Ordinul nr. 1078/2003
pentru aprobarea Normelor metodologice privind fuziunea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societăților comerciale, precum și retragerea sau excluderea unor asociați din cadrul societăților comerciale
prezumat în vigoare
În temeiul prevederilor
art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2003
privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice,
având în vedere prevederile
art. 4 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, privind elaborarea și emiterea normelor și reglementărilor în domeniul contabilității,
ministrul finanțelor publice emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă Normele metodologice privind fuziunea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societăților comerciale, precum și retragerea sau excluderea unor asociați din cadrul societăților comerciale, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga
Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.223/1998
pentru aprobarea Precizărilor privind reflectarea în contabilitate a principalelor operațiuni privind fuziunea, dizolvarea și lichidarea societăților comerciale, precum și retragerea și/sau excluderea unor asociați din cadrul societăților comerciale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998.
Articolul 3
Direcția de reglementări contabile din cadrul Ministerului Finanțelor Publice va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prezentului ordin.
Articolul 4
Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat București, 6 august 2003. Nr. 1.078.
Anexa NORME METODOLOGICE
privind fuziunea, divizarea, dizolvarea și lichidarea
societăților comerciale, precum și retragerea sau excluderea
unor asociați din cadrul societăților comerciale
Capitolul I Fuziunea și divizarea societăților comerciale
Din punct de vedere juridic, operațiunile de fuziune și divizare sunt reglementate prin
privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare (art. 233-245).
Fuziunea este operațiunea prin care doua sau mai multe societăți comerciale hotărăsc separat transmiterea elementelor de activ și de pasiv la una dintre societăți sau înființarea unei noi societăți comerciale în scopul desfășurării comune a activității.
Divizarea se face prin împărțirea integrală a elementelor de activ și de pasiv ale unei societăți comerciale care își încetează existenta, între doua sau mai multe societăți comerciale existente ori care iau astfel fiinta.
Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidarea societății comerciale care își încetează existenta, și transmiterea universala a elementelor sale de activ și de pasiv către societatea sau societățile comerciale beneficiare, în starea în care se afla la data fuziunii sau a divizării.
Data fuziunii sau a divizării reprezintă data transmiterii efective a elementelor de activ și de pasiv și a înregistrării la registrul comerțului.
Societatea comercială nu își încetează existenta în cazul în care o parte din elementele de natura activelor și pasivelor ei se desprind și se transmit către una sau mai multe societăți comerciale existente ori care iau astfel fiinta.
Aportul unei părți din elementele de activ ale unei societăți comerciale la una sau mai multe societăți comerciale existente ori care iau astfel fiinta, în schimbul acțiunilor sau părților sociale ce se atribuie asociaților acelei societăți la societățile comerciale beneficiare, este supus în mod corespunzător dispozițiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere potrivit alineatului precedent.
Fuziunea societăților comerciale se realizează prin doua modalități:
1. fuziunea prin absorbirea uneia sau mai multor societăți comerciale de către o alta societate comercială.
Societatea comercială care absoarbe dobândește drepturile și este ținuta de obligațiile societății comerciale pe care o absoarbe;
2. fuziunea prin contopirea a doua sau mai multe societăți comerciale pentru a alcătui o societate comercială noua.
În cazul fuziunii prin contopire, drepturile și obligațiile societăților comerciale care își încetează existenta trec asupra noii societăți astfel înființate.
În conformitate cu prevederile
art. 26 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, fiecare societate comercială are obligația sa întocmească situații financiare cu ocazia fuziunii sau divizării, în condițiile legii.
Societățile comerciale care fuzionează sau se divizeaza au obligația, conform prevederilor
art. 8 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, să efectueze inventarierea elementelor de activ și de pasiv. Potrivit prevederilor
art. 9 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, evaluarea elementelor deținute cu ocazia inventarierii și prezentarea acestora în situațiile financiare se fac conform normelor și reglementărilor contabile.
A. Operațiunile care se efectuează cu ocazia fuziunii prin absorbție:
1. inventarierea și evaluarea elementelor de activ și de pasiv ale societăților comerciale care fuzionează, potrivit
Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, normelor și reglementărilor contabile, înregistrarea rezultatelor inventarierii și ale evaluării, efectuate cu aceasta ocazie;
2. a) întocmirea situațiilor financiare de către societățile comerciale care urmează sa fuzioneze și care aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 , pe formatul prevăzut la cap. III din reglementările respective;
b) întocmirea situațiilor financiare de către societățile comerciale care urmează sa fuzioneze și care aplica Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 306/2002 , pe formatul prevăzut la cap. IV din reglementările respective;
3. determinarea capitalului propriu*1) (activului net) pe baza bilanțului de fuziune;
--------------
*1) Capitalul propriu (activul net) reprezintă dreptul acționarilor în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.
4. determinarea raportului de schimb al acțiunilor sau al părților sociale, pentru a acoperi capitalul societăților comerciale absorbite.
În cadrul acestei operațiuni se efectuează:
a) determinarea valorii contabile a acțiunilor sau a părților sociale ale societăților comerciale care fuzionează, prin raportarea capitalului propriu (activului net) la numărul de acțiuni sau de părți sociale emise;
b) stabilirea raportului de schimb al acțiunilor sau al părților sociale, prin raportarea valorii contabile a unei acțiuni ori părți sociale a societății absorbite la valoarea contabila a unei acțiuni sau părți sociale a societății absorbante, aprobat de experți conform prevederilor
art. 239 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) determinarea numărului de acțiuni sau de părți sociale ce trebuie emise de societatea comercială care absoarbe, fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al societăților comerciale absorbite la valoarea contabila a unei acțiuni sau părți sociale a societății comerciale absorbante, fie prin înmulțirea numărului de acțiuni ale societății comerciale absorbite cu raportul de schimb;
d) determinarea majorării capitalului social la societatea comercială care absoarbe, prin înmulțirea numărului de acțiuni care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu valoarea nominală a unei acțiuni sau a unei părți sociale de la aceasta societate comercială;
e) calcularea primei de fuziune, ca diferența între valoarea contabila a acțiunilor sau a părților sociale și valoarea nominală a acestora.
Societățile comerciale care sunt absorbite se dizolva și își pierd personalitatea juridică.
B. Operațiunile care se efectuează cu ocazia fuziunii prin contopire:
1. inventarierea și evaluarea elementelor de activ și de pasiv, întocmirea situațiilor financiare de fuziune și determinarea capitalului propriu (activului net), efectuate în conformitate cu precizările de la lit. A pct. 1-3;
2. constituirea noii societăți comerciale pe baza capitalului propriu (activului net) al societăților comerciale care fuzionează și determinarea numărului de acțiuni, prin raportarea capitalului propriu (activului net) la valoarea nominală a unei acțiuni sau a unei părți sociale;
3. reflectarea în contabilitatea societății comerciale nouinfiintate a capitalurilor aportate, a drepturilor și obligațiilor societăților comerciale care își încetează existenta;
4. reflectarea în contabilitatea societăților comerciale care s-au dizolvat a elementelor de activ și de pasiv transmise noii societăți comerciale.
C. Operațiunile care se efectuează cu ocazia divizării:
1. inventarierea și evaluarea elementelor de activ și de pasiv, înregistrarea rezultatelor inventarierii și ale evaluării, efectuate cu aceasta ocazie;
2. împărțirea elementelor de activ și de pasiv ale societății comerciale care se divizeaza, care se transmit societăților beneficiare pe baza protocolului de predare-primire;
3. stabilirea realității creanțelor, obligațiilor, provizioanelor și a altor elemente de activ și de pasiv;
4. calcularea primei de divizare, ca diferența între valoarea contabila a acțiunilor sau părților sociale și valoarea nominală a acestora;
5. reflectarea în contabilitatea societăților comerciale a elementelor de activ și de pasiv primite de la societatea comercială care s-a divizat;
6. reflectarea în contabilitatea societății comerciale care s-a divizat a transmiterii elementelor de activ și de pasiv ca urmare a divizării.
Societățile comerciale care au aplicat Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, iar în urma divizării nu mai îndeplinesc criteriile de mărime stabilite prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001
au obligația sa continue aplicarea acestor reglementări pentru asigurarea comparabilitatii situațiilor financiare.
De asemenea, societățile comerciale absorbante și cele rezultate în urma divizării, care intra sub incidența Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, au obligația să aplice aceste reglementări.
Capitolul II Dizolvarea și lichidarea societăților comerciale
Din punct de vedere juridic, dizolvarea societăților comerciale este reglementată de
Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare (art. 222-232).
Operațiunile de lichidare a societăților comerciale sunt reglementate de
art. 246-264 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La dizolvarea și lichidarea societăților comerciale cu capital de stat se vor avea în vedere și precizările elaborate de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului.
Încetarea existenței societăților comerciale ca persoane juridice presupune parcurgerea a doua etape: dizolvarea și lichidarea.
A. Operațiunile care se efectuează în situația dizolvării societății comerciale, în cazurile prevăzute la art. 222 alin. (1) [cu excepția modului de dizolvare prevăzut la lit. f)] și la
art. 223-232 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru lichidarea societății comerciale:
1. inventarierea și evaluarea elementelor de activ și de pasiv ale societăților comerciale care urmează să se lichideze, potrivit
Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, normelor și reglementărilor contabile, înregistrarea rezultatelor inventarierii și ale evaluării, efectuate cu aceasta ocazie;
2. a) întocmirea situațiilor financiare de către societățile comerciale care urmează să se lichideze și care aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 , pe formatul prevăzut la cap. III din reglementările respective;
b) întocmirea situațiilor financiare de către societățile comerciale care urmează să se lichideze și care aplica Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 306/2002 , pe formatul prevăzut la cap. IV din reglementările respective;
3. stabilirea de către adunarea generală a acționarilor sau a asociaților a operațiunilor care urmează să fie efectuate de către lichidator în numele societății comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vânzarea imobilizarilor și a stocurilor, încasarea creanțelor, a investițiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societății comerciale către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și a celorlalte obligații sociale către alte fonduri, salariați și alți terți;
6. stabilirea rezultatului lichidării (profit sau pierdere);
7. calcularea, reținerea și virarea impozitului pe profit/venit și a impozitului pe dividende în urma acțiunii de dizolvare/lichidare:
7.1. Calcularea și virarea impozitului pe profit/venit
Profitul impozabil în cazul dizolvării/lichidării se calculează ca diferența între veniturile și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la începutul anului fiscal, potrivit dispozițiilor
privind impozitul pe profit, cu modificările și completările ulterioare, luându-se în calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut și care nu au fost impozitate la data constituirii.
În cazul microintreprinderilor plătitoare de impozit pe venit, potrivit
Ordonanței Guvernului nr. 24/2001 , cu modificările și completările ulterioare, la momentul începerii acțiunii de dizolvare/lichidare, impozitul pe venit se calculează luându-se în calcul: veniturile evidentiate în creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu excepția celor înregistrate în grupa 78 "Venituri din provizioane", și veniturile rezultate din anularea datoriilor și majorărilor la bugetul de stat, luându-se în calcul și veniturile din lichidarea patrimoniului.
La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care își încetează existenta în urma operațiunilor de dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanțare pe parcursul perioadei de funcționare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 26/1995
privind impozitul pe dividende, aprobată și modificată prin
Legea nr. 101/1995 , cu modificările ulterioare. Același tratament se aplică și rezervelor constituite din diferențe de curs favorabile capitalului social în devize sau din evaluarea, în conformitate cu actele normative în vigoare, a disponibilului în devize, dacă legea nu prevede altfel.
În cazul divizării și fuziunii societăților comerciale, precum și al dizolvării unei societăți comerciale cu asociat unic ce atrage transmiterea universala a elementelor de activ și de pasiv ale societății către asociatul unic, fără lichidare, nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul brut, dacă sunt înregistrate în aceleași conturi la societatea care preia elementele respective.
7.2. Calcularea, reținerea și virarea impozitului pe dividende
Se determina, se retine și se virează impozit pe dividende după ce a fost calculat impozitul pe profit/venit, pentru următoarele elemente:
- profit obținut în urma operațiunii de lichidare a societăților comerciale;
- capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferențe provenite din reevaluarea imobilizarilor și a stocurilor, potrivit legii, sume înregistrate la rezerve din diferențe de curs valutar etc.);
- capitaluri proprii (activ net), constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit etc.);
- capitaluri proprii (activ net), constituite în conformitate cu prevederile legale, fără ca sumele cuprinse în capitaluri să fie evidentiate în prealabil la venituri (diferențe provenite din reevaluarea imobilizarilor, diferențe de curs valutar din evaluarea disponibilităților în valută, diferențe din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subvenții pentru investiții etc.).
Pentru elementele de capital propriu (activ net), constituite din profitul net (rezerva statutara, alte rezerve, profitul net realizat în exercițiile precedente a cărui repartizare a fost amânată etc.), se calculează și se virează numai impozit pe dividende.
Înainte de încheierea lichidării societății comerciale, repartizarea capitalului propriu (activului net) între asociați/acționari reprezintă livrare de bunuri pentru activele în natura și este supusă taxei pe valoarea adăugată, în conformitate cu prevederile
art. 3 lit. d) din Normele de aplicare a Legii nr. 345/2002
privind taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 598/2002 , iar din punct de vedere al impozitului pe profit sau pe veniturile microintreprinderilor este asimilată cu o valorificare a elementelor de activ;
8. întocmirea bilanțului de partaj, în conformitate cu situațiile prevăzute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societății comerciale, rezultat din lichidarea societății comerciale, în funcție de:
a) prevederile statutului și/sau ale contractului de societate;
b) hotărârea adunării generale a acționarilor/asociaților, consemnată în registrul ședințelor adunării generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta în împărțirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, între actionarii sau asociații societății comerciale.
Societățile comerciale pe acțiuni, care intra sub incidența
pentru reglementarea situației unor societăți comerciale, cu modificările și completările ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor în conformitate cu prevederile
art. 258 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
B. Operațiunile care se efectuează în cazul în care societatea comercială intră în faliment. Aceste operațiuni, care se efectuează în conformitate cu
art. 77-123 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, sunt:
1. sigilarea și conservarea bunurilor care fac parte din averea societății comerciale;
2. inventarierea și evaluarea elementelor de activ și de pasiv ale societății comerciale, potrivit
Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, normelor și reglementărilor contabile, înregistrarea rezultatelor inventarierii și ale evaluării, efectuate cu aceasta ocazie;
3. a) întocmirea situațiilor financiare de către societățile comerciale care urmează să se lichideze și care aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 , pe formatul prevăzut la cap. III din reglementările respective;
b) întocmirea situațiilor financiare de către societățile comerciale care urmează să se lichideze și care aplica Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 306/2002 , pe formatul prevăzut la cap. IV din reglementările respective;
4. vânzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii iminente;
5. vânzarea bunurilor importante din averea debitorului (terenuri, fabrici, instalații) cat mai avantajos și cat mai repede, cu acordul prealabil al creditorilor;
6. depunerea la banca, în contul debitorului, a sumelor realizate din vânzarea bunurilor;
7. stabilirea, potrivit legii, a masei pasive;
8. trecerea distinctă pe documentele fiscale a obligațiilor născute în timpul procedurii de faliment, față de cele născute anterior declarării procedurii de faliment;
9. distribuirea sumelor realizate din lichidare, potrivit planului de distribuire între creditori, în ordinea prevăzută de lege;
10. întocmirea și aprobarea raportului final;
11. întocmirea situațiilor financiare finale.
Dacă lichidarea se prelungește peste durata unui exercițiu financiar, lichidatorii sunt obligați sa întocmească situațiile financiare anuale ale societăților comerciale aflate în proces de lichidare conform reglementărilor contabile aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001
sau
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 306/2002 , după caz, și să le depună la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice la care este înregistrată persoana juridică.
Capitolul III Retragerea sau excluderea unor asociați din cadrul societăților comerciale
Din punct de vedere juridic, retragerea sau excluderea unor asociați din cadrul societăților comerciale este reglementată de
art. 217-221 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Operațiunile care se efectuează cu ocazia retragerii sau excluderii unor asociați:
1. evaluarea elementelor de activ și de pasiv;
2. determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilanțului sau pe baza balanței de verificare;
3. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societății comerciale, în vederea stabilirii părții ce se cuvine asociaților care se retrag, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, în funcție de:
a) prevederile statutului sau ale contractului de societate;
b) hotărârea adunării generale a asociaților, consemnată în registrul ședințelor adunării generale;
c) cota de participare la capitalul social, după caz.
În conformitate cu prevederile
art. 219 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, se achită asociatului exclus suma de bani care reprezintă partea proporțională din capitalul propriu (activul net)/patrimoniul social.
*
* *
Situațiile financiare întocmite cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activității societăților comerciale care aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 , sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de către auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii.
Situațiile financiare întocmite de societățile comerciale cu ocazia fuziunii, divizării sau lichidării nu se depun la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice.
În conformitate cu prevederile
art. 3 alin. (6) din Legea nr. 345/2002
privind taxa pe valoarea adăugată, nu se considera livrare de bunuri transferul total sau parțial al activelor și pasivelor unei persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia operațiunilor de fuziune și divizare a societăților comerciale.
Cu ocazia operațiunilor de fuziune sau divizare, elementele de activ primite de persoanele juridice implicate în astfel de operațiuni vor fi recunoscute sau amortizate fiscal la valoarea acceptată ca deducere fiscală pentru acel activ la persoana care a cedat activul, înaintea evaluării acestuia.
Societățile comerciale absorbante sau absorbite care dețin titluri de participare la societățile comerciale absorbite sau absorbante vor anula titlurile respective, la valoarea contabila, prin diminuarea altor rezerve, a primei de fuziune sau a capitalului social, cuantumuri care vor fi aprobate de adunarea generală a acționarilor.
La data întocmirii bilanțului de fuziune, divizare sau încetare a activității, diferențele de curs valutar dintre cursul de schimb de la această dată și cursul de schimb de la data înregistrării în contabilitate, rezultate din evaluarea disponibilităților în valută și a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în valută, acreditive și depozite pe termen scurt în valută, se înregistrează în conturile de venituri și cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.
Creanțele și datoriile în valută se evalueaza pe baza cursului de schimb în vigoare la data întocmirii bilanțului de fuziune, divizare sau încetare a activității. Diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanțelor sau datoriilor în valută ori față de cursul la care au fost raportate în situațiile financiare anterioare și cursul de schimb de la data întocmirii bilanțului se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.
Operațiunile care au loc după data întocmirii bilanțului de fuziune sau divizare se efectuează numai cu aprobarea acestora de către societatea absorbanta sau de către societățile care primesc prin divizare elementele de activ și de pasiv. Activitățile respective vor fi evidentiate în contabilitatea societății absorbite sau care se divizeaza și vor fi avute în vedere la întocmirea documentelor privind protocolul de predare-primire și balanța de verificare.
Înregistrarea preluării elementelor de activ și de pasiv ale societății absorbite la societatea absorbanta se face înainte de radierea societății absorbite de la registrul comerțului.
Societățile comerciale care fuzionează ori care se divizeaza și care au înregistrat pierdere contabila vor stipula în documentele de fuziune sau divizare încheiate între părți modalitățile de acoperire a pierderii.
În situația în care societatea comercială care se lichidează are pierdere contabila care nu poate fi acoperită cu ocazia lichidării, modalitatea de acoperire a acesteia va fi cea prevăzută în hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, în vederea întocmirii situațiilor financiare finale.
Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care își încetează existenta prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-infiintati sau de către cei care preiau activele societății absorbite, după caz.
Societăților comerciale care își încetează existenta prin fuziune sau divizare și care au activ net și capitaluri proprii negative li se preiau elementele de activ și de pasiv fără emisiune de acțiuni, iar societăților comerciale care se lichidează și se găsesc în aceeași situație li se aplică prevederile legale.
Societățile comerciale care se afla în lichidare vor depune în mod obligatoriu declarațiile (de impozit, asigurări de sănătate, fond de șomaj etc.), precum și decontul de T.V.A., la termenele stabilite de reglementările legale. Acestea se semnează de lichidator.
Potrivit prevederilor
art. 247 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, lichidatorii își îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor, la societățile care au obligativitatea existenței acestora.
În perioada lichidării societății comerciale, cenzorii vor verifica toate operațiunile prevăzute în normele privind lichidarea societăților comerciale.
În conformitate cu prevederile
art. 20 alin. (4) din Legea nr. 414/2002
privind impozitul pe profit, cu modificările și completările ulterioare, persoanele juridice care încetează sa existe au obligația să depună declarația de impunere și de a plati impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existenței societății comerciale la registrul comerțului.
Prezentele norme metodologice nu au scopul de a reglementa, ci de a asigura aplicarea corecta și unitară a reglementărilor legale în vigoare referitoare la operațiunile economico-financiare privind fuziunea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societăților comerciale, precum și retragerea sau excluderea unor asociați din cadrul societăților comerciale.
-------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.