Decizia nr. 261/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 23/1995 , republicată, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 132/1995 , modificată și completată ulterior prin

Ordonanța Guvernului nr. 86/1998 , cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alconor-Royal Grup" - S.R.L. din Carei în Dosarul nr. 1.705/2002 al Judecătoriei Carei.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Este menționată, în argumentarea acestei sustineri, jurisprudenta Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 27 noiembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.705/2002, Judecătoria Carei a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 23/1995 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 132/1995 , modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 86/1998 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Alconor-Royal Grup" - S.R.L. din Carei.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia considera ca textul criticat încalcă dispozițiile constituționale ale art. 41 alin. (8), ale art. 114 alin. (1) și (5), precum și ale art. 135 alin. (1) și (6), întrucât "stabilește în afară sancțiunii amenzii pentru contravenția prevăzută la

art. 15 lit. j) din Ordonanța Guvernului nr. 23/1995

și sancțiunea virarii la bugetul de stat a unei sume egale cu valoarea accizelor și a taxei pe valoarea adăugată, aferentă produselor corespunzătoare cantităților de marcaje neutilizate, cu titlu de confiscare sub forma de taxe și impozite indirecte, care determina în mod direct o diminuare a patrimoniului agentului economic". Pe de altă parte, se arata ca măsura nu este dispusă printr-o lege, ci printr-o ordonanța a Guvernului, "incalcandu-se astfel și dispozițiile art. 114 alin. (5) din Constituție".

Judecătoria Carei considera excepția de neconstituționalitate neîntemeiată. Se apreciază, în argumentarea acestei sustineri, ca obligația instituită prin textul criticat pentru agenții economici care nu returnează marcajele neutilizate până la expirarea termenului de valabilitate a licenței de atestare a dreptului de marcare, ca, pe lângă plata amenzii, sa vireze la bugetul de stat "o sumă egala cu valoarea accizelor și a taxei pe valoarea adăugată, aferentă produselor corespunzătoare cantităților de marcaje neutilizate, are caracterul unei confiscari". Aceasta confiscare se justifica, teoretic, prin faptul ca suma respectiva "putea rezultă din săvârșirea contravenției prevăzute de

art. 15 lit. j) din Ordonanța Guvernului nr. 23/1995 ".

În ceea ce privește sensul formulării "numai în condițiile legii", instanța considera ca aceasta trebuie inteleasa în sens larg. De aceea, se arata în continuare, "împrejurarea ca dispoziția criticata este prevăzută într-o ordonanța a Guvernului nu are nici o relevanta, deoarece ordonanțele se emit în baza unei legi speciale de abilitare. Astfel, ordonanța Guvernului a fost emisă în temeiul

Legii nr. 81/1995 , iar

Ordonanța Guvernului nr. 86/1998

în temeiul

Legii nr. 148/1998 ".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul considera ca excepția este neîntemeiată. În argumentarea acestei sustineri, arata ca "obligarea la plata către bugetul de stat a unei sume egale cu valoarea accizelor și a taxei pe valoarea adăugată aferentă produselor corespunzătoare cantităților de marcaje neutilizate are caracterul unei confiscari, ca urmare a săvârșirii contravenției prevăzute la art. 15 alin. 1 lit. j), și nu reprezintă accize și taxe pe valoarea adăugată". Referitor la faptul ca măsura respectiva este prevăzută într-o ordonanța, și nu într-o lege, Guvernul apreciază ca aceasta "nu înseamnă o încălcare a dispozițiilor

art. 41 alin. (8) din Constituție, deoarece atât Ordonanța nr. 23/1995 , cat și

Ordonanța nr. 86/1998

au fost emise în baza unor legi de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, respectiv

Legea nr. 81/1995

și

Legea nr. 148/1998 ". În consecința, Guvernul apreciază că nu au fost incalcate nici dispozițiile art. 114 alin. (1) și (5) din Constituție. Referitor la

Ordonanța Guvernului nr. 86/1998 , care nu a fost încă aprobată de Parlament, Guvernul arata ca aceasta "nu înseamnă ca dispozițiile acestea nu se aplică; în eventualitatea ca ordonanța va fi respinsă de către Parlament, efectele ei vor inceta de la data adoptării legii de respingere". Potrivit punctului de vedere al Guvernului, "confiscarea unei sume, ca urmare a săvârșirii unei contravenții, nu poate fi echivalata cu o violare a proprietății".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 15 alin. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 23 din 11 august 1995

privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun și băuturi alcoolice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 132/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 29 decembrie 1995, modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 86 din 25 august 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 27 august 1998.

Dispozițiile art. 15 alin. 11 al ordonanței criticate au următorul cuprins: "Contravenția prevăzută la alin. 1 lit. j) se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei. Totodată, agenții economici producători interni vor vira bugetului de stat o sumă egala cu valoarea accizelor și a taxei pe valoarea adăugată, aferentă produselor corespunzătoare cantităților de marcaje neutilizate."

Critica de neconstituționalitate are în vedere doar teza a doua a textului de mai sus, autorul excepției considerând ca dispozițiile respective instituie o plata de accize și o taxa pe valoare adăugată pentru sume nedatorate, fiind incalcate dispozițiile art. 41 alin. (8), ale art. 114 alin. (1) și (5), precum și cele ale art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție.

Dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției ca fiind incalcate au următorul cuprins:

- Art. 41 alin. (8): "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.";

- Art. 114 alin. (1) și (5): "(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [...]

(5) Aprobarea sau respingerea ordonanțelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).";

- Art. 135 alin. (1) și (6): "(1) Statul ocrotește proprietatea. [...]

(6) Proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabilă."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată, neputându-se retine încălcarea, prin textul criticat al ordonanței, a dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției.

Măsura instituită prin textul criticat este o confiscare care se aplică alături de sancțiunea amenzii pentru săvârșirea contravenției prevăzute de

art. 15 alin. 1 lit. j) din Ordonanța Guvernului nr. 23/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, text potrivit căruia: "Constituie contravenție următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: [...] j) nereturnarea de către producătorii interni a marcajelor neutilizate în termenul legal."

Curtea Constituțională a stabilit în mod constant, în jurisprudenta sa, ca aplicarea și executarea unor sancțiuni pecuniare, inclusiv măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate ca determina în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea proprietății private, întrucât sunt consecința unor încălcări ale legii. (În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 56/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, precum și Decizia nr. 67/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 19 iulie 2000.)

Măsura legală a confiscării a fost prevăzută în aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (8) din Constituție, care stabilesc ca "numai în condițiile legii" pot fi confiscate bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții. În cauza, aceste condiții sunt îndeplinite chiar dacă reglementarea a fost cuprinsă într-o ordonanța care, în baza delegării legislative prevăzute de art. 114 din Constituție, da posibilitatea Guvernului sa reglementeze în domenii rezervate legii.

De asemenea, Curtea Constituțională a stabilit, potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituție, ca ordonanțele Guvernului emise pe baza unei legi de abilitare au putere de lege până la eventuala lor respingere de către Parlament. (A se vedea, de exemplu, Decizia nr. 252/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000.) Or, în cauza,

Ordonanța Guvernului nr. 23/1995

a fost emisă în temeiul

art. 1 lit. b) din Legea nr. 81/1995

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, ordonanța care a fost aprobată prin

Legea nr. 132/1995 . Totodată

Ordonanța Guvernului nr. 86/1998

a fost emisă în temeiul

art. 1 pct. 4 lit. d) din Legea nr. 148/1998

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 23/1995

privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun și băuturi alcoolice, republicată, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 132/1995 , modificată și completată ulterior prin

Ordonanța Guvernului nr. 86/1998 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Alconor-Royal Grup" - S.R.L. din Carei în Dosarul nr. 1.705/2002 al Judecătoriei Carei.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2003.