Decizia nr. 40/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Rodica Neagu în Dosarul nr. 10.579/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 București.
La apelul nominal răspund autorul excepției și partea Catalin Zamfirescu, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Autorul excepției solicita admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea ca dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.
Partea Catalin Zamfirescu solicita respingerea excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, considerând ca textul de lege criticat nu contravine Constituției. Arata ca participarea procurorului la ședințele de judecată este conformă dispozițiilor art. 125 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora procedura de judecată este stabilită de lege. Neparticiparea procurorului în unele cauze nu înseamnă o inegalitate în drepturi a părților din asemenea cauze, deoarece nici Constituția și nici convențiile internaționale referitoare la drepturile omului nu prevăd "dreptul la un procuror". Se invoca în acest sens jurisprudenta Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 19 septembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 10.579/2002, Judecătoria Sectorului 2 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală, privitoare la participarea procurorului la judecata în prima instanța. Excepția a fost ridicată de Rodica Neagu, parte vătămată într-un proces de amenințare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca teza ultima din textul de lege criticat, potrivit căreia participarea procurorului la ședințele de judecată ale judecătoriilor privind alte infracțiuni decât cele prevăzute în teza întâi a aceluiași alineat este facultativă, este contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Se susține ca se creează astfel o inegalitate între justițiabilii din cauzele în care participarea procurorului este obligatorie și ceilalți.
Judecătoria Sectorului 2 București apreciază ca dispozițiile art. 315 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală nu contravin art. 16 din Constituție, deoarece nu este contrară principiului egalității în drepturi a cetățenilor instituirea posibilității pentru procuror de a aprecia, în cauzele în care participarea sa nu este obligatorie, dacă este sau nu cazul sa pună concluzii. Se subliniaza ca participarea sau neparticiparea procurorului la judecarea unei anumite cauze nu poate influența decizia judecătorului. Se invoca, de asemenea, Decizia Curții Constituționale nr. 1/1994, care a statuat ca principiul egalității, care implica un tratament egal pentru situații care nu sunt diferite, nu exclude, ci chiar presupune soluții diferite pentru situații diferite. Totodată, se arata ca, prin Decizia nr. 30/2001, Curtea a decis ca dispozițiile art. 315 din Codul de procedură penală sunt constituționale.
Potrivit dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală, în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, este neîntemeiată, deoarece participarea facultativă a procurorului la judecata în anumite cauze nu este de natura sa aducă atingere principiului egalității în drepturi înscris în art. 16 din Constituție.
Avocatul Poporului apreciază ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arata ca, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională, care, în Decizia nr. 1/1994, a reținut ca "este de competența exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești".
Astfel, procurorii participa la judecata potrivit voinței legiuitorului, care este exprimată în dispozițiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedură penală. În cauzele în care prezenta procurorului nu este obligatorie, fiind lăsată la aprecierea sa, procurorul se prezintă la judecata numai dacă, față de elementele concrete ale cauzei, considera ca este necesar, dar participarea sau neparticiparea procurorului într-o anumită cauza nu poate influența decizia judecătorului. Se menționează, în fine, ca asupra aspectelor invocate de autorul excepției, respectiv asupra constituționalității dispozițiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 30/2001.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului n-au transmis punctele de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 315 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală.
Prevederile art. 315 alin. 1 din Codul de procedură penală, care reglementează participarea procurorului la ședințele de judecată ale judecătoriilor, au următorul conținut: "Procurorul este obligat sa participe la ședințele de judecată ale judecătoriilor, în cauzele în care instanța de judecată a fost sesizată prin rechizitoriu, în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii de 2 ani sau mai mare, în cauzele în care vreunul din inculpați se afla în stare de detenție sau este minor, precum și în cazul în care se dispune înlocuirea pedepsei amenzii cu cea a închisorii. La ședințele de judecată privind alte infracțiuni, procurorul participa când considera necesar."
Autorul excepției considera ca prin prevederile tezei a doua a art. 315 alin. 1 din Codul de procedură penală se creează un regim procesual diferit de acela din cauzele în care procurorul participa în mod obligatoriu la judecata. Se pornește de la premisa ca prin participarea sa la judecata procurorul influențează totdeauna decizia pe care o adopta judecătorul, astfel încât, atunci când procurorul nu participa la judecata, deoarece considera că nu este necesară participarea sa, se creează o situație de inegalitate. De aceea, teza criticata este considerată ca fiind contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.
Examinând excepția, Curtea constata ca s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedură penală, prin Decizia nr. 30 din 1 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 10 mai 2001. Curtea a respins excepția ca neîntemeiată, cu motivarea ca procurorii participa la judecata potrivit voinței legiuitorului exprimate în dispozițiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedură penală, norme procedurale care, conform prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituție, "sunt stabilite de lege". Totodată, Curtea a constatat ca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție nu au incidența în cauza, întrucât în speta nu este vorba despre egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, ci este pusă în discuție o reglementare legală care privește participarea procurorului la ședințele de judecată. Neparticiparea procurorului la judecata în unele cazuri nu înseamnă o inegalitate în drepturi a părților din asemenea cazuri în raport cu părțile din cauzele în care participa procurorul, deoarece nici Constituția și nici convențiile internaționale privitoare la drepturile omului nu prevăd "dreptul la procuror", asa cum este precizat dreptul la apărare.
Deoarece nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele
își păstrează valabilitatea și în acest caz, astfel încât excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 315 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală urmează să fie respinsă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și (6) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Rodica Neagu în Dosarul nr. 10.579/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 București.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 ianuarie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.