Decizia nr. 375/2022

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Jenică Cotolan în Dosarul nr. 308/54/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.752D/2019.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 22 ianuarie 2019 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 16 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 308/54/2019, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Jenică Cotolan într-o cauză având ca obiect anularea raportului privind constatarea stării de incompatibilitate emis în anul 2018 de Agenția Națională de Integritate.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că în textul de lege criticat nu sunt identificate concret instituțiile publice de interes local în care primarul sau viceprimarul unei localități nu ar putea face parte din consiliul de administrație, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenției Naționale de Integritate stabilirea acestora.

6.

Se mai susține că prevederile legale criticate aduc atingere în special dispozițiilor constituționale ale

art. 16 alin. (3) , precum și celor ale

art. 37 , întrucât, deși au fost îndeplinite toate condițiile pentru a fi ales, inspectorii Agenției Naționale de Integritate, interpretând mecanic textul de lege, au înlăturat dreptul său de a fi ales. S-a adus, astfel, atingere și prevederilor

art. 53 din Constituție , deoarece i se restrânge dreptul de a fi primar fără a exista vreuna dintre situațiile prevăzute de

alin. (2) teza a doua

a textului pretins încălcat.

7.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că interzicerea desfășurării activității de membru în consiliul de administrație al unei școli, activitate neremunerată, nu se încadrează în situațiile prevăzute de

art. 53 din Legea fundamentală , iar incompatibilitatea nu ar trebui să existe, deoarece, potrivit

art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , în cazul unităților de învățământ, consiliul de administrație este format din 7, 9 sau 13 membri, printre care se numără și primarul sau un reprezentant al primarului, ceea ce este legal, având în vedere atribuțiile pe care le are primarul, potrivit

art. 63 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . De asemenea, incompatibilitatea nu subzistă nici raportat la prevederile

Legii nr. 313/2015

pentru modificarea

Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 , care prevede că primarii și președinții de consilii județene pot face parte din adunările generale ale asociațiilor de utilități publice, modificând astfel regimul incompatibilităților. Astfel, prin atribuțiile stabilite prin acest act normativ, primarul trebuie să participe în consiliul de administrație al unității de învățământ din localitatea respectivă.

8.

În final, se susține că prevederile de lege criticate contravin și dispozițiilor

art. 120

și

art. 121 din Constituție , deoarece împiedică primarii să participe la ședințele adunărilor generale ale acționarilor instituțiilor publice de interes local, așa cum este instituția de învățământ a comunei, pentru a cunoaște și a ajuta la rezolvarea tuturor problemelor de ordin administrativ cu care se confruntă acestea. Dacă în

art. 120 din Constituție

se face vorbire despre principiile descentralizării și autonomiei locale a serviciilor publice, pe care trebuie să se întemeieze administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale, înseamnă că și activitatea instituției de învățământ, care este o instituție publică, pentru buna funcționare, trebuie să fie coordonată de conducătorul administrației publice din unitatea administrativteritorială și să conlucreze cu acesta, respectiv cu primarul, care, potrivit legii, este cel care asigură fondurile necesare pentru toate activitățile școlare, prin bugetul local, și cel care pune la dispoziție locația școlii, asigură baza materială și condițiile normale de desfășurare a procesului de învățământ, se ocupă de igienizare, de reparațiile ce trebuie efectuate în școală, de investițiile necesare pentru ca procesul de învățământ să se desfășoare în bune condiții. Pentru aceasta este esențial ca din consiliul de administrație al școlii să facă parte și primarul, pentru a exista o coordonare între cele două instituții în rezolvarea acestor aspecte esențiale pentru existența procesului de învățământ în bune condiții.

9.

Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

10.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 128/2017 . Curtea observă că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

aveau următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: [...] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;“. Partea introductivă a

art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003

a fost modificată prin

articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017

pentru modificarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, având, în prezent, următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități:“. Ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017 .

14.

De asemenea, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai fost modificate prin

articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017, cu următorul cuprins: „ Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...] 2. La articolul 87 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: [...] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile reglementate de

Legea societăților nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de

Legea nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație;“.

15.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în fața legii,

art. 37

privind dreptul de a fi ales,

art. 53

referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți,

art. 120

privind principiile de bază ale administrației publice locale și

art. 121

privind autoritățile comunale și orășenești.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017 , s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 12 din 19 ianuarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 30 martie 2016, prin

Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 26 iunie 2018, sau prin

Decizia nr. 45 din 22 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 3 mai 2019, constatând constituționalitatea acestora.

17.

Astfel, la paragraful 15 al

Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016 , precitată, Curtea a reținut că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilități ce reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea și

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011).

18.

Curtea a mai reținut, la paragraful 16 al

Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016 , că prin prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

se instituie mai multe situații de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate, autorul excepției din respectiva cauză se afla în situație de incompatibilitate, întrucât deținea atât funcția de primar, cât și pe cea de membru al consiliului de administrație al unei instituții publice. În perioada în care autorul excepției a exercitat și funcția de primar, și pe aceea de membru în consiliul de administrație al școlii,

art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, prevedea că în componența consiliului de administrație intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanți ai părinților, un reprezentant al consiliului local și un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuși. Ulterior, prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014

privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014,

art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011

a fost modificat, în sensul că din consiliul de administrație al școlii fac parte, pe lângă ceilalți reprezentanți, și primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea a observat că autorul critica, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii de către Agenția Națională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituționalitate. În acest sens, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa în materie, a constatat că susținerile privind înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății.

19.

De asemenea, Curtea a reținut că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcțiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparțialității, protejare a interesului public și evitare a conflictului de interese (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 167 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27).

20.

Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor

art. 16 alin. (3)

și ale

art. 37 din Legea fundamentală , la paragraful 17 al

Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016 , Curtea a reținut că prin stabilirea unei incompatibilități între funcția de primar și aceea de membru al consiliului de administrație la instituțiile publice nu se aduce atingere dreptului de a ocupa o funcție publică în condițiile legii și dreptului de a fi ales. Astfel, persoanele care ocupă aceste funcții publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale, situație în care se află și autorul excepției, iar incapacitatea atașată mandatului astfel dobândit reprezintă o garanție necesară exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , precitată, și

Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, paragraful 38).

21.

De asemenea, Curtea a constatat că nici prevederile

art. 53 din Legea fundamentală

nu sunt încălcate prin dispozițiile de lege criticate, deoarece nu s-a reținut restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituțională pretins a fi încălcată.

22.

Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor

art. 120

și

art. 121 din Constituție , prin

Decizia nr. 319 din 10 mai 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 2 octombrie 2018, paragrafele 29 și 30, Curtea a constatat că dispozițiile

art. 120 din Constituție , referitoare la principiile de bază ale administrației publice locale, nu au incidență în cauză. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea

art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală , Curtea a reținut că, potrivit acestuia, primarii rezolvă treburile publice din comune și din orașe - ca autorități administrative autonome, în condițiile legii. Or, textul de lege criticat se încadrează în sintagma „în condițiile legii“, instituind condiții referitoare la exercitarea funcției de primar.

23.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

24.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Jenică Cotolan în Dosarul nr. 308/54/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017

pentru modificarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2022.