Decizia nr. 559/2018
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 226/2006 7 iunie 2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, excepție ridicată de Victor Constantin, Ion Binu și Dumitru-Adrian Badea în Dosarul nr. 3.854/120/2016 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3D/2018.
2.
La apelul nominal se prezintă autorii excepției de neconstituționalitate Binu Ion si Badea Dumitru-Adrian, precum și partea Marcu Mihail, procedura de citare fiind legal îndeplinită față de celelalte părți.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorilor excepției de neconstituționalitate, care arată că au lucrat la Societatea UPET - S.A. Târgoviște, că nu li s-a acordat grupa de muncă și că susțin excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale a căror aplicare a permis acest lucru.
4.
Reprezentantul Ministerului Public arată că excepția de neconstituționalitate este nefondată, întrucât pompierii civili se află într-o situație juridică diferită față de pompierii militari. Invocă, în susținere, și
deciziile Curții nr. 198 din 3 aprilie 2018
și
nr. 686 din 2 noiembrie 2017 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5.
Prin Încheierea din 22 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.854/120/2016, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Victor Constantin, Ion Binu si Dumitru-Adrian Badea, apelanți într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatare.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile
sunt neconstituționale în măsura în care se aplică și personalului care a desfășurat activitatea de pompieri civili și personalului angajat al serviciilor de urgență voluntare/private prevăzut în
art. 37^1 din Ordonanța Guvernului nr. 60/1997
privind apărarea împotriva incendiilor, abrogată prin
privind apărarea împotriva incendiilor, și
art. 38 din Legea nr. 307/2006 . Dispozițiile legale criticate contravin imperativului constituțional al nediscriminării și restrâng accesul reclamanților la condiții superioare de muncă: grupa întâi și condiții speciale.
7.
Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă apreciază că existența unui tratament diferențiat, sub aspectul acordării condițiilor speciale (respectiv dacă recunoașterea acestora se face direct prin lege sau trebuie urmată o procedură în acest sens), între pompierii militari și personalul civil din cadrul societăților comerciale care desfășoară activități în domeniul apărării și prevenirii incendiilor este justificată de situațiile diferite avute în vedere de legiuitor în privința acestora. În acest context, constată instanța judecătorească, nu se poate reține că, prin dispozițiile
Legii nr. 226/2006 , se încalcă prevederile
art. 41 alin. (2)
și
art. 53 din Constituție
și, prin urmare, apreciază că excepția de neconstituționalitate a
este neîntemeiată.
8.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile orale ale autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006.
12.
Curtea constată, cu titlu prealabil, că
a fost abrogată, începând cu data de 1 ianuarie 2011. Astfel, la data soluționării excepției de neconstituționalitate a prevederilor
Legii nr. 226/2006 , acestea sunt abrogate. Însă, prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a decis că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așa cum a reținut Curtea, scoaterea sau ieșirea formală din vigoare a unei norme juridice nu înseamnă inaplicabilitatea sa. Astfel, în litigiul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate din prezenta cauză, temeiul juridic al acțiunilor formulate de reclamanți se află într-o strânsă legătură cu dispozițiile normative criticate, modul de soluționare a acestor acțiuni de către instanțele judecătorești depinzând de decizia pe care Curtea o va pronunța cu privire la constituționalitatea dispozițiilor normative criticate. Așadar, Curtea urmează a
analiza excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
respectă dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea unei legi [...] ori a unei dispoziții dintr-o lege [...] în vigoare...[...]“.
13.
Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în
art. 16
privind egalitatea în drepturi,
art. 41 alin. (2)
referitor la muncă și la protecția socială a muncii și
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, așa cum reiese atât din motivarea excepției de neconstituționalitate, cât și din opinia instanței judecătorești cu privire la temeinicia acesteia, problema ridicată de autori vizează identificarea normelor legale care le sunt aplicabile sub aspectul încadrării unor locuri de muncă în condiții speciale. În concret, autorii excepției apreciază că nu le sunt aplicabile dispozițiile
și ale
Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003
privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale. În schimb, instanța care a sesizat Curtea apreciază că „Apelanții din cauza dedusă judecății își desfășoară activitatea ca pompieri, șef formație, respectiv motopompiști la SC Upet SA, situație în care au apreciat că ar trebui să beneficieze de condiții speciale în raport de prevederile
privind apărarea împotriva incendiilor, însă instanța reține că
Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.653/1974
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, încadrarea și funcționarea formațiilor civile de pompieri, publicată în Buletinul Oficial, nr. 10 din 16 ianuarie 1975 și
Ordonanța de Guvern nr. 60/1997
privind apărarea împotriva incendiilor, abrogată prin
Legea nr. 307/2006 , sunt actele normative care se referă la constituirea serviciilor civile de pompieri.“
15.
De asemenea, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă mai arată că „personalul civil încadrat la societăți comerciale cu atribuții în domeniul apărării și prevenirii incendiilor sunt angajații acestor societăți, neexistând niciun temei juridic pentru a se putea asimila condițiile de muncă și încadrarea lor cu cele ale pompierilor militari, activitatea acestora din urmă fiind reglementată, așa cum s-a reținut, prin
privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari și
Hotărârea de Guvern nr. 1294/2001
privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice pentru cadrele militare în activitate“ și conchide că „apelanților le sunt incidente prevederile
Hotărârii de Guvern nr. 1025/2003
privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale și ale
Legii nr. 226/2006 , dispoziții legale aplicabile salariaților civili ai unor societăți comerciale“.
16.
Prin urmare, având în vedere, pe de o parte, că autorii solicită Curții să constate că nu le este aplicabilă
Legea nr. 226/2006 , iar, pe de altă parte, instanța judecătorească arată, în opinia sa cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate, că autorilor le este aplicabilă
Legea nr. 226/2006 , rezultă că natura problemei ridicate constă în identificarea normei aplicabile unei anumite situații. Or, așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 838 din 27 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, este unanim acceptat că atribuțiile judecătorului implică identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit.
17.
În aceste condiții, Curtea conchide, cu referire la criticile autorilor, că nu pot constitui motive de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege (pentru alte situații în care Curtea a folosit acest procedeu a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, sau
Decizia nr. 599 din 12 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 10 iulie 2012). A răspunde criticilor autorilor excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor
art. 126 din Constituție , potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
18.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, excepție ridicată de Victor Constantin, Ion Binu și Dumitru-Adrian Badea în Dosarul nr. 3.854/120/2016 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 18 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.