Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 47/2003

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

prezumat în vigoare

Data actului
4 februarie 2003
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 131 din 28 februarie 2003
Citat de
7 acte
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 9.808 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Costica Creita în Dosarul nr. 516/C+C/2002 al Tribunalului Vrancea.

La apelul nominal răspunde consilier juridic Florian Simion pentru Societatea Naționala a Petrolului "Petrom" - S.A. Sucursala Transpeco București, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. Sucursala Transpeco București solicita respingerea excepției de neconstituționalitate, deoarece Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii în sensul că

Legea nr. 146/1997

este constituțională.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Este menționată jurisprudenta Curții Constituționale prin care au fost respinse excepțiile de neconstituționalitate având ca obiect dispoziții ale

Legii nr. 146/1997 , întrucât acestea nu au caracter discriminatoriu și nu contravin dispozițiilor constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 2 iulie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 516/C+C/2002, Tribunalul Vrancea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1, 2, 17, 18 și 20 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Costica Creita în Dosarul nr. 516/C+C/2002.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia considera ca întreg textul legii privind taxele de timbru este neconstitutional, prin conceptie și dispoziții discriminatorii, în raport cu art. 20-21, art. 1 alin. (3), art. 4, 8, 11, 15, 16, 43, 51, 53 din Constituție, precum și art. 22, 23, 25, 28 și 29 din Declarația Universala a Drepturilor Omului.

În mod special, autorul excepției se referă la dispozițiile

art. 1, 2, 17, 18 și 20 din Legea nr. 146/1997 , arătând ca acestea încalcă dispozițiile constituționale ale art. 123-128 privind autoritatea judecătorească, ale art. 20 și 21 din Constituție, precum și prevederile art. 1, 2, 8, 10, 19, 22, 25, 27, 28 și 29 din Declarația Universala a Drepturilor Omului.

Potrivit aprecierilor autorului excepției, taxele instituite sunt "discriminatorii, inechitabile, injuste, împovărătoare, impiedicand în mod real accesul la justiție [...]".

Tribunalul Vrancea considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În argumentarea punctului de vedere exprimat, Guvernul face referire la jurisprudenta Curții Constituționale prin care au fost respinse excepții de neconstituționalitate având ca obiect dispoziții ale

Legii nr. 146/1997 .

Avocatul Poporului considera, în esenta, ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale, relevand totodată ca, în jurisprudenta sa, Curtea Constituțională a stabilit ca "obligarea părților în proces la plata taxei de timbru nu contravine Constituției". De asemenea, se susține ca textele de lege criticate nu au caracter discriminatoriu și nici nu contravin dispozițiilor constituționale, întrucât instituirea taxelor de timbru reprezintă o aplicare a principiului consacrat la art. 53 alin. (1) din Constituție, conform căruia cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din cuprinsul memoriului prin care aceasta a fost motivată, îl constituie dispozițiile

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările ulterioare.

Critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 146/1997

consta în invocarea încălcării dispozițiilor constituționale ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 43 privind nivelul de trai, art. 51 privind respectarea Constituției și a legilor, art. 53 privind contribuții financiare, art. 123 privind înfăptuirea justiției, art. 124 privind statutul judecătorilor, art. 125 privind instanțele judecătorești, art. 126 privind caracterul public al dezbaterilor, art. 127 privind dreptul la interpret și ale art. 128 privind folosirea căilor de atac.

De asemenea, autorul excepției a invocat, în susținerea excepției, în corelare cu dispozițiile art. 20 din Constituție, încălcarea prevederilor art. 1, 2, 7, 8, 10, 19, 22, 23, 25, 27, 28 și 29 din Declarația Universala a Drepturilor Omului.

În esenta, întreaga motivare a excepției se bazează pe susținerea ca prevederile

Legii nr. 146/1997

sunt "discriminatorii, inechitabile, injuste, împovărătoare, impiedicand în mod real accesul la justiție".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată, deoarece, din analiza comparativa a dispozițiilor constituționale și a celor cuprinse în Declarația Universala a Drepturilor Omului invocate cu cele din textele de lege criticate, nu rezultă existenta unor incompatibilități de natura a duce la concluzia ca

Legea nr. 146/1997

este neconstitutionala.

De altfel,

Legea nr. 146/1997

a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate.

Curtea Constituțională, în jurisprudenta sa, a respins în mod constant excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor

Legii nr. 146/1997 , în ansamblul lor. În acest sens, menționăm, de exemplu, Decizia nr. 82 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 30 iunie 1999, și Decizia nr. 195 din 23 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 21 februarie 2000.

De asemenea, prin numeroase decizii, Curtea Constituțională a pronunțat soluții de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate formulate cu privire la diferite articole ale

Legii nr. 146/1997 , inclusiv prin raportare la art. 20, 21, 123 și 125 din Constituție.

În deciziile pronunțate, Curtea a reținut, în principiu, ca dreptul privind accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitatea acestuia. Dimpotriva, s-a considerat ca instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de art. 53 din Constituție, potrivit căruia "cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice".

În legătură cu invocarea discriminarii cetățenilor față de instituțiile publice scutite de plată taxei judiciare de timbru, în cazul acțiunilor și cererilor care au ca obiect venituri publice, Curtea a reținut, în esenta, ca aceasta scutire este justificată, în mod rațional și obiectiv, întrucât sumele provenite din taxa judiciară de timbru se fac venit la bugetul de stat, de la care sunt finanțate aceste instituții.

În cauza nu sunt invocate elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale.

Sunt, de asemenea, nefondate susținerile autorului excepției, în sensul că dispozițiile legale criticate ar fi contrare art. 19, 22, 23, 25, 27, 28 și 29 din Declarația Universala a Drepturilor Omului. Curtea constata ca prevederile acestui document internațional, invocat de autorul excepției, nu au legătură cu cauza.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Costica Creita în Dosarul nr. 516/C+C/2002 al Tribunalului Vrancea.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 februarie 2003.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.