o prevedere legală poate fi considerat un titlu de creanță doar în condițiile în care prevederea legală este în vigoare și aplicabilă, iar nu în ipoteza în care este suspendată sau abrogată. Referitor la încălcarea

art. 47 din Constituție , arată că modul de calcul al pensiei și criteriile de acordare a acesteia sunt stabilite de lege, ca și condițiile de recalculare și indexare a acesteia. Invocă

Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 . Cuantumul pensiei reprezintă un bun în cazul în care acesta a devenit exigibil și prin urmare o modificare legislativă care împiedică indexarea pensiei în sensul anterior modificării prin ordonanța considerată neconstituțională nu poate fi considerată ca încălcând dispozițiile constituționale invocate. În continuare, arată că

art. 53 din Constituție

se referă la restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în capitolul II titlul II din Legea fundamentală, și nu la alte drepturi. În preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , urgența acestui act normativ este justificată de faptul că neadoptarea măsurilor propuse generează adâncirea discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, sens în care s-a urmărit respectarea, și nu încălcarea

art. 16

și a

art. 115 alin. (4)

și

(6) din Constituție . În ceea ce privește încălcarea rolului Consiliului Legislativ prevăzut de

art. 79 din Constituție , arată că ordonanțele de urgență intră în vigoare numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea în Monitorul Oficial al României. Or, la data publicării ordonanței de urgență criticate, Consiliul Legislativ a avizat actul normativ adoptat.

22.

Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă arată că instanța de judecată nu are atribuții legate de procedura adoptării legilor și a ordonanțelor de urgență, astfel încât urmează ca, în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională să aprecieze cu privire la susținerile reclamantului referitoare la lipsa avizului Consiliului Legislativ.

23.

Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Alba - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate încalcă obligația imperativă privind avizul Consiliului Legislativ, în acord cu dispozițiile

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și ale

Legii nr. 73/1993 , fiind contrare prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3)

și

(5) ,

art. 79 alin. (1)

și

art. 147 alin. (4) . Invocă

Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022 , conform căreia avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ.

24.

Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Invocă

Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022 , apreciind că cele menționate în această decizie sunt aplicabile și în prezenta cauză.

25.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

26.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

27.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

28.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit dispozitivelor încheierilor de sesizare, dispozițiile

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , ale

art. VII pct. 2

și

3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , precum și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , în ansamblul său. Având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea apreciază că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, dispozițiile

art. VII pct. 2

și

3

din această ordonanță de urgență, în special, precum și dispozițiile

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Dispozițiile criticate în mod punctual prevăd:

–

Art. VII pct. 2

și

3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 : „ Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)

2.

Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: