Ordinul nr. 1472/2018

Prezentul ordin se aplică următoarelor construcții navale care arborează pavilionul român și care navighează pe căile navigabile interioare ale Uniunii Europene, denumită în continuare Uniune, repartizate geografic în zonele 1, 2 și 3 prevăzute în

anexa nr. 1

la prezentul ordin, precum și construcțiilor navale care arborează pavilionul celorlalte state membre ale Uniunii care navighează pe căile navigabile interioare din România prevăzute în

anexa nr. 1 :

a)

navelor cu o lungime (L) mai mare sau egală cu 20 m;

b)

navelor al căror produs între lungime (L), lățime (B) și pescaj (T) reprezintă un volum mai mare sau egal cu 100 mc;

c)

remorcherelor și împingătoarelor destinate să remorcheze sau să împingă sau să deplaseze la ureche construcțiile navale menționate la

lit. a)

și

b)

sau instalațiile plutitoare;

d)

navelor de pasageri;

e)

instalațiilor plutitoare.

Prevederile prezentului ordin nu se aplică:

a)

bacurilor;

b)

navelor militare;

c)

navelor maritime, inclusiv remorcherelor și împingătoarelor maritime care:

(i)

navighează sau staționează în ape fluvio-maritime;

(ii)

navighează temporar pe căile de navigație interioară, cu condiția să aibă la bord cel puțin:

–

un certificat care atestă conformitatea cu

Convenția internațională din 1974

pentru ocrotirea vieții omenești pe mare ( SOLAS ) sau un certificat echivalent, un certificat care atestă conformitatea cu

Convenția internațională din 1966

asupra liniilor de încărcare ori un certificat echivalent și un certificat internațional pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi (IOPP) care atestă conformitatea cu

Convenția internațională din 1973

privind prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978

(MARPOL 73/78) ;

–

în cazul navelor maritime care nu fac obiectul

SOLAS , al

Convenției internaționale asupra liniilor de încărcare din 1966

sau al

MARPOL,

certificatele relevante și mărcile de bord liber impuse de legislația statului de pavilion;

–

în cazul navelor de pasageri care nu fac obiectul niciuneia dintre convențiile menționate la prima liniuță, un certificat privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri emis în conformitate cu Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri; sau

–

în cazul navelor de agrement care nu fac obiectul niciuneia dintre convențiile menționate la prima liniuță, un certificat al statului al cărui pavilion îl arborează, care să ateste un nivel adecvat de siguranță.

Cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, construcțiile navale menționate la

art. 2 alin. (2) , cu excepția navelor militare, care arborează pavilionul român, sunt obligate să respecte normele tehnice aprobate prin

Ordinul ministrului transporturilor nr. 306/1999

pentru aprobarea Normelor tehnice privind clasificarea și construcția navelor de navigație interioară - cod MT. RNR-NI-99 sau alte reglementări echivalente recunoscute de Autoritatea Navală Română, în condițiile legii.

În scopurile prezentului ordin se aplică următoarele definiții:

a)

„construcție navală“ înseamnă o navă sau o instalație plutitoare;

b)

„navă“ înseamnă o navă de navigație interioară sau o navă maritimă;

c)

„navă de navigație interioară“ înseamnă o navă destinată exclusiv sau în principal pentru navigația pe căile navigabile interioare;

d)

„remorcher“ înseamnă o navă special construită pentru a efectua operațiuni de remorcare;

e)

„împingător“ înseamnă o navă special construită pentru a asigura propulsia unui convoi prin împingere;

f)

„navă de pasageri“ înseamnă o navă pentru voiaje de zi sau o navă cu cabine construită și echipată pentru a transporta mai mult de 12 pasageri;

g)

„instalație plutitoare“ înseamnă o structură plutitoare dotată cu echipamente de lucru cum ar fi macarale, echipament de dragare, sonete sau elevatoare;

h)

„construcție plutitoare“ înseamnă o structură plutitoare care nu este în mod normal destinată a fi deplasată, cum ar fi un bazin de înot, un doc, un debarcader sau un hangar pentru bărci;

i)

„mijloc plutitor“ înseamnă o plută sau altă structură, obiect sau ansamblu care poate să navigheze fără a fi o navă, o instalație plutitoare sau o construcție plutitoare;

j)

„navă de agrement“ înseamnă o navă, alta decât o navă de pasageri, destinată pentru sport sau agrement;

k)

„navă de mare viteză“ înseamnă o construcție navală motorizată capabilă să atingă viteze de peste 40 km/h față de apă;

l)

„deplasamentul volumetric“ înseamnă volumul imers al navei, exprimat în metri cubi;

m)

„lungime (L)“ înseamnă lungimea maximă a corpului exprimată în metri, exclusiv cârma și bompresul;

n)

„lățimea (B)“ înseamnă lățimea maximă a corpului exprimată în metri, măsurată în exteriorul tablelor învelișului bordajului, excluzând roțile cu zbaturi, brâurile de acostare și altele similare;

o)

„pescaj (T)“ înseamnă distanța verticală exprimată în metri între punctul cel mai de jos al corpului navei, fără a lua în considerare chila sau alte elemente accesorii fixe, și planul pescajului maxim;

p)

„căi navigabile interioare conectate“ înseamnă căi navigabile ale unui stat membru conectate cu căile navigabile interioare ale altui stat membru prin intermediul unor căi navigabile interioare pe care pot naviga, potrivit legislației naționale sau internaționale, construcțiile navale care intră sub incidența prezentului ordin.

În sensul prezentelor definiții Autoritatea Navală Română, prin decizie a directorului general, va face public, pe site-ul acesteia, lista cu denumirile de construcții navale, utilizate de aceasta, aflate sub incidența prezentului ordin.

În scopul aplicării prezentului ordin, căile navigabile interioare ale Uniunii sunt clasificate după cum urmează:

a)

zonele 1, 2, 3, 4:

(i)

zonele 1 și 2: căile navigabile interioare enumerate la

cap. 1 din anexa nr. 1

la prezentul ordin;

(ii)

zona 3: căile navigabile interioare enumerate la

cap. 2 din anexa nr. 1

la prezentul ordin;

(iii)

zona 4: toate celelalte căi navigabile interioare pe care pot naviga, potrivit legislației naționale, construcțiile navale care intră sub incidența prezentului ordin;

b)

zona R: acele zone ale căilor navigabile interioare mai sus menționate pentru care sunt emise certificate de inspecție în conformitate cu art. 22 din Convenția revizuită pentru navigația pe Rin, așa cum a fost formulat respectivul articol la data de 6 octombrie 2016.

Ministerul Transporturilor poate solicita Comisiei Europene modificarea clasificării căilor navigabile interioare din România.

Proprietarii, operatorii, comandanții navelor care arborează pavilionul român au obligația de a se informa asupra modului cum sunt clasificate căile navigabile interioare unde se intenționează să se navigheze, precum și asupra cerințelor tehnice valabile pe respectivele căi navigabile interioare și de a lua măsurile care se impun.

Autoritatea Navală Română se asigură că navale sau instalațiile plutitoare care arborează pavilionul român, menționate la

art. 2 alin. (1) , care navighează pe căile navigabile interioare ale Uniunii, menționate la

art. 4 , sunt construite și întreținute în conformitate cu cerințele prevăzute în prezentul ordin.

Conformitatea unei construcții navale cu cerințele prevăzute la

alin. (1)

se atestă printr-un certificat emis în baza prezentului ordin.

Autoritatea competentă din România care emite certificatele unionale de navigație interioară este Autoritatea Navală Română. Autoritatea Navală Română emite un certificat unional de navigație interioară în conformitate cu prezentul ordin, verificând și dacă pentru construcția navală în cauză nu s-a emis deja un certificat valabil de tipul celor menționate la

art. 7 . Autoritatea Navală Română recunoaște numai certificatele unionale de navigație interioară emise de autoritățile competente ale oricărui stat membru în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2016/1.629 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2016 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, de modificare a Directivei 2009/100/CE și de abrogare a Directivei 2006/87/CE, denumită în continuare Directiva (UE) 2016/1.629.

Certificatele unionale de navigație interioară se întocmesc în conformitate cu modelul prevăzut în

anexa nr. 2 la prezentul ordin .

Ministerul Transporturilor va comunica la Comisia Europeană că Autoritatea Navală Română este autoritatea competentă din România care emite certificatele unionale de navigație interioară.

Certificatul unional de navigație interioară se emite în urma unei inspecții tehnice, efectuate înainte de punerea în exploatare a construcției navale, dacă aceasta îndeplinește cerințele tehnice menționate în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin .

Îndeplinirea de către o construcție navală a cerințelor suplimentare menționate la

art. 23 alin. (1)

și

(2)

este verificată, după caz, în cadrul inspecțiilor tehnice prevăzute la alin. (4) din prezentul articol și la

art. 29

sau în cadrul unei inspecții tehnice efectuate la cererea proprietarului construcției navale sau a reprezentantului său.

Procedurile privind depunerea cererii pentru inspecție și privind stabilirea locului și datei de desfășurare a inspecției respective intră în atribuțiile Autorității Navale Române care emite certificatul unional de navigație interioară. Autoritatea Navală Română stabilește ce documente trebuie prezentate. Procedura se desfășoară astfel încât să se garanteze că inspecția se poate efectua într-o perioadă rezonabilă de timp de la data depunerii cererii.

Autoritatea Navală Română emite un certificat unional de navigație interioară pentru construcțiile navale care nu fac obiectul prezentului ordin, la cererea proprietarilor sau a reprezentanților acestora, în cazul în care construcțiile navale îndeplinesc cerințele prevăzute în prezentul ordin.

Construcțiile navale care dețin la bord un certificat unional valabil de navigație interioară sau un certificat emis în temeiul art. 22 din Convenția revizuită pentru navigația pe Rin primesc un certificat unional suplimentar de navigație interioară în conformitate cu art. 23 din prezentul ordin.

Certificatul unional suplimentar de navigație interioară se întocmește în condițiile stabilite cu privire la respectivele căi navigabile, astfel:

a)

în conformitate cu modelul prevăzut în

anexa nr. 2 la prezentul ordin , când este emis de Autoritatea Navală Română;

b)

în conformitate cu modelul prevăzut în anexa II la Directiva (UE) 2016/1.629, când este emis de alte autorități competente.

Autoritatea Navală Română poate emite un certificat unional provizoriu de navigație interioară:

a)

construcțiilor navale care, cu permisiunea acesteia, intenționează să se deplaseze spre o anumită destinație pentru a obține un certificat unional de navigație interioară;

b)

construcțiilor navale al căror certificat unional de navigație interioară a fost pierdut, deteriorat sau retras temporar, astfel cum se menționează la

art. 13

și

15

ori în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin ;

c)

construcțiilor navale al căror certificat unional de navigație interioară este în curs de emitere după ce construcțiile navale respective au trecut cu succes de inspecție;

d)

construcțiilor navale care nu au îndeplinit toate condițiile necesare pentru obținerea unui certificat unional de navigație interioară în conformitate cu

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin ;

e)

construcțiilor navale avariate în așa măsură, încât nu mai sunt conforme cu certificatul unional de navigație interioară al acestora;

f)

construcțiilor plutitoare sau mijloacelor plutitoare pe care autoritățile responsabile cu operațiunile de transport special leau autorizat să efectueze un astfel de transport cu condiția obținerii unui astfel de certificat unional provizoriu de navigație interioară, în conformitate cu reglementările aplicabile emise de autoritatea în domeniul navigației din statele membre;

g)

construcțiilor navale care beneficiază de o derogare de la

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin , în conformitate cu

art. 25

și

26

din prezentul ordin, până la adoptarea actelor de punere în aplicare relevante ale Comisiei Europene.

Certificatul unional provizoriu de navigație interioară se emite numai dacă capacitatea de navigație a construcției navale, a construcției plutitoare sau a mijlocului plutitor se va considera a fi asigurată în mod corespunzător. Certificatul se întocmește pe baza modelului din

anexa nr. 2 la prezentul ordin .

Certificatul unional provizoriu de navigație interioară cuprinde condițiile considerate necesare de către Autoritatea Navală Română și este valabil:

a)

în cazurile menționate la

alin. (1) lit. a) ,

d) ,

e)

și

f) , pentru un singur voiaj specific efectuat în decursul unei perioade adecvate care să nu depășească o lună;

b)

în cazurile menționate la

alin. (1) lit. b)

și

c) , pentru o perioadă adecvată;

c)

în cazurile menționate la

alin. (1) lit. g) , pe o perioadă de șase luni; certificatul unional provizoriu de navigație interioară poate fi prelungit din șase în șase luni până la adoptarea de către Comisia Europeană a respectivului act de punere în aplicare.

Durata de valabilitate a certificatelor unionale de navigație interioară emise construcțiilor navale nou-construite este stabilită de Autoritatea Navală Română și nu poate depăși:

a)

cinci ani în cazul navelor de pasageri și al navelor de mare viteză;

b)

zece ani în cazul tuturor celorlalte tipuri de construcții navale, iar durata de valabilitate trebuie să fie specificată în certificatul unional de navigație interioară.

În cazul construcțiilor navale care se află deja în serviciu înaintea efectuării inspecției tehnice, Autoritatea Navală Română trebuie să stabilească durata de valabilitate a certificatului unional de navigație interioară pentru fiecare caz în parte, în funcție de rezultatele inspecției. Totuși, această durată nu trebuie să o depășească pe cea prevăzută la

alin. (1) .

Certificatul unional de navigație interioară se reînnoiește la expirarea perioadei sale de valabilitate, în conformitate cu condițiile prevăzute la

art. 6 , în urma unei inspecții tehnice menite să verifice dacă construcția navală îndeplinește cerințele tehnice menționate în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin . Certificatele unionale de navigație interioară pot fi reînnoite de orice autoritate competentă notificată Comisiei Europene în temeiul

art. 6 alin. (3) .

În cazul reînnoirii certificatelor unionale de navigație interioară, dispozițiile tranzitorii prevăzute în

anexa nr. 2 la prezentul ordin

se aplică construcțiilor navale în condițiile specificate în anexa menționată.

Autoritatea Navală Română poate refuza emiterea sau reînnoirea unui certificat unional de navigație interioară.

Proprietarul, operatorul sau reprezentantul acestora trebuie să fie informat în scris cu privire la motivele care stau la baza refuzului, precum și la dreptul acestuia la contestație împotriva deciziei Autorității Navale Române.

Dreptul la contestație se supune prevederilor legii contenciosului administrativ.

Autoritatea Navală Română poate retrage un certificat unional de navigație interioară pe care l-a emis sau reînnoit în cazurile în care construcția navală nu mai îndeplinește cerințele tehnice specificate în certificat.

Autoritatea competentă din România care atribuie Numărul european unic de identificare a navei de navigație interioară (ENI) este Autoritatea Navală Română. Fiecărei construcții navale i se atribuie un ENI în conformitate cu

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin .

Unei construcții navale i se poate atribui un singur ENI care rămâne neschimbat pe durata întregii vieți a navei.

Autoritatea Navală Română trebuie să înscrie în certificatul unional de navigație interioară, pe care-l emite, ENI atribuit respectivei construcții navale.

Ministerul Transporturilor comunică la Comisia Europeană faptul că Autoritatea Navală Română este autoritatea competentă din România care atribuie ENI, precum și orice modificare privind desemnarea autorității competente.

Orice prelucrare de date cu caracter personal din Baza de date europeană pentru identificarea navelor, păstrată de Comisia Europeană, de către Autoritatea Navală Română se realizează în conformitate cu dreptul Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal, în special cu

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), denumit în continuare Regulamentul (UE) 2016/679.

Autoritatea Navală Română înscrie fără întârziere, pentru fiecare construcție navală, în Baza de date europeană pentru identificarea navelor:

a)

datele de identificare și descriere a construcției navale în conformitate cu prezentul ordin;

b)

datele referitoare la certificatele emise, reînnoite, înlocuite și retrase, precum și cele referitoare la autoritatea competentă care emite certificatul în conformitate cu Directiva (UE) 2016/1.629;

c)

câte o copie digitală a tuturor certificatelor emise de Autoritatea Navală Română în conformitate cu prezentul ordin;

d)

datele referitoare la orice cerere respinsă sau în curs de soluționare pentru certificate în conformitate cu prezentul ordin; și

e)

orice modificări aduse datelor menționate la

lit. a)-d) .

Datele menționate la

alin. (2)

pot fi prelucrate de către Autoritatea Navală Română, alte autorități competente ale statelor membre, părți contractante la Convenția revizuită pentru navigația pe Rin și state terțe cărora li s-au încredințat sarcini legate de aplicarea Directivei (UE) 2016/1.629 și a Directivei 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind armonizarea serviciilor de informații pe căile navigabile interioare (RIS) din Comunitatea Europeană, denumită în continuare Directiva 2005/44/CE, în următoarele scopuri:

a)

punerea în aplicare a Directivei (UE) 2016/1.629 și a Directivei 2005/44/CE;

b)

asigurarea traficului și a managementului infrastructurii pe căile navigabile;

c)

menținerea sau sporirea siguranței navigației;

d)

colectarea de date statistice.

Autoritatea Navală Română poate transfera date cu caracter personal unui stat terț sau unei organizații internaționale numai cu luarea în considerare a fiecărui caz în parte și dacă cerințele din Regulamentul (UE) 2016/679, în special cele din cap. V din regulamentul menționat, sunt îndeplinite. Autoritatea Navală Română trebuie să se asigure că transferul este necesar pentru scopurile menționate la

alin. (3)

din prezentul articol. Autoritatea Navală Română trebuie să se asigure că statul terț sau organizația internațională nu transferă datele către un alt stat terț sau organizație internațională decât dacă primește o autorizare scrisă în acest sens și dacă respectă condițiile specificate de Autoritatea Navală Română.

Autoritatea Navală Română se asigură că datele referitoare la o construcție navală sunt șterse din baza de date menționată la

alin. (1)

atunci când construcția navală respectivă este dezmembrată.

Autoritatea competentă din România care efectuează inspecțiile tehnice la construcțiile navale de navigație interioară este Autoritatea Navală Română. Ministerul Transporturilor comunică la Comisia Europeană că Autoritatea Navală Română este autoritatea competentă din România care efectuează inspecții tehnice la construcțiile navale de navigație interioară, precum și orice modificare privind desemnarea autorității competente.

Autoritatea Navală Română efectuează inspecțiile inițiale, periodice, speciale și la cerere, menționate în prezentul ordin.

Autoritatea Navală Română poate să nu supună construcția navală în totalitate sau parțial inspecției tehnice în cazul în care se face dovada printr-un document valabil, conform căruia nava corespunde în totalitate sau parțial cerințelor tehnice din

anexele nr. 2

și

5

la prezentul ordin, emis de către o societate de clasificare recunoscută în conformitate cu

art. 21 .

Autoritatea Navală Română respectă cerințele specifice în ceea ce privește organismele de inspecție și cererea de efectuare a unei inspecții, astfel cum se prevede în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin .

Ministerul Transporturilor transmite Comisiei Europene cererea de recunoaștere pentru o societate de clasificare sau o filială autorizată de aceasta, care își are sediul în România, pentru ca aceasta să poată să emită certificate ce indică respectarea de către o construcție navală a cerințelor menționate în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin . Cererea trebuie să fie însoțită de toate informațiile și documentele necesare pentru a verifica îndeplinirea criteriilor de recunoaștere stabilite în conformitate cu

anexa nr. 6 la prezentul ordin .

Ministerul Transporturilor poate prezenta Comisiei Europene o cerere de retragere a recunoașterii în cazul în care consideră că o societate de clasificare nu mai îndeplinește criteriile stabilite în

anexa nr. 6 la prezentul ordin . Cererea de retragere trebuie să fie însoțită de documente justificative.

Societățile de clasificare cărora li s-a acordat recunoașterea până la 6 octombrie 2016, în conformitate cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2006/87/CE privind stabilirea cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului, denumită în continuare Directiva 2006/87/CE, își păstrează recunoașterea.

Ministerul Transporturilor comunică la Comisia Europeană orice modificări legate de denumirile sau de adresele societăților de clasificare pentru care a cerut recunoașterea, lista societăților de clasificare recunoscute fiind făcută publică de către Comisia Europeană.

Autoritatea Navală Română poate să verifice în orice moment dacă o construcție navală are un certificat valabil în conformitate cu

art. 7

și dacă îndeplinește cerințele pentru emiterea unui astfel de certificat. În cazul neconformării cu cerințele, Autoritatea Navală Română ia măsuri adecvate în conformitate cu

alin. (2)-(5)

din prezentul articol. De asemenea, aceasta solicită ca proprietarul construcției navale sau reprezentantul acestuia să ia toate măsurile necesare pentru remedierea situației într-un termen-limită stabilit de Autoritatea Navală Română. Autoritatea competentă care a emis certificatul deținut de construcția navală este informată în legătură cu aceste neconformități în termen de șapte zile de la control.

În cazul în care nu deține un certificat valabil, construcției navale i se poate interzice să continue voiajul.

Dacă pe parcursul controlului Autoritatea Navală Română constată că nava sau instalația plutitoare prezintă un pericol evident pentru persoanele aflate la bord, pentru mediu sau pentru siguranța navigației, aceasta poate să interzică construcției navale să își continue voiajul până când se iau măsurile necesare pentru remedierea situației. De asemenea, Autoritatea Navală Română poate dispune măsuri proporționale care să permită construcției navale să se îndrepte în siguranță, după caz, la terminarea operațiunilor sale de transport, către un loc în care va fi inspectată sau reparată.

Autoritatea Navală Română, în cazul în care a împiedicat continuarea voiajului unei construcții navale sau a notificat proprietarului construcției navale ori reprezentantului acestuia intenția sa de a face acest lucru dacă nu se remediază deficiențele constatate, informează autoritatea competentă din statul membru care a emis certificatul construcției navale sau care l-a reînnoit ultima dată, în termen de șapte zile, cu privire la decizia luată sau pe care intenționează să o ia.

Orice decizie de a întrerupe navigarea unei construcții navale, adoptată în vederea punerii în aplicare a prezentului ordin, trebuie să indice în detaliu motivele care stau la baza sa. Decizia respectivă se notifică fără întârziere părții vizate, concomitent cu informațiile despre căile de atac de care dispune în temeiul legislației în vigoare în România și despre termenele în care acestea pot fi introduse.

Toate construcțiile navale care arborează pavilion român și care navighează pe căile navigabile interioare din zonele 1 și 2 de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii trebuie să respecte și cerințele tehnice suplimentare celor prevăzute în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin , adoptate de statul membru respectiv. Astfel de cerințe suplimentare vizează numai elementele enumerate în

anexa nr. 3 la prezentul ordin .

Toate navele de pasageri care arborează pavilionul român și navighează pe căile navigabile interioare din zona 3 situate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii care nu sunt legate de căile navigabile interioare ale unui alt stat membru al Uniunii trebuie să respecte și cerințele tehnice suplimentare față de cele prevăzute în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin , adoptate de statul membru respectiv. Astfel de cerințe suplimentare vizează numai elementele enumerate în

anexa nr. 3 la prezentul ordin .

Autoritatea Navală Română poate permite o aplicare parțială a cerințelor tehnice sau poate stabili cerințe tehnice mai puțin stricte decât cele menționate în

anexele nr. 2

și

5

la prezentul ordin în cazul construcțiilor navale care navighează exclusiv pe căile navigabile din zonele 3 și 4 de pe teritoriul României. Aplicarea cerințelor tehnice mai puțin stricte sau aplicarea parțială a cerințelor tehnice poate viza numai elementele enumerate în

anexa nr. 4 la prezentul ordin .

În cazul aplicării în România a dispozițiilor

alin. (1) ,

(2)

și

(3) , Ministerul Transporturilor informează Comisia Europeană cu cel puțin șase luni înainte de intrarea acestora în vigoare.

Îndeplinirea cerințelor tehnice modificate în conformitate cu

alin. (1) ,

(2)

și

(3)

se indică în certificatul unional de navigație interioară sau în certificatul unional suplimentar de navigație interioară.

Menținând un nivel adecvat de siguranță, Autoritatea Navală Română poate acorda derogări de la aplicarea integrală sau parțială a prezentului ordin:

a)

construcțiilor navale care navighează pe căile navigabile interioare din România care nu sunt legate printr-o cale navigabilă interioară de căile navigabile interioare ale celorlalte state membre ale Uniunii;

b)

construcțiilor navale cu o capacitate de încărcare care nu depășește 350 tone sau construcțiilor navale care nu sunt destinate transportului de mărfuri și care au un volumetric mai mic de 100 metri cubi, a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1950 și care navighează în mod exclusiv pe o cale navigabilă interioară din România.

Autoritatea Navală Română poate acorda derogări de la una sau de la mai multe prevederi ale prezentului ordin pentru voiaje limitate de interes local sau în zonele portuare din România. Derogările respective, precum și voiajele sau zona pentru care acestea sunt valabile trebuie menționate în certificatul construcției navale.

Ministerul Transporturilor comunică Comisiei Europene derogările acordate conform

alin. (1)

și

(2) .

Pentru a se încuraja inovarea și utilizarea de noi tehnologii în navigația interioară, beneficiarul va solicita Comisiei Europene să adopte acte de punere în aplicare care să permită derogări sau să recunoască echivalența dintre specificațiile tehnice pentru o anumită construcție navală cu privire la:

a)

emiterea de către Autoritatea Navală Română a unui certificat unional de navigație interioară care recunoaște utilizarea sau prezența la bordul unei construcții navale a unor materiale, instalații sau echipamente ori adoptarea unor documentații tehnice de proiectare și/sau construcție, altele decât cele incluse în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin , cu condiția să se asigure un nivel echivalent de siguranță;

b)

emiterea de către Autoritatea Navală Română a unui certificat unional de navigație interioară în scop experimental pentru o perioadă limitată, care încorporează noi specificații tehnice ce derogă de la cerințele din

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin , cu condiția să se asigure un nivel echivalent de siguranță.

Autoritatea Navală Română specifică orice derogare sau recunoaștere a echivalențelor menționate la

alin. (1)

în certificatul unional de navigație interioară.

În urma expirării dispozițiilor tranzitorii referitoare la cerințele tehnice prevăzute în

anexa nr. 2 la prezentul ordin , în baza actelor de punere în aplicare adoptate de Comisia Europeană, Autoritatea Navală Română poate acorda derogări de la dispozițiile tranzitorii prevăzute în anexa menționată care au făcut obiectul dispozițiilor tranzitorii respective, atunci când cerințele menționate sunt dificil de aplicat din punct de vedere tehnic sau când aplicarea lor ar putea necesita costuri disproporționate.

Autoritatea Navală Română specifică orice derogări aplicabile menționate la

alin. (1)

în certificatul unional de navigație interioară.

Documentele care intră în domeniul de aplicare al prezentului ordin și care au fost emise de Autoritatea Navală Română în temeiul

Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.447/2008

privind aprobarea cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.447/2008 , înainte de 6 octombrie 2016, rămân valabile până la expirarea lor.

Autoritatea Navală Română recunoaște ca valabile până la expirarea lor documentele emise de alte autorități competente în temeiul Directivei 2006/87/CE înainte de 6 octombrie 2016.

Certificatul unional de navigație interioară se emite construcțiilor navale care nu au fost incluse în domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE, dar care intră sub incidența prezentului ordin în conformitate cu

art. 2 alin. (1) , în urma unei inspecții tehnice efectuate în vederea verificării conformității acestora cu cerințele tehnice prevăzute în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin . Inspecția tehnică respectivă se efectuează la data expirării certificatului existent al construcției navale, dar, în orice caz, nu mai târziu de 30 decembrie 2018.

Orice nerespectare a cerințelor prevăzute în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin

trebuie să fie specificată în certificatul unional de navigație interioară. În cazul în care Autoritatea Navală Română consideră că aceste deficiențe nu reprezintă un pericol evident, construcțiile navale menționate la

alin. (1)

din prezentul articol pot continua să navigheze până în momentul în care componentele sau părțile construcției navale care nu îndeplinesc cerințele menționate sunt înlocuite sau modificate și corespund în totalitate cerințelor tehnice prevăzute în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin .

Înlocuirea pieselor existente cu piese identice sau cu piese dintr-o tehnologie și concepție echivalente, în timpul lucrărilor de reparație și întreținere curente, nu trebuie să fie considerată drept o înlocuire sau o modificare în sensul

alin. (2) .

În sensul

alin. (2)

din prezentul articol, se consideră că există un pericol evident numai atunci când sunt afectate cerințele privind rezistența structurală, navigația, manevrabilitatea sau caracteristicile speciale ale construcției navale prevăzute în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin . Derogările prevăzute în cerințele tehnice menționate în

anexele nr. 2

și

5 la prezentul ordin

nu sunt considerate deficiențe care constituie un pericol evident.

Având în vedere necesitatea aplicării unitare la nivelul Uniunii a prevederilor Directivei (UE) 2016/1.629, precum și faptul că articolele fără obiect din anexe sunt în curs de elaborare, prezentul ordin va păstra numerotarea anexelor și a articolelor din anexele directivei.

Ministerul Transporturilor comunică textul prezentului ordin Comisiei Europene.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin, prevederile

Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.447/2008

privind aprobarea cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 19 decembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

La data menționată la

alin. (1) , prevederile

Ordinului ministrului transporturilor nr. 306/1999

pentru aprobarea Normelor tehnice privind clasificarea și construcția navelor de navigație interioară - cod MT. RNR-NI-99, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 15 iulie 1999, referitoare la construcțiile navale menționate la

art. 2 alin. (1) , care sunt contrare prevederilor prezentului ordin, își încetează aplicabilitatea.

Trimiterile din ordinele ministrului transporturilor la Directiva 2006/87/CE, respectiv la

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.447/2008

se înțeleg ca trimiteri la Directiva (UE) 2016/1.629, respectiv la prezentul ordin.