Decizia nr. 225/2002

Nicolae Popa - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. (3) și (4) și ale

art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Aurel Baciu în Dosarul nr. 1.228/2001 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 49C/2002, având în vedere ca obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate de Ion Trifan în Dosarul nr. 5.958/2001 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă este identic cu cel al cauzei menționate.

La apelul nominal răspunde Casa de pensii a municipiului București, reprezentată prin consilier juridic Corneliu Horia Fratila. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul părții prezente, precum și cel al Ministerului Public considera ca sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, și al art. 164 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 49C/2002 la Dosarul nr. 47C/2002, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Casei de pensii a municipiului București susține ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) și art. 43 alin. (1) și solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca legiuitorul are dreptul sa stabilească norme de calcul al pensiilor, asa cum a făcut și atunci când a adoptat

Legea nr. 19/2000 . Mai arata ca pensionării, ale căror drepturi salariale nu au fost identice în timpul activității, nu pot beneficia de pensii identice. Considera ca excepția este neîntemeiată și solicita respingerea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 21 ianuarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.228/2001 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, respectiv prin Încheierea din 1 noiembrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 5.958/2001 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 168 alin. (3) și (4) și ale

art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000 . Excepția a fost ridicată de Aurel Baciu și, respectiv, de Ion Trifan.

În motivarea excepției de neconstituționalitate ridicate de Aurel Baciu se susține ca dispozițiile art. 168 alin. (3) și (4) și ale

art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000

"încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție, în care se recunoaște ca demnitatea omului [...], dreptatea [...] reprezintă valori supreme și sunt garantate", considerând ca prin aplicarea acestor dispoziții legale "sunt afectate persoanele pensionate pe baza legislației anterioare". În opinia autorului excepției dispozițiile legale criticate încalcă și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituția României, "creând pentru o categorie de cetățeni (pensionabili după intrarea în vigoare a legii) un sistem privilegiat și discriminator, față de pensionării aflați în plata la data intrării în vigoare a legii". Mai arata ca pentru persoanele pensionate anterior programul de recorelare a pensiilor, "care se va derula într-un interval de timp nedefinit de legiuitor, este de natura să le lipsească de o protecție socială adecvată", contravenindu-se astfel dispozițiilor art. 43 alin. (1) din Constituția României.

În motivarea excepției de neconstituționalitate ridicate de Ion Trifan se arata ca prevederile

art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000

încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituția României, deoarece "persoanele pensionate pe baza legislației anterioare intrării în vigoare a

Legii nr. 19/2000

sunt dezavantajate în raport cu cei pensionați după intrarea în vigoare a acestei legi".

Curtea de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se arata ca "prin modalitatea de calcul a cuantumului pensiilor conform

art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000

nu se încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție, deoarece referirile din textul constituțional la garantarea demnității omului și a drepturilor cetățenilor au fost respectate". De asemenea, se arata ca dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și art. 43 alin. (1) nu au fost incalcate, întrucât egalitatea în drepturi a cetățenilor și dreptul la protecție socială "nu au semnificatia interzicerii schimbării modalitatii de calcul a pensiilor, iar prin recorelarea pensiilor se va asigura egalitatea în drepturi a cetățenilor, în raport cu prevederile legii".

Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se susține ca "egalitatea în drepturi a cetățenilor nu este știrbită în nici un fel, întrucât prin aplicarea dispozițiilor de lege invocate ca neconstituționale cetățenii rămân egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și discriminări".

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților apreciază ca excepția ridicată nu este intemeiata, întrucât "legiuitorul, prin noua reglementare, urmărește să asigure persoanelor pensionate pe baza legislației anterioare, cat și celor ce cad sub incidența

Legii nr. 19/2000 , pensii care să reflecte întreaga activitate salariala depusa de acestea, exprimată în contribuția la asigurări sociale de stat, de la data angajării și până la pensionare, prin aceasta abordare demnitatea garantată de Constituție fiind fără indoiala respectata". Nici critica privind încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție nu este intemeiata, deoarece trebuie facuta distincție între persoanele pensionate, unele în baza Legii nr. 3/1977, altele potrivit noii legi, date fiind condițiile economice diferite în care evenimentul s-a produs. Acest fapt "nu obliga la uniformitate din partea statului față de cele două categorii, el fiind singurul autorizat, în virtutea caracterului suveran, sa determine modalitatea de stabilire a măsurilor de protecție socială". În acest sens se invoca jurisprudenta Curții Constituționale (Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 și Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000). Se mai arata că nu sunt incalcate nici dispozițiile

art. 43 alin. (1) din Constituție, deoarece "prin modificarea Legii nr. 19/2000

pe calea

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , reglementandu-se posibilitatea recorelarii pensiilor, se asigura cetățenilor un trai decent".

Guvernul apreciază ca dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, excepția fiind neîntemeiată. Se arata, în esenta, ca "dispoziția potrivit căreia toate categoriile de pensii în plata la data intrării în vigoare a

Legii nr. 19/2000

se vor recorela este o măsura de natura sa înlăture discrepantele create prin aplicarea unor sisteme diferite de pensii și să asigure egalitatea în drepturi a cetățenilor". De asemenea, se apreciază ca "prevederile

art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000

nu contravin art. 1 alin. (3) din Constituție, deoarece legiuitorul este liber sa determine criteriile cele mai adecvate în raport cu care se calculează punctajul mediu pentru cei pensionați înainte de data de 1 aprilie 2001".

Președintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate ridicate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 168 alin. (3) și (4) și ale

art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificată și completată prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 168 alin. (3) și (4): "(3) După intrarea în vigoare a prezentei legi, pe baza analizei rezultatelor recorelarii aplicate conform prevederilor alin. (1) și (2) Guvernul poate adopta măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor stabilite pe baza legislației anterioare.

(4) Programul și metodologia de recorelare a pensiilor, potrivit prevederilor alin. (3), se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.";

- Art. 180 alin. (2), (5) și (6): "(2) CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât la data intrării în vigoare a prezentei legi sa determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislației anterioare, pe categoriile de pensii prevăzute la art. 40, din care s-a dedus contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, datorată conform legii, la valoarea unui punct de pensie stabilită în condițiile art. 80.[...]

(5) Punctajul mediu anual, calculat conform alin. (2), se poate corecta corespunzător recorelarii prevăzute la art. 168 alin. (3), (4) și (5).

(6) Cuantumul pensiilor se stabilește în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual stabilit conform alin. (2), (3), (4) și (5)."

Potrivit susținerilor autorilor excepției, dispozițiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituționale:

- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.";

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 43 alin. (1): "Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natura să asigure cetățenilor un nivel de trai decent."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca dispozițiile art. 168 alin. (3) și (4) și ale

art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale nu numai că nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorii excepției, ci, dimpotriva, le dau expresie. În condițiile în care legiuitorul a instituit un alt sistem de calcul al pensiilor - ceea ce era îndreptățit să facă, potrivit competentei sale - a apărut necesitatea inlaturarii discrepantelor inerente, apărute între pensiile stabilite anterior și cele stabilite potrivit actualei reglementări, necesitate în considerarea căreia au fost adoptate - prin chiar textele de lege criticate - o serie de reglementări de natura să asigure generalizarea actualului sistem de calcul al pensiilor, prin extinderea lui și cu privire la pensiile stabilite anterior. Instituirea unui sistem unitar de calcul al pensiilor nu constituie - în economia legii - un scop în sine, ci o premisa indispensabila pentru recorelarea pensiilor stabilite pe baza legislației anterioare cu pensiile stabilite potrivit noii reglementări. Este de la sine înțeles ca o asemenea operație, atât datorită complexității sale, cat și datorită resurselor financiare pe care le presupune, constituie un proces de durata, care însă nu indreptateste critica de neconstituționalitate formulată de autorul excepției.

De altfel Curtea a mai examinat constituționalitatea dispozițiilor art. 168 alin. (3) și (4) și ale

art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000 , prin raportare la aceleași prevederi constituționale, și, prin Decizia nr. 103 din 26 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, a respins excepția ca neîntemeiată. Soluția și considerentele deciziei menționate sunt valabile și în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. (3) și (4) și ale

art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Aurel Baciu în Dosarul nr. 1.228/2001 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și de Ion Trifan în Dosarul nr. 5.958/2001 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 septembrie 2002.