Decizia nr. 121/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Asociația Uzitex PAS București în Dosarul nr. 941/2002 al Curții de Apel București - Secția a VI-a comercială.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând ca dispozițiile

art. 17 din Legea nr. 146/1997

nu contravin prevederilor art. 41 din Constituție. De altfel, Curtea s-a mai pronunțat asupra unor excepții de neconstituționalitate având același obiect, pe care le-a respins ca nefondate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 29 octombrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 941/2002, Curtea de Apel București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Asociația Uzitex PAS București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esenta, ca textul de lege criticat, care prevede scutirea de plată taxei de timbru a cererilor, acțiunilor și căilor de atac formulate de instituțiile publice când au ca obiect venituri publice, creează un regim privilegiat pentru instituțiile publice titulare ale unor drepturi de proprietate privată, ceea ce contravine dispozițiilor art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituție.

Curtea de Apel București - Secția a VI-a comercială apreciază ca "în cauza nu sunt incalcate prevederile art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituție, întrucât ratiunea pentru care anumite autorități publice sunt scutite de plată taxei judiciare de timbru este aceea ca acțiunile și cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, considerând ca "legiuitorul este suveran în a acorda scutiri de plată taxelor de timbru în considerarea anumitor situații determinate".

Avocatul Poporului considera neîntemeiată excepția, arătând ca "sumele provenite din taxa judiciară de timbru se fac venit la bugetul de stat, iar plata de către instituții a taxelor judiciare ar determina scoaterea temporară și nejustificată a unor sume de bani din bugetul statului, pentru a fi recuperate în momentul încasării acestei taxe". Se apreciază, în concluzie, ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 17 din Legea nr. 146 din 24 iulie 1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum a fost modificată și completată prin

art. I pct. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 30 din 29 ianuarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, text care are următorul cuprins: "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, când au ca obiect venituri publice."

Critica de neconstituționalitate a acestui text se bazează pe invocarea unei discriminări între ocrotirea proprietății private a statului și cea a particularilor și, deci, a încălcării dispozițiilor art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituție, potrivit cărora "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular".

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată.

Dispozițiile

art. 17 din Legea nr. 146/1997

au mai fost supuse controlului de constituționalitate, excepțiile ridicate fiind respinse ca neintemeiate prin mai multe decizii ale Curții Constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 28 din 30 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002, și prin Decizia nr. 29 din 30 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 26 aprilie 2002, s-a stabilit ca introducerea scutirii de plată taxei de timbru a instituțiilor publice bugetare nu este neîntemeiată, nefiind vorba de o încălcare a principiului egalității în drepturi și nediscriminarii prevăzut de art. 16 din Constituție. În esenta, Curtea Constituțională a reținut ca pentru instituțiile publice bugetare s-a avut în vedere ca sumele provenite din taxele judiciare de timbru se fac venit la bugetul de stat de la care sunt finanțate aceste instituții. Astfel fiind, scutirea de la plata taxei de timbru este justificată de statutul instituțiilor respective și de natura litigiilor.

Aceste considerente sunt valabile și în cauza de fața.

Invocarea de către autorul excepției a deosebirii de tratament juridic între proprietatea privată a statului și cea a particularilor nu poate fi primită, întrucât scutirea prin lege de la plata taxei judiciare de timbru nu are în vedere calitatea de titular al dreptului de proprietate a autorităților și instituțiilor publice, ci, asa cum s-a arătat mai sus, de sursa de finanțare a acestora, precum și de natura litigiilor.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Asociația Uzitex PAS București în Dosarul nr. 941/2002 al Curții de Apel București - Secția a VI-a comercială.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2003.