Decizia nr. 56/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Carolina Danciu în Dosarul nr. 8.761/107/2010 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.353D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 8 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 8.761/107/2010, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de intimata-reclamantă Carolina Danciu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Alba împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Alba prin care s-a admis contestația la decizia de pensionare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 47 alin. (1) și art. 20 din Constituție raportat la art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, arată că există o discrepanță enormă între expunerea de motive a

Legii nr. 119/2010

și previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al acestei legi. Prin adoptarea

Legii nr. 119/2010 , Guvernul a mărit, contrar propriilor deziderate și angajamentelor asumate cu organismele financiare internaționale, deficitul sistemului de pensii. Astfel, dispozițiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece încalcă normele de tehnică legislativă care impun existența unei congruențe între motivele și scopul unui act normativ, pe de o parte, și efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte. Cu privire la art. 47 alin. (1) din Constituție, susține că recalcularea pensiilor nu a fost o măsură de dezvoltare economică și de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, ci a reprezentat "o măsură profund pernicioasă pentru bugetul de stat, întrucât a accentuat într-un mod nerezonabil într-o societate democratică dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri și cheltuieli cu consecințe implicite majore pe termen scurt, mediu și lung asupra nivelului de trai a cărei finanțare de bază se asigură în principal din bugetul de stat". În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 20 din Constituție, susține că, pentru aceleași motive arătate mai sus, se încalcă prevederile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite și, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a doua din aceeași cartă, raportat la art. 65 pct. 1 și 2 din partea a IX-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalculării pensiilor personalului diplomatic și consular, personalului aeronautic civil navigant și nenavigant, funcționarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaților, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și personalului Curții de Conturi, acestea nu sunt cel puțin egale cu 40% din totalul câștigului anterior al beneficiarului pensiei. În final, susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât afectarea dreptului la pensie reprezintă o atingere adusă dreptului de proprietate.

6. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în esență, că drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus unor elemente variabile amintite, și anume optica legiuitorului și resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcție.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, invocând, în esență, jurisprudența Curții Constituționale ( deciziile nr. 904 din 25 octombrie 2012 ,

nr. 966 din 20 noiembrie 2012 ,

nr. 1.010 din 27 noiembrie 2012 ,

nr. 18 din 22 ianuarie 2013 ,

nr. 269 din 23 mai 2013

și

nr. 16 din 15 ianuarie 2015 ) și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 și nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României).

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziții potrivit cărora, "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [...] c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea".

12. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la dispozițiile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, potrivit cărora restricțiile și obligațiile prevăzute în această cartă nu pot fi aplicate decât în scopul pentru care au fost prevăzute, art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeași cartă referitor la dreptul la securitate socială și art. 65 pct. 1 și 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, privind calculul plăților periodice. De asemenea, autoarea excepției invocă încălcarea dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul de proprietate.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat în numeroase cazuri asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 , constatând constituționalitatea acestora, de exemplu, prin

deciziile nr. 705 din 5 iulie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012,

nr. 904 din 25 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2013,

nr. 1.010 din 27 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2013,

nr. 18 din 22 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 19 februarie 2013,

nr. 269 din 23 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 11 iulie 2013, sau

nr. 538 din 14 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 25 august 2015.

14. Referindu-se la discrepanța existentă între obiectivele propuse de legiuitor prin adoptarea

Legii nr. 119/2010

și efectele aplicării acestui act normativ, Curtea, prin

Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012 , precitată, a statuat că această problemă vizează, în realitate, o previzionare inexactă a efectelor

Legii nr. 119/2010 , fapt care nu reprezintă un aspect de neconstituționalitate. Totodată, prin

Decizia nr. 904 din 25 octombrie 2012 , precitată, Curtea a arătat că aspectele vizând previzionarea inexactă a efectelor legii analizate, care pun în discuție caracterul eficient și adecvat al reglementării, nu pot fi supuse analizei instanței de contencios constituțional. În acest sens, a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) și

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, ceea ce înseamnă analiza acestora în raport cu prevederile Constituției. Aceasta este o analiză de drept, Curtea neavând posibilitatea de a sancționa oportunitatea sau eficiența politicii economice adoptate de stat. Aceeași concluzie se impune și în ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând ineficiența și incoerența politicii adoptate de legiuitor, care nu a reușit să atingă obiectivele propuse. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin

Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, prin care a reținut că nu intră în competența sa posibilitatea de a se pronunța asupra aprecierilor, dintre care unele neavând caracter juridic, referitoare la faptul dacă legea supusă controlului de constituționalitate își poate atinge scopul pentru care a fost inițiată și adoptată, și aceasta chiar dacă, eventual, asemenea aprecieri ar fi îndreptățite. Curtea Constituțională nu decide dacă o lege este sau nu este bună, dacă este sau nu este eficientă sau dacă este ori nu este oportună. Numai Parlamentul poate hotărî, în limitele prevăzute în Constituție, asupra conținutului reglementărilor legale și oportunității adoptării acestora. Iar statul de drept, a cărui existență este reglementată prin art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, impune recunoașterea de către fiecare putere a actelor și măsurilor luate de celelalte puteri în limitele prevăzute de Constituție.

15. Cu privire la dispozițiile internaționale invocate și de autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea, prin

Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012 , a reținut că în sistemul public de pensii cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obținute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci și la veniturile obținute pe întreaga perioadă de contribuție. Prevederile internaționale invocate nu stabilesc nici ele că veniturile în funcție de care se apreciază cuantumul pensiei sunt aferente ultimilor ani de contribuție. Prin

Decizia nr. 538 din 14 iulie 2015 , precitată, paragraful 16, Curtea precizează că procentajul prevăzut de art. 65 pct. 1 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei se raportează la veniturile avute de beneficiarul prestației de bătrânețe (al pensiei) anterior intervenirii riscului, respectiv anterior pensionării, și nu la cuantumul pensiei anterioare.

16. Cât privește critica raportată la dispozițiile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea, prin

Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reținut că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii".

17. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

18. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 și nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, a constatat că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 și 42) și constituie o modalitate de a echilibra bugetul și de a corecta diferențele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate nerezonabile sau disproporționate (paragraful 44). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit că statele părți la Convenție se bucură de o marjă de apreciere destul de mare atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale, întrucât adoptarea legilor pentru a stabili echilibrul dintre cheltuielile și veniturile statului implică de obicei un examen al chestiunilor politice, economice și sociale, Curtea a considerat că autoritățile naționale se află în principiu într-o poziție mai bună pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv și aceasta respectă alegerile lor, cu excepția situației în care acestea sunt în mod evident lipsite de o bază rezonabilă (paragraful 41). De asemenea, aceeași Curte a ținut seama și de faptul că "reforma sistemelor de pensii nu a avut efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale dobândite în temeiul contribuțiilor plătite în timpul anilor de activitate" (paragraful 45).

19. În final, Curtea constată că legiuitorul a reintrodus, din anul 2015, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Astfel, potrivit

art. 68^5 din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, articol introdus prin

Legea nr. 130/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carolina Danciu în Dosarul nr. 8.761/107/2010 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2016.