Decizia nr. 12/2026

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 45 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sorinel Catană în Dosarul nr. 2.879/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.730D/2020.

2.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Valentina Topor Vârlan, în calitate de apărător ales, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții că autorul excepției a transmis la dosar note scrise în sensul admiterii excepției.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, în măsura în care interdicția de a ocupa o altă funcție se aplică și polițistului ale cărui raporturi de serviciu au fost suspendate cu acordul părților. Precizează că, în speță, autorul excepției a fost comisar în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui, fiind suspendat prin acordul părților atunci când a câștigat concursul pentru funcția de director executiv al Poliției Locale Vaslui. Prin raportul Agenției Naționale pentru Integritate a fost declarat incompatibil și a fost eliberat din funcție. Articolul criticat din

Legea nr. 360/2002

a fost modificat în anul 2018, polițistului fiindu-i în prezent interzis să încalce regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților stabilit prin

Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. În această lege, incompatibilitățile sunt reglementate în

art. 94 - 97 , funcționarii publici - deci și polițiștii - putând exercita o funcție publică în cadrul cabinetului demnitarului, dacă sunt suspendați din funcția publică. De asemenea, funcționarul public poate realiza o altă activitate în domeniul privat dacă nu interferează și nu influențează funcția publică în care a fost numit. În aceste condiții, apreciază că aplicarea, în privința polițistului care este suspendat din funcție, a interdicției prevăzute de textul de lege criticat încalcă, pe de o parte, prevederile

art. 41 din Constituție

privind dreptul la muncă și la alegerea liberă a profesiei, precum și prevederile

art. 53

care reglementează principiul proporționalității. Astfel, apreciază că măsura interdicției prevăzute de prevederile legale criticate nu este proporțională cu scopul urmărit, care a constat în aceea ca funcția remunerată într-un alt sector să nu influențeze în vreun fel statutul de funcționar public. Dar când funcționarul public este suspendat din funcție, această interferență nu mai există. Se susține că textul criticat încălcă și

art. 16 din Constituție , în condițiile în care funcționarul public suspendat poate să ocupe o funcție publică în cabinetul demnitarului sau o funcție de demnitate publică dacă se suspendă din funcția publică, dar nu poate ocupa o altă funcție publică, chiar dacă este suspendat din prima funcție publică.

4.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează o problemă de interpretare a dispozițiilor legale criticate, ce ține de atributele specifice instanței de judecată, care urmează să aprecieze dacă autorul excepției poate să ocupe în continuare funcția respectivă sau dacă este incompatibil.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Încheierea din 16 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.879/2/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 45 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sorinel Catană într-o cauză având ca obiect anularea unui raport al Agenției Naționale pentru Integritate prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a acestuia ca urmare a deținerii concomitent a două funcții publice.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că interdicția instituită prin textul de lege criticat este neconstituțională, fiind în contradicție cu dispozițiile

art. 53 alin. (2) din Constituție , în măsura în care nu specifică faptul că numai polițistului în activitate îi este aplicabilă interdicția exercitării altei funcții, de vreme ce doar acesta beneficiază de toate drepturile specifice funcției deținute și este ținut de îndeplinirea obligațiilor corelative. Autorul excepției consideră că această interpretare este susținută și de prevederile art. 20 alin. (4) din

Legea nr. 360/2002 , potrivit cărora dacă în perioada desfășurării activității de polițist sau a studiilor în instituțiile de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor intervine vreuna dintre situațiile prevăzute la

art. 45 alin. (1) , se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. Autorul excepției susține că măsura restrângerii exercitării dreptului la muncă prin interzicerea exercitării unei alte funcții salarizate nu este proporțională cu scopul legii atunci când se aplică la situația polițistului ale cărui raporturi de serviciu sunt suspendate, iar acesta nu mai exercită funcția deținută, nu primește salariu și nu are alte beneficii specifice statutului special.

7.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 45 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară modificării acestora prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018, potrivit cărora „(1) Polițistului îi este interzis: (...) i) să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ, a activităților de cercetare științifică și creație literar-artistică.“

12.

În prezent, textul de lege criticat are o altă redactare, interzicând polițistului să încalce „regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilit potrivit

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare“. Având în vedere cele statuate prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, textul de lege în forma criticată în prezenta cauză poate forma însă obiect al excepției, întrucât acesta constituie temeiul legal în baza căruia Agenția Națională de Integritate a emis raportul prin care a constatat starea de incompatibilitate a autorului excepției, a cărui anulare se cere prin acțiunea în cursul soluționării căreia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate.

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în

art. 53 alin. (2)

privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, prin raportare la dispozițiile

art. 41

care garantează dreptul la muncă. Prin raportare la dispozițiile

art. 20 alin. (1) din Constituție , se invocă, de asemenea, și prevederile

art. 17

- Interzicerea abuzului de drept și ale

art. 18 - Limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect anularea unui raport al Agenției Naționale pentru Integritate prin care s-a constatat că, în perioada 1 noiembrie 2012-15 decembrie 2013, autorul excepției s-a aflat în stare de incompatibilitate, ca urmare a faptului că a deținut simultan funcția de ofițer specialist 1 la Serviciul de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui și funcția publică de conducere de director executiv la Poliția Locală Vaslui.

15.

Față de această situație, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a constatat că polițiștii beneficiază de un statut special în comparație cu alte categorii de funcționari publici, astfel că, în considerarea importanței activității acestora în ansamblul societății, este justificată instituirea unui regim special în ceea ce privește nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor (a se vedea

Decizia nr. 872 din 23 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 1 iulie 2011).

16.

De asemenea, referitor la statutul polițistului, Curtea a arătat că acesta este funcționar public civil, cu statut special, potrivit

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 , și că, în conformitate cu

art. 2 alin. (1) din aceeași lege , polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaște elemente derogatorii de la dispozițiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv

Legea nr. 53/2003 - Codul muncii . Ca atare, polițistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale (a se vedea, exemplificativ,

Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, sau

Decizia nr. 420 din 24 septembrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 28 ianuarie 2025, paragraful 20).

17.

Autorul prezentei excepții de neconstituționalitate critică dispozițiile

art. 45 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 , în redactarea anterioară modificării acestora prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 , în esență, pentru că încalcă dreptul la muncă prin aceea că nu exceptează de la interdicția cumulului de funcții polițistul ale cărui raporturi de serviciu sunt suspendate și care, în consecință, nu mai îndeplinește atribuțiile funcției, nu primește salariu și nu are alte beneficii specifice statutului special.

18.

Față de aceste susțineri, Curtea observă că, potrivit

art. 27^2 din Legea nr. 360/2002 , raportul de serviciu al polițistului se suspendă fie de drept, fie din inițiativa ori la cererea acestuia.

19.

Suspendarea de drept intervine, conform

art. 27^25 din Legea nr. 360/2002 , în redactarea anterioară modificărilor survenite prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 , atunci când polițistul este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu; se află sub control judiciar sau control judiciar pe cauțiune și s-a dispus interdicția exercitării profesiei; îndeplinește o funcție de conducere salarizată în cadrul organizațiilor sindicale, constituite potrivit legii; este numit într-o funcție în cadrul cabinetului demnitarului, în afara Ministerului Afacerilor Interne; este dispărut, iar dispariția a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă; a fost instituită carantina, în condițiile legii; în caz de forță majoră; atunci când nu susține evaluarea psihologică care se efectuează periodic, la reluarea activității, la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacității de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării motivate a existenței unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice; în alte cazuri expres prevăzute de lege.

20.

Suspendarea la cerere, din inițiativa polițistului, are loc în situațiile enumerate de

art. 27^26 din Legea nr. 360/2002 , și anume: pentru efectuarea concediului de creștere a copilului; pentru desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale; atunci când însoțește soțul trimis în misiune permanentă în străinătate în condițiile

Legii nr. 269/2003

privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, pe perioada misiunii.

21.

De asemenea, raportul de serviciu se poate suspenda și la cererea motivată a polițistului, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele menționate, pe o perioadă cuprinsă între o lună și 3 ani.

22.

Prevederile legale citate trebuie interpretate coroborat cu cele ale

art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 , care stabilesc că, la numirea într-o altă funcție publică, se dispune încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului. Cu privire la aceste dispoziții legale, Curtea a observat, de altfel, în jurisprudența sa ( Decizia nr. 235 din 17 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 20 aprilie 2011, sau

Decizia nr. 37 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010) că au un conținut clar, neechivoc, care stabilesc ca motiv de încetare a raporturilor de serviciu situația în care un polițist este numit într-o funcție publică.

23.

În ceea ce privește cauza de față, din cele reținute în încheierea de sesizare, rezultă că, la cererea autorului excepției, formulată după câștigarea concursului pentru funcția publică de șef al Poliției Locale Vaslui, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui a dispus suspendarea raporturilor de serviciu ale acestuia pe un interval de 1 an.

24.

Or, ținând seama de coordonatele normative mai sus expuse, referitoare la suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului, Curtea observă că problematica antamată în motivarea excepției de neconstituționalitate nu ține de constituționalitatea textului supus controlului instanței de contencios constituțional, ci de modul în care prevederile

Legii nr. 360/2002

au fost aplicate, evaluarea corectitudinii acestui demers intrând în competența exclusivă a instanței învestite cu soluționarea litigiului în cursul căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. Ca atare, judecătorul cauzei urmează să aprecieze în care ipoteză legală se încadrează situația autorului excepției de neconstituționalitate și să decidă în consecință cu privire la legalitatea și corectitudinea comportamentului persoanelor și autorităților implicate, în contextul cererii de anulare a raportului Agenției Naționale de Integritate prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a autorului excepției.

25.

În consecință, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, nefiind pusă în discuție o problemă de constituționalitate, ci de aplicare concretă a legii, care excedează competenței sale atribuite prin

Legea fundamentală .

26.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 45 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară modificărilor survenite prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sorinel Catană în Dosarul nr. 2.879/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2026.