Decizia nr. 64/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 61 alin. (3) din Legea nr. 141/1997

privind Codul vamal al României, excepție ridicată din oficiu în Dosarul nr. 1.081/Com/2002 al Tribunalului Galați - Secția comercială.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4 februarie 2003 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 11 februarie 2003.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 4 iunie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.081/Com/2002, Tribunalul Galați - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 61 alin. (3) din Legea nr. 141/1997

privind Codul vamal al României, excepție ridicată din oficiu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia a susținut încălcarea dispozițiilor art. 49 din Constituție, considerând ca "interzicerea efectuării altor operațiuni de vamuire, până la achitarea taxei vamale, în situația în care exista o datorie vamală pentru o alta operațiune de vamuire generata de un alt raport juridic de import-export decât cel pentru care se dispune interzicerea, este neconstitutionala". Totodată, instanța apreciază ca dispozițiile

art. 61 alin. (3) din Legea nr. 141/1997

"ingradesc dreptul de proprietate protejat prin art. 41 din Constituție, întrucât contestatorului i se interzice dreptul de a folosi bunul pe teritoriul României".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul susține ca "nu se poate spune ca exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți ale contestatoarei a fost restrâns prin măsura luată de organul vamal competent care, în condițiile

art. 61 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 , i-a interzis acesteia să efectueze alte operații de vamuire, atâta timp cat unele datorii vamale anterioare nu au fost achitate".

Subliniind ca aspectul semnalat prin excepția ridicată este "de natura sanctionatorie", Guvernul arata ca "aplicarea de măsuri sanctionatorii pentru încălcarea legii nu este interzisă de Constituție".

Conform opiniei Guvernului, nu este intemeiata aprecierea instanței ca restrangerea exercițiului unor drepturi prevăzute de Constituție s-a realizat ca urmare a interzicerii de a intră în alt raport juridic fără nici o legătură cu cel inițial. Într-o asemenea situație, Guvernul subliniaza ca ne aflam în prezenta unor obligații față de aceeași autoritate publică, cea vamală, și în sfera unor obligații către bugetul statului, iar statul, conform art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituție, trebuie să asigure "protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară".

Avocatul Poporului, insusindu-și, în esenta, motivarea instanței de judecată, apreciază ca dispoziția legală criticata este neconstitutionala.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 61 alin. (3) din Legea nr. 141 din 24 iulie 1997

privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, care au următorul conținut: "Când controlul vamal ulterior constata ca s-au încălcat reglementările vamale aplicate, datorită unor date cuprinse în declarația vamală, autoritatea vamală, după determinarea taxelor vamale cuvenite, ia măsuri de încasare, respectiv de restituire a acestora. Diferențele în minus se comunică titularului operațiunii comerciale și urmează a fi achitate în termen de 7 zile de la data comunicării. Neplata diferenței datorate de titularul operațiunii comerciale în acest termen atrage suportarea de dobânzi aferente acestei diferențe, în cuantumul stabilit prin lege, precum și interzicerea efectuării altor operațiuni de vamuire, până la achitarea datoriei vamale."

Legea nr. 141/1997

a fost modificată prin

art. 167 din Ordonanța Guvernului nr. 61 din 29 august 2002

privind colectarea creanțelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, în sensul că a fost înlocuită noțiunea de "majorări de întârziere" cu noțiunea de "dobânzi".

Critica de neconstituționalitate, formulată de instanța de judecată din oficiu, are în vedere încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 49 privind restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale art. 41 privind protecția proprietății private. Se susține, în esenta, ca textul criticat restrânge nejustificat dreptul debitorului de a intră în alte raporturi juridice și i se interzice dreptul de a folosi bunul pe teritoriul României.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată.

Susținerea potrivit căreia

art. 61 alin. (3) din Legea nr. 141/1997

ar institui o restrangere a exercitării unor drepturi în sensul dispozițiilor art. 49 din Constituție nu poate fi primită. Curtea retine ca, prin dispozițiile art. 49 din Constituție, restrangerea se referă la exercițiul drepturilor și libertăților constituționale, iar nu la alte drepturi, cum ar fi cazul prevăzut de textul criticat care interzice efectuarea "altor operațiuni de vamuire, până la achitarea datoriei vamale".

În legătură cu critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 61 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 , cu raportare la prevederile art. 41 din Constituție privind protecția proprietății private, Curtea constata, de asemenea, ca aceasta este nefondata. Dispozițiile legale criticate interzic efectuarea altor operațiuni de vamuire, până la achitarea datoriei vamale, fără a leza dreptul de proprietate al persoanei în cauza asupra bunurilor sale.

De altfel, în jurisprudenta Curții Constituționale s-a reținut ca, "în legătură cu atributele dreptului de proprietate, din analiza dispozițiilor art. 41 alin. (1) și ale art. 135 alin. (6) din Constituție rezultă ca pot fi stabilite prin lege anumite limite, îngrădiri fie în privinta obiectului dreptului, fie în privinta unor atribute ale dreptului pentru apărarea intereselor sociale și economice generale [...]". (În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 147 din 29 mai 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 18 februarie 1998.)

Curtea retine ca obligația înscrisă în textul criticat este conformă cu art. 53 din Constituție, care instituie obligația cetățenilor de a contribui, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice, precum și cu art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituție, care obliga statul să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 61 alin. (3) din Legea nr. 141/1997

privind Codul vamal al României, excepție ridicată din oficiu în Dosarul nr. 1.081/Com/2002 al Tribunalului Galați - Secția comercială.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 februarie 2003.