Ordinul nr. 94/2001
pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate
prezumat în vigoare 4 acte modificatoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 2
- Ordinul nr. 1879/2001 27 septembrie 2001 privind modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea …
- Ordinul nr. 1827/2003 22 decembrie 2003 privind modificarea și completarea unor reglementari în domeniul contabilitații
Completat prin 2
- Ordinul nr. 990/2002 26 iulie 2002 pentru completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea R…
- Ordinul nr. 705/2003 3 iunie 2003 privind completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea …
Stă la baza 2
- Anexa din 8 octombrie 2003 8 octombrie 2003 la Decizia ministrului finanțelor publice nr. 9/2003 pentru aprobarea soluțiilor referitoa…
- Procedura din 11 octombrie 2005 11 octombrie 2005 de restituire a accizelor pe baza deconturilor de scutire de accize, depuse de beneficiari…
Ministrul finanțelor publice,
în baza
Hotărârii Guvernului nr. 18/2001
privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice,
având în vedere prevederile
art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 704/1993
pentru aprobarea unor măsuri de executare a
Legii contabilității nr. 82/1991 ,
emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Prezentele reglementări se aplică împreună cu
Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Articolul 2
Reglementările prevăzute la art. 1 se aplică începând cu situațiile financiare ale anului 2000 de societățile comerciale cotate la Bursa de Valori București, unele regii autonome, companii și societăți naționale, alte întreprinderi de interes național, precum și de unele categorii specifice de societăți ce operează pe piața de capital, conform listei anexate care face parte integrantă din prezentul ordin.
Pentru perioada 2001-2005 programul de implementare a prezentelor reglementări este prevăzut mai jos.
Sfârșitul exercițiului financiar
Cifra de afaceri a anului anterior (euro)
Total active pentru anul anterior (euro)
Numărul mediu de salariați ai anului anterior
31 decembrie 2001
peste 9 milioane
peste 4,5 milioane
250
31 decembrie 2002
peste 8 milioane
peste 4,0 milioane
200
31 decembrie 2003
peste 7 milioane
peste 3,5 milioane
150
31 decembrie 2004
peste 6 milioane
peste 3,0 milioane
100
31 decembrie 2005
peste 5 milioane
peste 2,5 milioane
50
Articolul 3
În primul an de aplicare situațiile financiare ale agenților economici care intra sub incidența acestor reglementări se întocmesc în conformitate cu
Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, și cu regulamentul pentru aplicarea acesteia, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 , și vor fi depuse la organele în drept până la data de 15 aprilie a anului următor, în conformitate cu prevederile legale.
Totodată acești agenți economici au obligația de a retrata situațiile financiare întocmite potrivit prevederilor alineatului precedent, în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1, urmând să le depună la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice până la data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare.
Articolul 4
Societățile comerciale care vor intra sub incidența prezentelor reglementări au obligația sa auditeze situațiile financiare potrivit prevederilor
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 75/1999
privind activitatea de audit financiar.
Fac obiectul auditarii de către auditori financiari, potrivit legii, și situațiile financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), obținute prin retratare în primul an de aplicare a prezentelor reglementări.
Articolul 5
Societățile comerciale care nu se încadrează în criteriile de mărime prevăzute la art. 2 alin. (2) pot aplica prezentele reglementări după aprobarea prealabilă din partea Ministerului Finanțelor Publice pe baza solicitării adresate Direcției de reglementări contabile.
Societățile comerciale care intra sub incidența prezentelor reglementări, pe baza îndeplinirii criteriilor de mărime sau ca urmare a opțiunii acestora, au obligația să asigure continuitatea aplicării acestor reglementări și auditarea situațiilor financiare conform reglementărilor naționale în domeniu.
Articolul 6
Administratorilor societăților comerciale, regiilor autonome, companiilor și societăților naționale, care vor aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate potrivit programului aprobat prin prezentul ordin, le revine răspunderea conform prevederilor
art. 11 alin. (4) din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, de a adopta programe proprii prin care să asigure măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a acestor reglementări.
Articolul 7
Direcția de reglementări contabile va lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Articolul 8
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga
Ordinul ministrului finanțelor nr. 403/1999
pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele de Contabilitate Internaționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 4 octombrie 1999, precum și
Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.660/2000
pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu
Anexa
LISTA
cuprinzând agenții economici care aplica prevederile
I. LISTA CUPRINZÂND SOCIETĂȚILE COMERCIALE COTATE LA BURSA DE VALORI BUCUREȘTI
1. Aerostar - S.A. Bacau
2. Alro - S.A. Slatina
3. Amep American Packaging - S.A. Tecuci
4. Apsa - S.A. Baia Mare
5. Arctic - S.A. Gaesti
6. Armatura - S.A. Cluj-Napoca
7. Artrom - S.A. Slatina
8. Agras - S.A. București
9. Rafinaria Astra - S.A. Ploiesti
10. Astra Vagoane - S.A. Arad
11. Antibiotice - S.A. Iași
12. Aurora Targu Frumos - S.A. Iași
13. Azomures - S.A. Targu Mures
14. Berceni - S.A. București
15. Bermas - S.A. Suceava
16. Compa - S.A. Sibiu
17. Cos - S.A. Targoviste
18. Chimopar - S.A. București
19. Automobile Dacia - S.A. Pitesti
20. Dorobantul - S.A. Ploiesti
21. Electroaparataj - S.A. București
22. Allied Deals Elcond - S.A. Zalau
23. Energopetrol - S.A. Campina
24. Ema - S.A. Piatra-Neamt
25. Electroputere - S.A. Craiova
26. Electrotehnica - S.A. București
27. Excelent - S.A. București
28. Faur - S.A. București
29. Feleacul - S.A. Cluj-Napoca
30. Frial - S.A. Constanta
31. Fortuna - S.A. București
32. Hitrom - S.A. Vaslui
33. Impact - S.A. București
34. Imsat - S.A. București
35. Internațional - S.A. Sinaia
36. Oțel Inox - S.A. Targoviste
37. Mefin - S.A. Sinaia
38. Mopan - S.A. Targu Mures
39. Mopariv - S.A. Ramnicu Valcea
40. Nicolina - S.A. Iași
41. Navol - S.A. Oltenita
42. Navrom - S.A. Galați
43. Oil Terminal - S.A. Constanta
44. Oltchim - S.A. Ramnicu Valcea
45. Policolor - S.A. București
46. Petrolexportimport - S.A. București
47. Prodplast - S.A. București
48. Petros - S.A. Ploiesti
49. Petrolsub - S.A. Suplacu de Barcau
50. Rulmentul - S.A. Brașov
51. Rocar - S.A. București
52. Robinete Industriale - S.A. Bacau
53. Sicomed - S.A. București
54. Sidertrans - S.A. Calarasi
55. Silcotub - S.A. Zalau
56. Șantierul Naval - S.A. Constanta
57. Șantierul Naval - S.A. Orșova
58. Aker - S.A. Tulcea
59. Sofert - S.A. Bacau
60. Siretul - S.A. Pascani
61. Sinteza - S.A. Oradea
62. Turbomecanica - S.A. București
63. Terapia - S.A. Cluj-Napoca
64. Turism Transilvania - S.A. Cluj-Napoca
65. U.C.M - S.A. Resita
66. Upsom - S.A. Ocna Mures
67. Uton - S.A. Onesti
68. Uztel - S.A. Ploiesti
69. Prodvinalco - S.A. Cluj-Napoca
70. Rolast - S.A. Pitesti
71. Ves - S.A. Sighisoara
72. Zimtub - S.A. Zimnicea
II. LISTA CUPRINZÂND COMPANIILE/SOCIETĂȚILE NAȚIONALE ȘI ALTE SOCIETĂȚI COMERCIALE
1. Societatea Naționala "Transgaz" - S.A. Medias
2. Societatea Comercială "Exprogaz" - S.A. Medias
3. Societatea Comercială "Distrigaz-Nord" - S.A. Targu Mures
4. Societatea Comercială "Distrigaz-Sud" - S.A. București
5. Societatea Naționala "Depogaz" - S.A. Ploiesti
6. Compania Naționala de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A. București
7. Regia Autonomă "Monitorul Oficial" București
8. Compania Naționala "Imprimeria Naționala" - S.A. București
9. Societatea Naționala a Petrolului "Petrom" - S.A. București
10. Compania Naționala "Aeroportul Internațional București-Otopeni" - S.A.
11. Regia Autonomă de Transport - București
12. Societatea Naționala de Radiocomunicatii - S.A. București
13. Regia Autonomă "Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA" - București
14. Compania Naționala "Transelectrica" - S.A. București
15. Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. București
16. Societatea Comercială "Hidroelectrica" - S.A. București
17. Societatea Comercială "Electrica" - S.A. București
18. Societatea Naționala "Nuclearelectrica" - S.A. București
19. Regia Autonomă "Administrația Naționala a Drumurilor din România" - București
20. Societatea Naționala de Telecomunicații "Romtelecom" - S.A. București
III. LISTA CUPRINZÂND SOCIETĂȚILE COMERCIALE COTATE PE PIATA RASDAQ
1. Alprom - S.A. Slatina
2. Socep - S.A. Constanta
3. Ana-Imep - S.A. Pitesti
4. Brau Union - S.A. Reghin
5. Generalcom - S.A. București
6. Titan - S.A. București
7. Sanex - S.A. Cluj-Napoca
8. Cimentul - S.A. Turda
9. Romarc Fuel - S.A. Otopeni
10. Desfacere Mărfuri Alimentare și Industriale "Unirea" - S.A. București
11. Lido - S.A. București
12. Avicola - S.A. Buzau
13. Metex - S.A. Targoviste
14. Romportmet - S.A. Galați
15. ONT Carpați - S.A. București
16. Timken-România - S.A. Ploiesti
17. Palace - S.A. Sinaia
18. Braiconf - S.A. Brăila
19. Danubiana - S.A. București
20. Mobitex - S.A. București
21. Mangalia - S.A. Constanta
22. Șantierul Naval - S.A. Brăila
23. Uzinexport - S.A. București
24. Grandemar - S.A. Cluj-Napoca
25. Napolact - S.A. Cluj-Napoca
26. Victoria Prahova - S.A. Floresti
27. Practic - S.A. București
28. Umeb - S.A. București
29. Construcții Bihor - S.A. Oradea
30. Electroprecizia - S.A. Sacele
31. Iame - S.A. Sfîntu Gheorghe
32. Nord - S.A. București
33. Morarit Panificatie Ialomita - S.A. Slobozia
34. Cariere Ilsom - S.A. Bistrita-Nasaud
35. Intfor - S.A. Galați
36. Energia - S.A. Constanta
37. Diham - S.A. București
38. Metecom - S.A. Satu Mare
39. Asco - S.A. Bacau
40. Altur - S.A. Slatina
41. Geromed - S.A. Medias
42. Spicul - S.A. Buzau
43. Feroneria - S.A. Arad
44. Samobil - S.A. Satu Mare
45. Bere Grivita - S.A. București
46. Cemacon - S.A. Zalau
47. Comautosport - S.A. București
48. Bucur - S.A. București
49. Delfincom - S.A. București
50. Robinson - S.A. Predeal
51. Alcom - S.A. Zalau
52. Coremar - S.A. Constanta
53. Omnia - S.A. Ploiesti
54. Phoenix - S.A. Satu Mare
55. Comintex - S.A. Craiova
56. Norvea - S.A. Brașov
57. Nutricom - S.A. Oltenita
58. Comcereal Vrancea - S.A. Focsani
59. Componente Auto - S.A. Topoloveni
60. Comcereal - S.A. Constanta
61. Fam - S.A. Galați
62. Elpreco - S.A. Craiova
63. Flora - S.A. București
64. Romcarbon - S.A. Buzau
65. Construcții Feroviare Moldova - S.A. Iași
66. Dunarea - S.A. Galați
67. Biofarm - S.A. București
68. Farmacom - S.A. Brașov
69. Comalta - S.A. Sfîntu Gheorghe
70. Trefo - S.A. Galați
71. Olanesti - S.A. Baile Olanesti
72. Grivita - S.A. București
73. Atric - S.A. București
74. Stisom - S.A. Poiana Codrului - Satu Mare
75. Hepites - S.A. Galați
76. Galfinband - S.A. Galați
77. Litoral - S.A. Mamaia
78. Vitrometan - S.A. Medias
79. Barreco - S.A. Ramnicu Valcea
80. Alutus - S.A. Ramnicu Valcea
81. Comcereal - S.A. Calarasi
82. Comaliment - S.A. Resita
83. Unic - S.A. Targu Mures
84. Comcereal - S.A. Brăila
85. Sut Carpați - S.A. Comuna Voluntari
86. Cristiro - S.A. Bistrita
87. Ilefor - S.A. Targu Mures
88. Farmaceutice Arcatim - S.A. Timișoara
89. Roti-Auto - S.A. Dragasani
90. Rafor - S.A. Campulung Moldovenesc
91. Romfelt - S.A. București
92. Vincon - S.A. Focsani
93. Sidex - S.A. Galați
94. Petromidia - S.A. Constanta
95. Fortus - S.A. Iași
96. Roman - S.A. Brașov
97. Tractorul - S.A. Brașov
98. Romcim - S.A. București
99. Combinatul Siderurgic - S.A. Resita
100. Aro - S.A. Campulung
101. Aversa - S.A. București
102. Upetrom 1 Mai - S.A. Ploiesti
103. Rafinaria Vega - S.A. Ploiesti
104. Republica - S.A. București
105. Griro - S.A. București
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
REGLEMENTĂRI CONTABILE
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene (C.E.E.)
și cu Standardele Internaționale de Contabilitate
CUPRINS
DISPOZIȚII GENERALE
CAPITOLUL I
REGLEMENTĂRI PRIVIND CONTABILITATEA ȘI SITUAȚIILE
FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII .................................
SECȚIUNEA 1
CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII ..............................
SECȚIUNEA a 2-a EXERCIȚIUL FINANCIAR .......................................
SECȚIUNEA a 3-a SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII ............
SECȚIUNEA a 4-a FORMA ȘI CONȚINUTUL SITUAȚIILOR FINANCIARE ALE
ÎNTREPRINDERII .............................................
SECȚIUNEA a 5-a PRINCIPII ȘI REGULI CONTABILE ..............................
SECȚIUNEA a 6-a APROBAREA ȘI SEMNAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ALE
ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI ..........
SECȚIUNEA a 7-a RAPORTUL ADMINISTRATORILOR .................................
SECȚIUNEA a 8-a AUDITUL FINANCIAR ..........................................
SECȚIUNEA a 9-a APROBAREA ȘI DEPUNEREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ȘI A
RAPORTULUI ANUAL ALE ÎNTREPRINDERII ........................
SECȚIUNEA a 10-a PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII .............
CAPITOLUL II
PLANUL DE CONTURI GENERAL .....................................
CAPITOLUL III
FORMATUL BILANȚULUI, CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE, SITUAȚIEI
FLUXURILOR DE TREZORERIE, SITUAȚIEI MODIFICĂRILOR CAPITALULUI
PROPRIU ȘI EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE ........
- BILANȚ ......................................................
- CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE ................................
- SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ...........................
- SITUAȚIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU ..................
- NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAȚIILE FINANCIARE .................
CAPITOLUL IV
EXEMPLU DE CORESPONDENTA A PLANULUI DE CONTURI GENERAL CU
FORMATUL BILANȚULUI ȘI CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE .........
CAPITOLUL V
EXPLICAREA UNOR TERMENI UTILIZAȚI ȘI COLATERALI ACESTORA ......
CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ȘI PREZENTARE A SITUAȚIILOR FINANCIARE,
ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE INTERNAȚIONALE*1) DE CONTABILITATE
PREFATA
Paragraful nr.
INTRODUCERE ...................................................
1-11
Obiect și statut ...........................................
1-4
Aria de aplicabilitate .....................................
5-8
Utilizatorii și necesitățile de informare ale acestora .....
9-11
OBIECTIVUL SITUAȚIILOR FINANCIARE .............................
12-21
Poziția financiară, performanta și modificările poziției
financiare .................................................
15-21
Note și materiale supliment ................................
21
CONCEPTE DE BAZA ..............................................
22-23
Contabilitatea de angajament ...............................
22
Principiul continuității activității .......................
23
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAȚIILOR FINANCIARE ..........
24-46
Inteligibilitatea ..........................................
25
Relevanta ..................................................
26-30
Pragul de semnificație .................................
29-30
Credibilitatea .............................................
31-38
Reprezentarea fidela ...................................
33-34
Prevalenta economicului asupra juridicului .............
35
Neutralitatea ..........................................
36
Prudenta ...............................................
37
Integralitatea .........................................
38
Comparabilitatea ...........................................
39-42
Limite ce privesc informația relevanta și credibila ........
43-45
Oportunitatea ..........................................
43
Raportul cost-beneficiu ................................
44
Echilibrul între caracteristicile calitative ...........
45
Imaginea fidela/Prezentarea fidela .........................
46
STRUCTURILE SITUAȚIILOR FINANCIARE ............................
47-81
Poziția financiară .........................................
49-52
Active .....................................................
53-59
Datorii ....................................................
60-64
Capitalul propriu ..........................................
65-68
Performanta ................................................
69-73
Venituri ...................................................
74-77
Cheltuieli .................................................
78-80
Ajustari pentru menținerea nivelului capitalului ...........
81
RECUNOAȘTEREA STRUCTURILOR SITUAȚIILOR FINANCIARE .............
82-98
Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare
85
Credibilitatea evaluării ...................................
86-88
Recunoașterea activelor ....................................
89-90
Recunoașterea datoriilor ...................................
91
Recunoașterea veniturilor ..................................
92-93
Recunoașterea cheltuielilor ................................
94-98
EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAȚIILOR FINANCIARE .................
99-101
CONCEPTELE DE CAPITAL ȘI DE MENȚINERE A NIVELULUI CAPITALULUI
102-110
Conceptul de capital .......................................
102-103
Conceptele de menținere a nivelului capitalului și de
determinare a profitului ...................................
104-110
-------------
*1) Versiune oficială în limba română acceptată de Grupul român de lucru
pentru traducerea Standardelor Internaționale de Contabilitate, recunoscut
de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate.
DISPOZIȚII GENERALE
Prezentele reglementări stabilesc principiile și regulile contabile de baza, forma și conținutul situațiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplina a
Directivei a IV-a a C.E.E. (78/660/EEC
) și continuarea armonizării cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Aria de aplicabilitate
1. Prezentele reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea și publicarea situațiilor financiare ale întreprinderii.
2. Întreprinderile vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor reglementări după următorul program:
A. Pentru situațiile financiare ale anului 2000 aplicarea prezentelor reglementări privește trei categorii de unități grupate astfel:
Categoria I
-
Întreprinderi cotate la Bursa de Valori București
Categoria a II-a
-
Regii autonome, companii/societăți naționale și alte întreprinderi de interes național
Categoria a III-a
-
Categorii specifice de întreprinderi care operează pe piața de capital.
B. Începând cu exercițiul financiar al anului 2001 prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel puțin două dintre criteriile menționate la art. 2 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Criteriile respective vor fi determinate pe baza situațiilor financiare publicate pentru exercițiul financiar anterior și a ratei de schimb euro/leu la sfârșitul anului anterior.
C. Începând cu exercițiul financiar al anului 2006 rămân în afară prezentelor reglementări numai întreprinderile care, potrivit legislației în vigoare la acea data, se vor încadra în categoria societăților mici și mijlocii. Aceste întreprinderi vor aplica prevederile
Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, și ale regulamentului de aplicare a acesteia.
1. Începând cu exercițiul financiar al anului 2000 întreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finanțelor Publice, sa opteze pentru aplicarea acestor reglementări înainte de data specificată, în funcție de modul de derulare a programului național de pregătire în domeniu.
2. În primul an de aplicare întreprinderile vor întocmi și depune la organele în drept, până la data de 15 aprilie a anului următor, situațiile financiare întocmite pe baza
Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, și a regulamentului de aplicare a acesteia.
Aceste societăți au obligația de a întocmi situațiile financiare potrivit prevederilor prezentelor reglementări, urmând să le depună la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice până la data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare. Situațiile financiare respective vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu prevederile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 75/1999
privind activitatea de audit financiar.
Capitolul I Reglementări privind contabilitatea și situațiile financiare ale întreprinderii
Secțiunea 1 Contabilitatea întreprinderii
Moneda
1.1. - Contabilitatea se tine în limba română și în moneda naționala. Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naționala, cat și în valută. Pentru necesitățile proprii de informare întreprinderile pot opta pentru întocmirea situațiilor financiare și într-o moneda stabilă (euro, USD etc.).
Obligativitatea organizării și ținerii contabilității
1.2. - Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității, în conformitate cu prevederile
Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, revine administratorului.
În acest scop persoana prevăzută la alineatul precedent trebuie să asigure, potrivit legii, condițiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operațiunile patrimoniale; organizarea și ținerea corecta și la zi a contabilității; organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, precum și valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, publicarea și depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor și situațiilor financiare și organizarea contabilității de gestiune adaptate la specificul întreprinderii.
1.3. - Potrivit prevederilor
art. 6 alin. 2 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, precum și celorlalte prevederi legale referitoare la întocmirea și utilizarea formularelor privind activitatea financiară și contabila*1), orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
--------------
*1) Aceste prevederi sunt cuprinse în
Hotărârea Guvernului nr. 831/1997
pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabila și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora, în ordinele ministrului finanțelor date în aplicarea acesteia, precum și în Normele metodologice de întocmire și utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară și contabila, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor nr. 425/1998 .
Documentele justificative cuprind, de regula, următoarele elemente principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea și sediul întreprinderii care întocmește documentul;
c) numărul și data întocmirii acestuia;
d) menționarea părților care participa la efectuarea operațiunii patrimoniale (când este cazul);
e) conținutul operațiunii patrimoniale și, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;
f) datele cantitative și valorice aferente operațiunii efectuate;
g) numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, după caz;
h) alte elemente menite să asigure consemnarea completa a operațiunilor efectuate.
Păstrarea registrelor și a documentelor justificative
1.4. - Potrivit prevederilor
art. 25 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, registrele de contabilitate, precum și documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează timp de zece ani în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din lege, cu începere de la data încheierii exercițiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate, precum și documentele justificative se păstrează în arhiva, de regula în forma lor originala, grupate în funcție de natura operațiunilor și în ordine cronologică în cadrul exercițiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea și consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.
Potrivit
art. 26 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile în cazurile prevăzute la alineatul precedent revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligația sa gestioneze patrimoniul.
Documentele contabile reconstituite vor purta mențiunea "Reconstituit".
Secțiunea 2 Exercițiul financiar
2.1. - Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie, cu excepția primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerțului.
Secțiunea 3 Situațiile financiare anuale*1) ale întreprinderii
*1) Denumirea este preluată din Standardele Internaționale de Contabilitate. În Directiva a IV-a a C.E.E. prin conturile anuale se înțelege bilanțul, contul de profit și pierdere și note.
3.1. - Fiecare întreprindere are obligația sa întocmească situații financiare anuale.
3.2. - Situațiile financiare anuale trebuie să cuprindă:
a) bilanțul;
b) contul de profit și pierdere;
c) situația modificărilor capitalului propriu;
d) situația fluxurilor de trezorerie;
e) politici contabile și note explicative.
3.3. - Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidela a poziției financiare, performantei, modificărilor capitalului propriu și fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exercițiu financiar.
3.4. - Situațiile financiare trebuie să respecte prevederile
Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, ale reglementărilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, prezentat în vol. 2, și ale Standardelor Internaționale de Contabilitate, incluse în vol. 3.
În cazul în care situațiile financiare respecta în totalitate prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, dar nu respecta în totalitate prevederile incluse în vol. 3 (prevederi referitoare la inflație și/sau la consolidare), raportul de audit trebuie să facă referiri concrete la aceste aspecte.
3.5. - Dacă nu exista nici un Standard Internațional de Contabilitate relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare", prezentat în vol. 2, și se vor asigura ca situațiile financiare furnizează informații care să fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; și
b) credibile în sensul că:
(i) reprezintă fidel rezultatele și poziția financiară a întreprinderii;
(ii) reflecta substanța economică a evenimentelor și tranzacțiilor și nu doar forma juridică;
(iii) sunt neutre, adică nepartinitoare;
(iv) sunt prudente; și
(v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.
3.6. -
Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, va fi aplicată împreună cu: Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate*2) (vol. 1); Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate*3) (vol. 2); Standardele Internaționale de Contabilitate (vol. 3); Ghidurile profesionale (vol. 4).
---------------
*2) IAS, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internațional Accounting Standards".
*3) IASC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internațional Accounting Standards Committee".
3.7. - La delimitarea prevederilor cuprinse în vol. 1 și 2 s-au avut în vedere următoarele:
- Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a C.E.E. și cu Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate.
În situațiile în care tratamentul contabil prevăzut de Directiva a IV-a a C.E.E. este diferit de cel cuprins în Standardele Internaționale de Contabilitate, pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societățile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea, astfel încât să se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului în cauza.
- Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate.
3.8. - Dacă în împrejurări speciale ce privesc o întreprindere respectarea uneia dintre prevederile cuprinse în vol. 1, 2 și 3 nu răspunde cerinței de a prezenta o imagine fidela, administratorii întreprinderii se pot abate de la cerințele acestora atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz întreprinderea trebuie să prezinte în notele explicative următoarele aspecte:
a) faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situațiile financiare prezintă o imagine fidela a poziției financiare, performantei, fluxurilor de trezorerie și a modificărilor capitalului propriu;
b) mențiunea ca întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative prevederile cuprinse în vol. 1, 2 și 3, cu excepția abaterilor de la o anumită cerința a acestora, în vederea obținerii unei imagini fidele;
c) prevederea sau standardul de la care s-a făcut abatere, natura acesteia, tratamentul contabil solicitat de reglementări sau de standarde și motivul pentru care tratamentul prevăzut de reglementări sau de standarde a fost considerat necorespunzător în împrejurările respective, precum și tratamentul adoptat;
d) impactul financiar al abaterii asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii nete a întreprinderii, activelor, datoriilor și asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exercițiile financiare prezentate.
Secțiunea 4 Forma și conținutul situațiilor financiare ale întreprinderii
Aspecte generale
4.1. - Potrivit prevederilor acestor reglementări:
a) bilanțul trebuie să prezinte cel puțin posturile enumerate în formatul de bilanț prezentat la pct. 4.10;
b) contul de profit și pierdere trebuie să prezinte cel puțin elementele enumerate în formatul de cont de profit și pierdere prezentat la pct. 4.26;
c) situația fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele enumerate într-unul din formatele situației fluxurilor de trezorerie, prevăzute de IAS 7;
d) situația modificărilor capitalului propriu va prezenta informațiile cerute de Standardele Internaționale de Contabilitate.
4.2. - Fiecare element obligatoriu prezentat în situațiile financiare ale unei întreprinderi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informații mai elocvente pentru utilizatorii de informații.
4.3. - Bilanțul unei întreprinderi și contul de profit și pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat.
4.4. - a) În situația în care specificul activității întreprinderii necesita astfel de dezvoltări, formatul bilanțului și contului de profit și pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la pozițiile numerotate cu numere arabe.
b) Structura bilanțului și a contului de profit și pierdere, în special în ceea ce privește formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exercițiu financiar la altul. În cazuri excepționale se admit derogări de la aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.
4.5. - Elementele din bilanț și contul de profit și pierdere indicate cu numere arabe pot fi cumulate într-un singur element în situațiile financiare ale unei întreprinderi, dacă:
a) valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziției financiare și a performantei întreprinderii pentru exercițiul financiar respectiv; sau
b) cumularea imbunatateste claritatea prezentării; valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele explicative.
4.6. - În notele explicative trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinații, respectiv:
a) dividendele propuse spre a fi plătite. În conformitate cu prevederile IAS 10, dacă aceste dividende sunt propuse sau declarate după data bilanțului, întreprinderea nu trebuie să le recunoască ca datorie la data bilanțului;
b) sumele repartizate la rezerve;
c) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;
d) alte repartizari.
4.7. - Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanțul sau în contul de profit și pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzătoare pentru exercițiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată.
4.8. - În situația în care valorile corespunzătoare exercițiului financiar curent și precedent, înscrise în bilanț și în contul de profit și pierdere, nu sunt comparabile, cele aferente exercițiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Rezultatele retratarii, motivele pentru care a fost facuta și modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.
4.9. - Nu se vor menține în bilanț și în contul de profit și pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atât în exercițiul financiar curent, cat și în cel precedent.
Formatul cerut pentru conturile anuale
4.10. - Formatul cerut pentru bilanț este următorul:
Bilanț
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire (când reglementările permit imobilizarea acestora)
2. Cheltuieli de dezvoltare (când reglementările permit imobilizarea acestora)
3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte imobilizari necorporale, dacă au fost:
a) achiziționate contra unei plati; sau
b) create de societate, în cazul în care reglementările permit înscrierea acestora în active
4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziționat
5. Avansuri și imobilizari necorporale în curs de execuție
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri și construcții
2. Instalații tehnice și mașini
3. Alte instalații, utilaje și mobilier
4. Avansuri și imobilizari corporale în curs de execuție
III. Imobilizari financiare
1. Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului
2. Creanțe asupra societăților din cadrul grupului, altele decât cele comerciale
3. Titluri sub forma de interese de participare
4. Creanțe din interese de participare
5. Titluri deținute ca imobilizari
6. Alte creanțe
7. Acțiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)
----------------
*1) Legislația naționala permite înscrierea acestora în bilanț.
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime și materiale consumabile
2. Producția în curs de execuție
3. Produse finite și mărfuri
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
II. Creanțe
(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creanțe comerciale
2. Sume de încasat de la societățile din cadrul grupului
3. Sume de încasat de la societățile la care se dețin interese de participare
4. Alte creanțe
5. Creanțe privind capitalul subscris și nevarsat
III. Investiții financiare pe termen scurt
1. Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului
2. Acțiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)
----------------
*1) Legislația naționala permite înscrierea acestora în bilanț.
3. Alte investiții financiare pe termen scurt
IV. Casa și conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2. Sume datorate instituțiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate societăților din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2. Sume datorate instituțiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate societăților din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale
H. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
1. Provizioane pentru pensii și alte obligații similare
2. Alte provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital și rezerve
I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat și cel nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve pentru acțiuni proprii
3. Rezerve statutare sau contractuale
4. Alte rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exercițiului financiar
Reglementări referitoare la bilanț
4.11. - Bilanțul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ și de pasiv ale întreprinderii la încheierea exercițiului, precum și în celelalte situații prevăzute de lege.
Bilanțul cuprinde toate elementele de activ și de pasiv grupate după natura, destinație și lichiditate, respectiv natura, proveniență și exigibilitate.
4.12. - În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relație cu mai mult de un alt element bilantier, relația sa cu celelalte elemente trebuie prezentată fie sub elementul la care apare, fie în notele explicative, dacă prezentarea este esențială pentru înțelegerea conturilor anuale.
4.13. - Acțiunile proprii și acțiunile deținute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea.
4.14. - Toate angajamentele sub forma garanțiilor, girurilor și ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi recunoscute în bilanț ca active sau datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanție semnificativă care a fost constituită trebuie facuta o prezentare detaliată, făcându-se totodată distincție atât între diferitele tipuri de garanții recunoscute de legislația română, cat și între acestea și tipurile de garanții pe care legislația română nu le recunoaște. Dacă angajamentele menționate mai sus exista față de societăți din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.
4.15. - Cu excepția situațiilor menționate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului "Active imobilizate" trebuie furnizate următoarele informații în notele explicative:
a) valorile corespunzătoare care privesc acest element, la începutul și la încheierea exercițiului financiar;
b) miscarile privind acest element, ocazionate de:
(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exercițiului, conform criteriilor menționate la pct. 5.33 și 5.35;
(ii) intrari de active în timpul exercițiului financiar;
(iii) iesiri de active în timpul exercițiului respectiv; și
(iv) transferurile de active către și din acel post bilantier, efectuate în timpul exercițiului.
4.16. - Valorile prezentate conform pct. 4.15 lit. a) se vor determina pe baza unuia dintre următoarele criterii:
a) costul de achiziție sau costul de producție;
b) oricare criteriu menționat la pct. 5.33 și 5.35, fără a se tine seama de amortizare și de provizioanele pentru depreciere.
4.17. - Pentru fiecare element de activ imobilizat se vor prezenta, în condițiile pct. 4.15:
a) valoarea amortizarii cumulate și a provizioanelor pentru depreciere la începutul și la sfârșitul exercițiului;
b) valoarea amortizarii și a provizioanelor pentru depreciere care privesc exercițiul financiar respectiv;
c) valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari și provizioane pentru depreciere în cursul exercițiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu;
d) valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii și provizioanelor pentru depreciere care privesc exercițiile anterioare.
4.18. - În cazul în care în primul exercițiu financiar de aplicare a acestor reglementări costul de achiziție sau costul de producție al unui activ nu este cunoscut și nu exista informații privind prețurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui sau în cazul în care astfel de informații nu pot fi obținute fără cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziție sau costul de producție va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.16-5.24, de valoarea justa atribuită activului. Aceasta situație va fi prezentată la începutul exercițiului financiar.
4.19. - În cazul în care se aplică prevederile pct. 5.35, miscarile elementelor reprezentând active imobilizate la care se referă pct. 4.15 lit. b) se vor prezenta ținându-se seama de valoarea rezultată din reevaluare.
4.20. - Drepturile asupra imobilizarilor și alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementele bilantiere corespunzătoare.
4.21. - Cheltuielile efectuate în cursul exercițiului financiar, dar care se referă la un exercițiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans". Acest element se va prezenta în bilanț la lit. C. Nu sunt înscrise aici veniturile angajate, acestea figurand la "Creanțe".
4.22. - Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exercițiului, dar care se referă la un exercițiu financiar ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans". Acest element se va prezenta în bilanț la lit. I. Nu sunt înscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurand la "Datorii".
4.23. - Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
a) o întreprindere are o obligație curenta (legală sau implicita) generata de un eveniment anterior;
b) este probabil ca o ieșire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligația respectiva; și
c) poate fi realizată o buna estimare a valorii obligației.
Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion.
4.24. - Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelata strict cu riscurile și cheltuielile previzibile.
4.25. - Provizioanele care figurează în bilanț la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative.
Contul de profit și pierdere
4.26. - Formatul cerut pentru contul de profit și pierdere este următorul:
Contul de profit și pierdere
1. Cifra de afaceri neta
2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate și producție în curs de execuție
3. Producția imobilizata
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile
b) Alte cheltuieli din afară
6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială, cu menționarea distinctă a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale și necorporale
b) Ajustarea valorii activelor circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
● Profitul sau pierderea din exploatare
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din alte investiții financiare și creanțe ce fac parte din activele imobilizate, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului
11. Venituri din dobânzi și alte venituri similare, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante 13. Cheltuieli cu dobânzile și alte cheltuieli similare, cu menționarea separată a celor care privesc societățile din cadrul grupului
14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
20. Rezultatul exercițiului financiar
21. Rezultatul pe acțiune:
- de baza
- diluat.
Prevederi ce privesc contul de profit și pierdere
4.27. - Contul de profit și pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).
Rezultatul pe acțiune se prezintă atât pentru exercițiul curent, cat și pentru cel precedent, indiferent ca este pozitiv sau negativ, în conformitate cu prevederile IAS 33.
4.28. - În notele explicative se vor prezenta informații privind valoarea și natura veniturilor și cheltuielilor extraordinare (prezentate la pozițiile 15 și 16), cu excepția cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. În mod similar vor fi prezentate veniturile și cheltuielile care se referă la exercițiul financiar precedent.
Situația fluxurilor de trezorerie
4.29. - Situația fluxurilor de trezorerie se întocmește potrivit unuia dintre modelele prevăzute în IAS 7 și exemplificate în cap. III.
Situația modificărilor capitalului propriu
4.30. - Situația modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componenta separată a situațiilor financiare, care să evidențieze:
a) profitul net sau pierderea neta a perioadei;
b) fiecare element de venit și cheltuiala, câștig sau pierdere care, asa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu și totalul acestor elemente; și
c) efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile și corecția erorilor fundamentale.
În plus întreprinderile trebuie să prezinte fie în situația modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative:
- tranzacțiile de capital cu proprietarii și distributiile către aceștia;
- soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei și la data bilanțului și modificările pe parcursul perioadei; și
- o reconciliere între valoarea contabila a fiecărei categorii de capital propriu la începutul și la sfârșitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.
Secțiunea 5 Principii și reguli contabile
Principiile contabile
5.1. - Evaluarea posturilor cuprinse în situațiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2-5.10.
5.2. - Principiul continuității activității. Acesta presupune ca întreprinderea își continua în mod normal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intră în imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoștința de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situațiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuității, aceasta informație trebuie prezentată împreună cu explicații privind modul de întocmire a raportarii financiare respective și motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu își mai poate continua activitatea.
5.3. - Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicării acelorași reguli și norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.
Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile întreprinderii.
Este foarte importanța menționarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politica contabila a fost aleasă în mod adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei și tendinta reală a rezultatelor activității societății.
5.4. - Principiul prudentei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinata pe baza principiului prudentei. În mod special se vor avea în vedere următoarele aspecte:
a) se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exercițiului financiar;
b) se va ține seama de toate obligațiile previzibile și de pierderile potențiale care au luat naștere în cursul exercițiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exercițiu anterior, chiar dacă asemenea obligații sau pierderi apar între data încheierii exercițiului și data întocmirii bilanțului;
c) se va ține seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exercițiului financiar este profit sau pierdere.
5.5. - Principiul independentei exercițiului. Se vor lua în considerare toate veniturile și cheltuielile corespunzătoare exercițiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se tine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăților.
5.6. - Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv*1). În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziții din bilanț se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.
5.7. - Principiul intangibilitatii. Bilanțul de deschidere al unui exercițiu trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere a exercițiului precedent, cu excepția corectiilor impuse de aplicarea IAS 8.
5.8. - Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepția compensărilor între active și pasive admise de Standardele Internaționale de Contabilitate.
5.9. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2). Informațiile prezentate în situațiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică.
5.10. - Principiul pragului de semnificație*3). Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeași natura sau cu funcții similare trebuie insumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.
----------
*1) Directiva a IV-a a C.E.E., art. 31 pct. 1 lit. e).
*2) Conform Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare (vol. 2, paragraful 35).
*3) Conform Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare (vol. 2, paragrafele 29 și 30).
5.11. - Pentru acele elemente a căror valoare este nesigura și care trebuie incluse în situațiile financiare, în contabilitate trebuie făcute cele mai bune estimari. În acest scop este necesară uneori revizuirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei de închidere a exercițiului financiar, schimbările de circumstanțe sau dobândirea unor noi informații, ori de câte ori acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificări trebuie inclus în cadrul aceleiași poziții din bilanț, respectiv din contul de profit și pierdere, unde a fost reflectată și estimarea contabila inițială.
Evenimentele care apar după data bilanțului pot furniza, de asemenea, informații suplimentare cu privire la estimarile făcute de management la data bilanțului. Dacă aceste informații ar fi fost cunoscute la data bilanțului, managementul ar fi putut face estimari mai bune. Prin urmare, dacă situațiile financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta și informațiile suplimentare.
Abateri de la principiile contabile
5.12. - Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepționale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri și o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziției financiare și profitului sau pierderii întreprinderii.
TRATAMENTE CONTABILE
Aspecte generale
5.13. - Un activ, respectiv o datorie, se recunoaște numai atunci când:
● este posibil ca acesta sa aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv sa genereze ieșirea acestora; și
● costul sau poate fi evaluat în mod credibil.
Fiecare întreprindere va utiliza rationamentul profesional pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie să fie prezentat în bilanț, ci trecut în contul de profit și pierdere. De asemenea, rationamentul profesional trebuie utilizat și la luarea deciziei referitoare la necesitatea înregistrării activelor în categorii separate sau într-o singura categorie comuna.
În conformitate cu prevederile
art. 7 și 9 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, pentru evaluarea elementelor din bilanț se stabilesc următoarele reguli:
a) la data intrării în patrimoniu bunurile se evalueaza și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabilește astfel:
- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcție de prețul pieței, utilitatea, starea și amplasarea acestora;
- bunurile obținute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcție de prețul pieței, starea și amplasarea acestora.
Valoarea de aport și, respectiv, de utilitate se substituie costului de achiziție;
- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziție, denumita cost de achiziție;
- bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producție.
Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justa a activelor primite în schimb.
Costul de achiziție al unui bun este egal cu prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare și alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
În cazul mijloacelor fixe costul inițial include și costurile estimate pentru demontarea și mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârșitul duratei de viața a acestuia. Aceste costuri se reflecta prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul de demontare și mutare va fi înregistrat în contul de profit și pierdere de-a lungul vieții mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost inițial recunoscut.
Costul de producție al unui bun cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime și consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocate în mod rațional ca fiind legate de fabricatia acestuia.
Cheltuielile generale de administrație și cele financiare nu se includ în costurile de producție, cu excepția situațiilor descrise în Standardele Internaționale de Contabilitate (vol. 3).
Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile și diferențele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziției, construcției sau producției unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de IAS 23 și de Interpretarea SIC*1)-2, dacă se aplică tratamentul alternativ prevăzut de acestea.
Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producție al unui bun.
Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferențelor nefavorabile de curs valutar în valoarea contabila a activelor aferente nu poate fi aplicat, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Interpretarea SIC-11.
Diferențele de schimb valutar provenind dintr-un împrumut de finanțare care, în esenta, este legat de investiția neta a unei întreprinderi de grup românești într-o entitate externa trebuie clasificate drept capital propriu în situațiile financiare ale întreprinderii, până la cedarea investiției nete, data la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în conformitate cu prevederile IAS 21;
b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecărui element, denumita și valoare de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței.
În cazul creanțelor și datoriilor aceasta valoare se stabilește în funcție de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plată;
c) la încheierea exercițiului elementele patrimoniale se evalueaza și se reflecta în bilanțul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:
- pentru elementele de activ diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferențele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere și valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
La fiecare data a bilanțului:
- elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. Diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli, după caz;
- elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacției; și
- elementele nemonetare înregistrate la valoarea justa și exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective;
d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evalueaza și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
-------------
*1) SIC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Standing Interpretations Committee".
5.14. - În cazul activelor imobilizate și circulante cu ciclu lung de producție, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producție include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanțarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menționarea valorii dobânzilor aferente exercițiului financiar.
5.15. - Pentru respectarea prevederilor pct. 5.33 elementele prezentate în situațiile financiare se vor evalua în conformitate cu prevederile pct. 5.16-5.32. Ajustarile la inflație și tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situațiile financiare conform prevederilor pct. 5.35-5.40.
Imobilizari
5.16. - Cu excepția cazurilor în care s-a înregistrat un provizion pentru depreciere sau o reducere a valorii în conformitate cu prevederile pct. 5.17-5.20, valoarea ce urmează să fie înscrisă în bilanț pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentată de costul de achiziție sau de costul de producție.
5.17. - În cazul activelor cu durata normală de funcționare limitată costul de achiziție sau costul de producție din care s-a dedus valoarea reziduala estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcționare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.
5.18. - În cazul diminuării valorii unei imobilizari financiare ce a fost înregistrată la lit. A pct. III se va constitui un provizion pentru depreciere corespunzător acestei diminuari, stabilit ca diferența între costul de achiziție și valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite trebuie să fie prezentate separat în notele explicative.
5.19. - Este obligatorie constituirea de provizioane pentru depreciere pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent de durata de utilizare a acelei imobilizari. Valoarea care trebuie înscrisă în situațiile financiare va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta separat în notele explicative.
5.20. - Dacă motivele care au dus la constituirea provizionului pentru depreciere, conform pct. 5.18 sau 5.19, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele explicative. În situația în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.
Reguli speciale adiționale privind imobilizarile
Cheltuieli de constituire
5.21. - O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situație suma reflectată în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative.
Cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare
5.22. - a) Aceste imobilizari necorporale vor fi înscrise în bilanț numai în anumite situații descrise în vol. 3, unde se indica și perioada în care acestea se amortizeaza, respectiv durata utila de viața.
b) Dacă în bilanț figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci în notele explicative trebuie prezentate următoarele informații:
(i) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizata;
(ii) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.
Fondul comercial
5.23. - În cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regula în situațiile financiare consolidate, ca urmare a achiziției de către o întreprindere a acțiunilor altei întreprinderi, aplicarea pct. 5.16-5.20 cu privire la fondul comercial se face pe baza următoarelor prevederi:
a) valoarea fondului comercial achiziționat trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor lit. b);
b) perioada de amortizare nu trebuie să depășească durata de utilizare a fondului comercial respectiv și în nici un caz nu poate depăși 20 de ani de la data achiziției;
c) în situația în care fondul comercial achiziționat este prezentat în bilanț ca activ, se vor prezenta în notele explicative perioada aleasă pentru amortizare și motivele care au dus la determinarea acelei perioade.
Capitalizarea plăților viitoare de dobânda (Prime privind rambursarea obligațiunilor)
5.24. - Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferența se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanț ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligațiuni, iar în notele explicative va fi prezentată distinct. Aceasta diferența trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursarii datoriei.
Investiții
5.25. - Pentru întreprinderile asociate și participatiile minoritare se vor prezenta distinct în bilanț sumele incluse la lit. A pct. III. 3 și 4 (pct. 4.10).
Activele circulante
5.26. - Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egala cu costul de achiziție sau cu costul de producție al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.13.
5.27. - Dacă valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decât costul de achiziție sau costul de producție, atunci acea valoare realizabila neta corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situațiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puțin provizionul constituit.
5.28. - În situația în care provizionul constituit devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării prevederilor pct. 5.27, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.
Reguli privind stocurile și activele fungibile
5.29. - Valoarea care trebuie înscrisă în bilanț pentru activele din categoria "stocuri" și a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, poate fi determinata prin utilizarea oricărei metode menționate la pct. 5.30 asupra activelor aparținând aceleiași clase.
5.30. - Metoda aplicată trebuie să fie considerată de administrator ca fiind cea mai adecvată situației respective. Aceste metode sunt:
a) metoda FIFO;
b) metoda LIFO;
c) metoda costului mediu ponderat;
d) alta metoda similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare.
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare stocurilor și de la un exercițiu financiar la altul. Dacă în situații excepționale administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informații:
(i) motivul schimbării metodei;
(ii) efectele sale asupra rezultatului exercițiului.
5.31. - Dacă valoarea prezentată în bilanț la închiderea exercițiului diferă semnificativ de valoarea realizabila neta (în cazul în care întreprinderea intenționează sa nu utilizeze activele în procesul de producție), respectiv de valoarea de recuperare (în situația în care intenționează sa utilizeze activele respective), aceasta diferența se va prezenta, pe total și pe categorii, în notele explicative.
Ajustari pentru diminuarea valorii activelor
5.32. - (1) Imobilizarile corporale, materiile prime și materialele consumabile care sunt reînnoite în mod constant și a căror valoare globală este de importanța secundară pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate și o valoare nemodificata, atunci când acestea nu se modifica semnificativ.
(2) Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcție de intenția întreprinderii de a păstra activul în scopul utilizării sau neutilizarii în producție. Dacă întreprinderea intenționează sa utilizeze activul în procesul de producție, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea contabila. Dacă întreprinderea nu intenționează sa utilizeze activul în procesul de producție, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila, în conformitate cu prevederile IAS 36.
TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE
Aspecte generale
5.33. - Regulile stabilite la pct. 5.16-5.32 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepția celor stabilite la pct. 5.16 și 5.21-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea și provizioanele pentru depreciere. Referințele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea și provizioanele pentru depreciere, asa cum se aplică ele în virtutea pct. 5.17-5.20.
Tratamente contabile alternative
5.34. - În conformitate cu prevederile pct. 5.36-5.40, valorile atribuite activelor bilantiere menționate la pct. 5.35 pot fi prezentate la o alta valoare decât costul lor istoric, în conformitate cu prevederile pct. 5.37 și prin derogare de la pct. 5.33.
5.35. - Pe toată perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate întreprinderile pot opta pentru una dintre următoarele metode:
a) reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu reglementările legale emise în acest scop, care tine seama de inflație, utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței;
b) evaluarea prin metode care sunt destinate sa țină seama de inflație, pentru elementele prezentate în bilanț, inclusiv capitalurile proprii, și contul de profit și pierdere.
Întreprinderile care vor opta pentru ajustarea la inflație potrivit IAS 29 întocmesc și prezintă un set distinct de situații financiare cuprinzând bilanțul și contul de profit și pierdere, ajustate la inflație.
Procesul retratarii situațiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de întocmirea unei balante de verificare intermediare. Aceasta balanța constituie sursa de informații pentru întocmirea declarației fiscale după efectuarea corectiilor prevăzute de legislația fiscală.
5.36. - În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinata potrivit uneia dintre cele doua metode prezentate mai sus, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate, în locul costului de achiziție sau costului de producție sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producție sau a celui de achiziție cu valoarea atribuită cel mai recent acelui activ.
Informații adiționale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric
5.37. - În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative elementele influentate de acestea, precum și baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor rezultate în urma reevaluarii efectuate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 a) trebuie prezentate, pentru fiecare element semnificativ, în notele explicative.
5.38. - În cazul elementelor bilantiere influentate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 b), valorile rezultate în urma ajustarii la inflație trebuie prezentate într-un set distinct cuprinzând bilanțul și contul de profit și pierdere, însoțite de note explicative.
Rezerva din reevaluare
5.39. - Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat în debitul sau în creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz.
Cu toate acestea, majorarea constatată din reevaluare trebuie recunoscută ca venit în măsura în care aceasta compensează o descrestere din reevaluarea aceluiași activ, recunoscută anterior ca o cheltuiala.
În cazul în care valoarea contabila a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscută ca o cheltuiala. Cu toate acestea, o diminuare rezultată din reevaluare trebuie scăzută direct din orice surplus din reevaluare corespunzător, în măsura în care diminuarea nu depășește valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare pentru același activ.
5.40. - Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanț la un subpost separat în cadrul postului de capital și rezerve.
Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Se considera ca întregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de întreprindere; în acest caz valoarea surplusului realizat este diferența dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate și valoarea amortizarii calculate pe baza costului inițial al activului. Transferul din surplusul din reevaluare în rezultatul reportat nu se efectuează prin contul de profit și pierdere.
MODIFICĂRILE CAPITALULUI PROPRIU
5.41. - Modificările capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta distinctă a situațiilor financiare. Aceasta trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere și de închidere pentru capitalul social, primele de capital, fiecare rezerva, rezultatul reportat și rezultatul exercițiului, precum și modificările acestora, indicandu-se:
a) suma la începutul exercițiului financiar;
b) sumele transferate în sau din cont în timpul exercițiului financiar;
c) natura, sursa sau destinația oricăror asemenea transferuri;
d) suma rămasă la sfârșitul exercițiului financiar.
NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAȚIILE FINANCIARE
Aspecte generale
5.42. - Notele explicative conțin informații suplimentare, relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceea ce privește poziția financiară și rezultatele obținute. Notele explicative trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element semnificativ al bilanțului, contului de profit și pierdere, situației fluxurilor de trezorerie și al situației modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoțit de o trimitere la nota care cuprinde informații legate de acel element semnificativ. Pe lângă informațiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări și a celor cuprinse în vol. 3, notele explicative trebuie să includă, de asemenea, cel puțin informațiile prevăzute la pct. 5.43-5.80.
5.43. - Următoarele informații trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înțelegere:
a) numele întreprinderii care face raportarea;
b) faptul ca situațiile financiare sunt proprii întreprinderii și nu grupului;
c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situațiile financiare;
d) moneda în care sunt întocmite situațiile financiare;
e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, mii lei).
5.44. - Pentru elementele menționate în notele explicative se va prezenta, de regula, și suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.
În situația în care suma corespunzătoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se rezultatul ajustarii, modul de efectuare și motivele pentru care aceasta a fost efectuată.
5.45. - Pct. 5.44 nu se aplică sumelor reprezentând:
a) modificări ale activelor imobilizate (pct. 4.15);
b) modificări ale amortizarii și provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate (pct. 4.17);
c) modificări ale provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli (pct. 5.54).
Prezentarea politicilor contabile
5.46. - Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanț, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exercițiu, ale fluxurilor de trezorerie și modificărilor capitalului propriu. În acest sens se vor menționa următoarele:
a) dacă imobilizarile sunt incluse în situațiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata la inflație, determinata potrivit IAS 29;
b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înțelegere a situațiilor financiare.
Se va menționa totodată dacă situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu
Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, și cu prevederile cuprinse în vol. 1, 2 și 3.
Informații care vin în completarea bilanțului
Capitalul social
5.47. - În legătură cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza următoarele informații:
a) capitalul social subscris;
b) numărul și valoarea totală a fiecărui tip de acțiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acțiuni emise.
5.48. - În cazul în care capitalul social cuprinde și acțiuni rascumparabile se vor furniza următoarele informații:
a) data cea mai apropiată și data limita la care întreprinderea poate rascumpara respectivele acțiuni;
b) dacă acele acțiuni trebuie răscumpărate în mod obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea întreprinderii sau a acționarilor;
c) dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare și, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
5.49. - În situația în care întreprinderea a emis acțiuni în timpul exercițiului financiar, în notele explicative se vor prezenta următoarele informații:
a) tipul de acțiuni emise;
b) pentru fiecare tip de acțiune, numărul de acțiuni emise, valoarea lor nominală totală și valoarea încasată de întreprindere la distribuirea lor.
5.50. - În ceea ce privește eventualele drepturi legate de distribuirea acțiunilor se vor furniza următoarele informații:
a) numărul, descrierea și valoarea acțiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;
b) perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;
c) prețul care trebuie plătit pentru acțiunile distribuite.
Obligațiuni
5.51. - În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exercițiului financiar se vor prezenta următoarele informații:
a) tipul instrumentelor de capital emise;
b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă și suma primită la emitere de către întreprindere.
5.52. - În cazul în care obligațiunile emise de o întreprindere sunt deținute de o persoană nominalizată sau imputernicita de acea întreprindere, în notele explicative se vor menționa valoarea nominală a obligațiunilor respective și valoarea contabila a acestora.
Rezerve
5.53. - Pentru fiecare rezerva inclusă în capitalurile proprii se vor descrie natura acesteia și scopul pentru care a fost constituită.
Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
5.54. - Dacă în timpul exercițiului financiar o sumă este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri și cheltuieli, următoarele informații vor fi prezentate în notele explicative:
a) valoarea provizioanelor la începutul exercițiului financiar;
b) sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exercițiului financiar;
c) natura, sursa sau destinația oricăror astfel de transferuri;
d) valoarea provizioanelor la sfârșitul exercițiului financiar.
Informații privind datoriile
5.55. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanțul întreprinderii se va menționa valoarea totală a datoriilor incluse în acel post din bilanț, care au termen de plată după 5 ani de la data închiderii exercițiului financiar.
5.56. - În ceea ce privește datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 5.55 trebuie menționate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum și rata dobânzii aferente.
5.57. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanțul întreprinderii se vor menționa, de asemenea:
a) valoarea totală a datoriilor incluse la acel post din bilanț pentru care întreprinderea a depus anumite garanții;
b) informații privind natura acestor garanții depuse.
Garanții și alte obligații contractuale financiare
5.58. - În notele explicative se vor specifică toate cazurile în care întreprinderea a depus garanții sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligații în favoarea unui terț, menționându-se, dacă este posibil, și valoarea acestora.
5.59. - Pentru orice obligație eventuala pentru care nu s-a constituit provizion se vor prezenta următoarele informații:
a) valoarea precisa sau estimată a acelei obligații;
b) aspectul juridic al obligației și efectul acesteia;
c) dacă întreprinderea a depus vreo garanție semnificativă cu privire la acea obligație și, în caz afirmativ, natura acelei garanții.
5.60. - Totodată se vor prezenta detalii privind:
a) obligațiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanțul întreprinderii;
b) orice obligații privind grupurile;
c) orice astfel de obligații viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.
5.61. - De asemenea, se vor prezenta informații referitoare la alte obligații financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevate pentru a aprecia situația economică a întreprinderii.
Informații privind anumite elemente de cheltuieli
5.62. - Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit și pierdere pe parcursul exercițiului financiar, se vor prezenta separat în notele explicative:
a) cheltuielile cu chiriile și ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational;
b) onorariile plătite auditorilor financiari;
c) profitul sau pierderea aferentă iesirilor de mijloace fixe din patrimoniu (vânzare, casare etc.), reprezentând diferența dintre veniturile din cedare, pe de o parte, și valoarea contabila neta a activului și cheltuielile aferente cedarii, pe de altă parte.
Detalii privind impozitul pe profit
5.63. - Valoarea diferenței dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exercițiul financiar curent și pentru exercițiile financiare anterioare, pe de o parte, și valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă aceasta diferența este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.
Dacă elementele bilantiere de natura activelor imobilizate și activelor circulante constituie obiectul unor corectii valorice semnificative doar pentru aplicarea legislației fiscale, suma lor trebuie prezentată în notele explicative, cu o buna argumentare a acestor corectii.
De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exercițiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilantiere, efectuată în exercițiul de raportare sau într-un exercițiu anterior în vederea obținerii unei reduceri de impozit, influența respectiva se prezintă în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluări asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativ.
5.64. - Se vor prezenta în același timp și informații cu privire la proporția în care impozitul pe profit revine rezultatului activității ordinare, respectiv rezultatului activității extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exercițiului financiar și rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declarația de impozit.
Detalii privind cifra de afaceri
5.65. - În cazul în care pe parcursul exercițiului financiar întreprinderea și-a desfășurat activitatea în doua sau mai multe segmente de activitate care, în opinia administratorilor, sunt substanțial diferite între ele din punct de vedere al beneficiilor și al riscurilor aferente, potrivit IAS 14, este necesar să se menționeze pentru fiecare, cu descrierea de rigoare, valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare.
5.66. - În cazul în care pe parcursul exercițiului financiar întreprinderea a furnizat produse și servicii pe doua sau mai multe segmente geografice care, în opinia administratorilor, sunt substanțial diferite între ele din punct de vedere al riscurilor și al beneficiilor aferente, este necesar să se menționeze valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare acelor segmente.
5.67. - Identificarea sursei și a naturii riscurilor și beneficiilor aferente segmentelor de activitate și, respectiv, segmentelor geografice se bazează pe sistemul de raportare financiară interna și servește prezentării de informații destinate utilizatorilor situațiilor financiare cu scop general.
5.68. - În vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor pct. 5.65 și 5.66, dacă în opinia administratorilor segmentele de activitate sau geografice nu diferă substanțial între ele, acestea se vor trata ca și cum ar fi un singur segment de raportare.
Orice valoare a cifrei de afaceri provenite dintr-un anumit segment de activitate, respectiv geografic, care însă nu este semnificativă, poate fi inclusă în valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare altui segment.
5.69. - Dacă în opinia administratorilor prezentarea oricărei informații cerute de pct. 5.65-5.68 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceștia pot renunța la furnizarea acelei informații, cu condiția ca acest fapt să fie menționat în situațiile financiare.
Detalii privind salarizarea administratorilor și directorilor
5.70. - În notele explicative se vor cuprinde detalii legate de salariile plătite sau care urmează să fie plătite administratorilor și directorilor care dețin aceste funcții pe parcursul exercițiului financiar. De asemenea, se vor menționa distinct obligațiile contractuale în care întreprinderea este implicata, cu privire la plata pensiilor către foștii directori și administratori, indicandu-se valoarea totală a obligației pentru fiecare categorie de mai sus.
5.71. - Se va menționa totodată valoarea avansurilor și creditelor acordate de întreprindere directorilor și administratorilor săi în timpul exercițiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata până la acea data, existenta oricăror obligații viitoare de genul garanțiilor pe care întreprinderea și le-a asumat în numele acestora, precum și valoarea totală pentru fiecare categorie.
5.72. - Orice persoană care este sau a fost administrator ori director al întreprinderii pe o perioadă de 5 ani anteriori perioadei de raportare are obligația de a anunta întreprinderea cu privire la orice elemente legate de ea însăși, care ar putea fi necesare în scopul respectării prevederilor pct. 5.70 și 5.71.
Detalii privind salariații
5.73. - În notele explicative se vor menționa următoarele informații cu privire la salariații întreprinderii:
a) numărul mediu de salariați angajați în cursul exercițiului financiar;
b) numărul mediu de salariați pentru fiecare categorie de personal.
5.74. - Numărul mediu de salariați cu contract de muncă se determina ca medie aritmetica simpla a numărului zilnic al salariaților, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaților din ziua precedenta, împărțită la numărul total al zilelor calendaristice.
5.75. - Numărul mediu de salariați va fi, pentru fiecare luna a exercițiului, următorul:
a) pentru aplicarea pct. 5.73 a), numărul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de muncă în luna respectiva, indiferent dacă acestea au lucrat toată luna sau doar o parte din ea;
b) pentru aplicarea pct. 5.73 b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.74, pentru fiecare categorie de salariați, insumandu-se în fiecare caz numărul de salariați din fiecare luna.
5.76. - Pentru toți salariații care sunt luati în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 5.73 a) trebuie prezentate valorile totale ale:
a) salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exercițiu financiar;
b) cheltuielilor cu asigurările sociale suportate de întreprindere pentru salariații respectivi;
c) altor cheltuieli reprezentând contribuțiile întreprinderii pentru pensiile salariaților, cu excepția cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit și pierdere.
5.77. - Categoriile de salariați pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 5.73 b) se vor determina în funcție de decizia directorilor și administratorilor întreprinderii, ținându-se seama de modul în care este organizată activitatea acesteia.
Alte aspecte
5.78. - În cazul în care anumite elemente exprimate inițial într-o moneda străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanț sau în contul de profit și pierdere, se va menționa baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naționala.
5.79. - Întreprinderea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situațiile financiare:
a) sediul și forma juridică ale întreprinderii, țara unde s-a înființat și adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde își desfășoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial);
b) o descriere a naturii activității desfășurate de întreprindere și principalele domenii de activitate;
c) numele societății-mama și cel al deținătorului final în cadrul grupului;
d) totalul activelor, respectiv al pasivelor bilantiere;
e) orice alta informație care, în opinia directorilor și administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.
Atunci când evenimente ulterioare datei bilanțului au o asemenea importanța încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situațiilor financiare de a face evaluări și de a lua decizii corecte, o întreprindere trebuie să prezinte următoarele informații pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanțului:
a) natura evenimentului; și
b) o estimare a efectului financiar sau o declarație conform căreia o astfel de estimare nu poate fi facuta.
5.80. - Pentru fiecare filiala, întreprindere asociata sau alte întreprinderi în care se dețin titluri de participare strategice pe care directorii și administratorii le considera semnificative pentru activitatea societății în cauza trebuie prezentate următoarele informații:
a) numele filialei, al întreprinderii asociate sau al altor întreprinderi în care se dețin titluri de participare strategice;
b) adresa sediului și țara unde a fost înființată;
c) natura activității desfășurate;
d) tipul de acțiuni și procentul pe care întreprinderea raportoare îl deține în cadrul respectivei societăți;
e) data închiderii ultimului exercițiu financiar al societății în care se dețin titluri;
f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exercițiu;
g) totalul capitalului social și al rezervelor acesteia la sfârșitul acelui exercițiu financiar.
Aceste societăți vor face obiectul consolidării, în conformitate cu prevederile
Ordinului ministrului finanțelor nr. 772/2000
de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor*1).
------------
*1) Pentru situațiile financiare ale anului 2000 consolidarea conturilor nu are caracter obligatoriu, urmând să se efectueze de societățile cuprinse în esantionul reprezentativ, precum și de orice alte societăți care optează pentru aceasta.
Secțiunea 6 Aprobarea și semnarea situațiilor financiare ale întreprinderii; aprobarea distribuirii profitului
6.1. - Situațiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana responsabilă cu elaborarea acestora.
6.2. - Situațiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însușite de consiliul de administrație, vor fi semnate în numele consiliului de președintele acestuia și vor fi aprobate de adunarea generală a acționarilor sau asociaților.
6.3. - Conform
Legii societăților comerciale nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală.
Secțiunea 7 Raportul administratorilor
7.1. - Consiliul de administrație va elabora pentru fiecare exercițiu financiar un raport care va conține:
a) o analiza fidela a evoluției activității întreprinderii pe durata exercițiului financiar și a situației sale la încheierea acestuia;
b) valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandată de consiliul de administrație și aprobată de asociați/acționari;
c) informații privind evenimente importante survenite de la încheierea exercițiului financiar, care au afectat întreprinderea;
d) informații asupra evoluției probabile a activității întreprinderii;
e) informații asupra activităților din domeniul cercetării și dezvoltării;
f) următoarele informații în ceea ce privește acțiunile proprii ale întreprinderii, care au fost achiziționate sau deținute la orice moment în cursul exercițiului financiar;
(i) motivele oricăror achiziții efectuate în cursul exercițiului financiar;
(ii) numărul și valoarea nominală a acțiunilor achiziționate și vândute în cursul exercițiului financiar și ponderea pe care o reprezintă în capitalul social;
(iii) în cazul achizițiilor sau vânzărilor, valoarea plăților sau încasărilor pentru acțiunile respective;
(iv) numărul și valoarea nominală ale tuturor acțiunilor achiziționate și deținute de întreprindere, precum și ponderea pe care o reprezintă acestea în capitalul social;
(v) numărul și valoarea acțiunilor anulate;
g) numele și pregătirea profesională a fiecărui administrator;
h) politica privind protecția mediului.
7.2. - Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administrație și se va semna în numele acestuia de președintele consiliului.
Secțiunea 8 Auditul financiar
(Prevederi referitoare la auditarea situațiilor financiare)
8.1. - Situațiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementări vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu reglementările naționale privind auditul financiar.
8.2. - Auditorul financiar se va asigura ca situațiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile
Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, și cu cele cuprinse în volumele 1, 2 și 3, precum și dacă informațiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situațiile financiare întocmite pentru același exercițiu, pe baza procedurilor de audit prevăzute de Standardul Internațional de Audit nr. 720.
8.3. - Societățile comerciale care nu vor opta pentru aplicarea IAS 29, a oricărui alt Standard Internațional de Contabilitate sau a Normelor privind consolidarea conturilor, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor nr. 772/2000 , vor avea opinii de audit cu rezerve.
Secțiunea 9 Aprobarea și depunerea situațiilor financiare și a raportului anual al întreprinderii
9.1. - Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaților sau acționarilor, la care se discuta și se aproba situațiile financiare anuale, întreprinderea are obligația:
a) sa trimită o copie de pe situațiile financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație, împreună cu raportul administratorilor și raportul auditorilor asupra situațiilor financiare respective, denumite generic raport anual, tuturor asociaților sau acționarilor; sau
b) sa notifice tuturor asociaților sau acționarilor ca raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.
9.2. - Situațiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație, însoțite de raportul administratorilor pentru exercițiul financiar respectiv, precum și raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare de către adunarea generală a asociaților sau acționarilor.
9.3. - O copie de pe situațiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație, o copie de pe raportul administratorilor pentru exercițiul financiar respectiv, precum și de pe raportul auditorilor asupra situațiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administrație în termenul prevăzut de lege direcției teritoriale a Ministerului Finanțelor Publice la care întreprinderea este înregistrată.
9.4. - În conformitate cu prevederile legii societăților comerciale, o copie de pe situațiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație și de asociați sau acționari, o copie de pe raportul administratorilor pentru exercițiul financiar respectiv, precum și de pe raportul auditorilor asupra situațiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administrație în termenul prevăzut de lege la registrul comerțului.
9.5. - Potrivit legii societăților comerciale, consiliul de administrație se va asigura ca situațiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor și raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în termenul prevăzut de lege.
Secțiunea 10 Publicarea raportului anual al întreprinderii
10.1. - Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaților sau acționarilor, la cerere. În termen de doua zile de la primirea cererii o copie de pe raportul anual va fi disponibilă pentru consultare la sediul social al firmei. Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociați sau acționari, iar pentru alte persoane decât aceștia prețul raportului anual nu trebuie să depășească costul administrativ al acestuia. 10.2. - De fiecare data când situațiile financiare și raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie să fie reproduse în forma și conținutul pe baza cărora auditorul și-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoțite de textul integral al raportului auditorilor. Dacă auditorul a făcut anumite obiecții sau a refuzat sa întocmească un raport asupra situațiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreună cu motivele respective. 10.3. - În cazul în care situațiile financiare nu se publică integral ori sunt diferite de cele întocmite conform legislației, se va preciza dacă este vorba de o versiune prescurtata sau diferita și se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 și 9.4. Dacă situațiile financiare nu au fost depuse încă, acest lucru trebuie menționat. Opinia persoanei care a auditat conturile nu poate însoți aceasta publicare, dar trebuie menționat dacă opinia a fost data cu sau fără rezerve sau dacă certificarea a fost refuzată. CAP. II Planul de conturi general CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI 10. CAPITAL ȘI REZERVE 101. Capital*1) ---------- *1) În funcție de forma juridică a întreprinderii se va înscrie: capital social, patrimoniul regiei etc. 1011. Capital subscris nevarsat 1012. Capital subscris vărsat 1015. Patrimoniul regiei 1016. Patrimoniul public 104. Prime de capital 1041. Prime de emisiune 1042. Prime de fuziune 1043. Prime de aport 1044. Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni 105. Rezerve din reevaluare 1051. Rezerve din reevaluare aferente bilanțului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflație 1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative 106. Rezerve 1061. Rezerve legale 1062. Rezerve pentru acțiuni proprii 1063. Rezerve statutare sau contractuale 1068. Alte rezerve 107. Rezerve din conversie 11. REZULTATUL REPORTAT 117. Rezultatul reportat 1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperata 1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puțin IAS 29 1173. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile 1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 12. REZULTATUL EXERCIȚIULUI 121. Profit și pierdere 129. Repartizarea profitului 13. SUBVENȚII PENTRU INVESTIȚII 131. Subvenții pentru investiții 15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI 151. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 1511. Provizioane pentru litigii 1512. Provizioane pentru garanții acordate clienților 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale și alte acțiuni similare legate de acestea 1514. Provizioane pentru restructurare 1518. Alte provizioane pentru riscuri și cheltuieli 16. ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE 161. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de stat 1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de bănci 1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate de stat 1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 162. Credite bancare pe termen lung 1621. Credite bancare pe termen lung 1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta 1623. Credite externe guvernamentale 1624. Credite bancare externe garantate de stat 1625. Credite bancare externe garantate de bănci 1626. Credite de la trezoreria statului 1627. Credite bancare interne garantate de stat 166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661. Datorii către societățile din cadrul grupului 1662. Datorii către societățile care dețin interese de participare 167. Alte împrumuturi și datorii asimilate 168. Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate 1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni 1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685. Dobânzi aferente datoriilor către societățile din cadrul grupului 1686. Dobânzi aferente datoriilor către societățile care dețin interese de participare 1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate 169. Prime privind rambursarea obligațiunilor CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI 20. IMOBILIZARI NECORPORALE 201. Cheltuieli de constituire 203. Cheltuieli de dezvoltare 205. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare 2051. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare achiziționate 2052. Brevete, licențe și alte drepturi și valori similare obținute cu resurse proprii 207. Fond comercial 2071. Fond comercial 2075. Fond comercial negativ 208. Alte imobilizari necorporale 21. IMOBILIZARI CORPORALE 211. Terenuri și amenajări de terenuri 2111. Terenuri 2112. Amenajări de terenuri 212. Construcții 213. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații 2131. Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) 2132. Aparate și instalații de măsurare, control și reglare 2133. Mijloace de transport 2134. Animale și plantații 214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale 23. IMOBILIZARI ÎN CURS 231. Imobilizari corporale în curs 2311. Amenajări de terenuri și construcții 2312. Instalații tehnice și mașini 2313. Alte imobilizari corporale 232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 2321. Avansuri acordate pentru terenuri și construcții 2322. Avansuri acordate pentru instalații tehnice și mașini 2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale 233. Imobilizari necorporale în curs 234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale 26. IMOBILIZARI FINANCIARE 261. Titluri de participare deținute la filiale din cadrul grupului 262. Titluri de participare deținute la societăți din afară grupului 263. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare 2633. Titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din cadrul grupului 2634. Titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din afară grupului 2635. Titluri de participare strategice în cadrul grupului 2636. Titluri de participare strategice în afară grupului 264. Titluri puse în echivalenta 265. Alte titluri imobilizate 267. Creanțe imobilizate 2671. Sume datorate de filiale 2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale 2673. Împrumuturi acordate pe termen lung 2674. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 2675. Creanțe legate de interesele de participare 2676. Dobânda aferentă creanțelor legate de interesele de participare 2677. Acțiuni proprii - active imobilizate*1) --------- *1) Sunt reflectate acțiunile proprii clasificate în active imobilizate în funcție de intenția cu privire la durata de deținere de peste un an, stabilită cu ocazia achiziției sau reclasarii. 2678. Alte creanțe imobilizate 2679. Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate 269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2691. Vărsăminte de efectuat referitoare la titluri de participare deținute la filiale din cadrul grupului 2692. Vărsăminte de efectuat referitoare la interesele de participare 2698. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare 28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280. Amortizari privind imobilizarile necorporale 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, marcilor comerciale și altor drepturi și valori similare 2807. Amortizarea fondului comercial 2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale 281. Amortizari privind imobilizarile corporale 2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri 2812. Amortizarea construcțiilor 2813. Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor 2814. Amortizarea altor imobilizari corporale 29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR 290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale 2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare 2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare 2907. Provizioane pentru fondul comercial 2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale 291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale 2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri 2912. Provizioane pentru deprecierea construcțiilor 2913. Provizioane pentru deprecierea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor 2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale 293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor în curs 2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale în curs 2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale în curs 296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deținute la filiale din cadrul grupului 2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deținute la societăți din afară grupului 2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare 2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate 2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale 2966. Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 2967. Provizioane pentru deprecierea creanțelor legate de interesele de participare 2968. Provizioane pentru deprecierea acțiunilor proprii - active imobilizate 2969. Provizioane pentru deprecierea altor creanțe imobilizate CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE 30. STOCURI DE MATERII ȘI MATERIALE 301. Materii prime 302. Materiale consumabile 3021. Materiale auxiliare 3022. Combustibili 3023. Materiale pentru ambalat 3024. Piese de schimb 3025. Semințe și materiale de plantat 3026. Furaje 3028. Alte materiale consumabile 303. Materiale de natura obiectelor de inventar 308. Diferențe de preț la materii prime și materiale 33. PRODUCȚIA ÎN CURS DE EXECUȚIE 331. Produse în curs de execuție 332. Lucrări și servicii în curs de execuție 34. PRODUSE 341. Semifabricate 345. Produse finite 346. Produse reziduale 348. Diferențe de preț la produse 3481. Diferențe de preț la semifabricate 3485. Diferențe de preț la produse finite 3486. Diferențe de preț la produse reziduale 35. STOCURI AFLATE LA TERȚI 351. Materii și materiale aflate la terți 354. Produse aflate la terți 3541. Semifabricate aflate la terți 3545. Produse finite aflate la terți 3546. Produse reziduale aflate la terți 356. Animale aflate la terți 357. Mărfuri aflate la terți 358. Ambalaje aflate la terți 36. ANIMALE 361. Animale și păsări 368. Diferențe de preț la animale și păsări 37. MĂRFURI 371. Mărfuri 378. Diferențe de preț la mărfuri 38. AMBALAJE 381. Ambalaje 388. Diferențe de preț la ambalaje 39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE 391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 392. Provizioane pentru deprecierea materialelor 3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393. Provizioane pentru deprecierea producției în curs de execuție 394. Provizioane pentru deprecierea produselor 3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor 3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite 3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale 395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terți 3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate la terți 3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți 3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terți 3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți 3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terți 3957. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți 3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți 396. Provizioane pentru deprecierea animalelor 397. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor 398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor CLASA 4 - CONTURI DE TERȚI 40. FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori 403. Efecte de plătit 404. Furnizori de imobilizari 405. Efecte de plătit pentru imobilizari 408. Furnizori - facturi nesosite 409. Furnizori - debitori 4091. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii și executări de lucrări 41. CLIENȚI ȘI CONTURI ASIMILATE 411. Clienți 4111. Clienți 4118. Clienți incerti sau în litigiu 413. Efecte de primit de la clienți 418. Clienți - facturi de întocmit 419. Clienți - creditori 42. PERSONAL ȘI CONTURI ASIMILATE 421. Personal - salarii datorate 423. Personal - ajutoare materiale datorate 424. Participarea personalului la profit 425. Avansuri acordate personalului 426. Drepturi de personal neridicate 427. Rețineri din salarii datorate terților 428. Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul 4281. Alte datorii în legătură cu personalul 4282. Alte creanțe în legătură cu personalul 43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECȚIA SOCIALĂ ȘI CONTURI ASIMILATE 431. Asigurări sociale 4311. Contribuția unității la asigurările sociale 4312. Contribuția personalului pentru pensia suplimentară 4313. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4314. Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate 437. Ajutor de șomaj 4371. Contribuția unității la fondul de șomaj 4372. Contribuția personalului la fondul de șomaj 438. Alte datorii și creanțe sociale 4381. Alte datorii sociale 4382. Alte creanțe sociale 44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ȘI CONTURI ASIMILATE 441. Impozitul pe profit 4411. Impozitul pe profit curent 4412. Impozitul pe profit amânat 442. Taxa pe valoarea adăugată 4423. TVA de plată 4424. TVA de recuperat 4426. TVA deductibilă 4427. TVA colectata 4428. TVA neexigibila 444. Impozitul pe salarii 445. Subvenții 446. Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 447. Fonduri speciale - taxe și vărsăminte asimilate 448. Alte datorii și creanțe cu bugetul statului 4481. Alte datorii față de bugetul statului 4482. Alte creanțe privind bugetul statului 45. GRUP ȘI ASOCIAȚI 451. Decontări în cadrul grupului 4511. Decontări în cadrul grupului 4518. Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului 452. Decontări privind interesele de participare 4521. Decontări privind interesele de participare 4528. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare 455. Sume datorate asociaților 4551. Asociați - conturi curente 4558. Asociați - dobânzi la conturi curente 456. Decontări cu asociații privind capitalul 457. Dividende de plată 458. Decontări din operații în participație 4581. Decontări din operații în participație - pasiv 4582. Decontări din operații în participație - activ 46. DEBITORI ȘI CREDITORI DIVERSI 461. Debitori diversi 462. Creditori diversi 47. CONTURI DE REGULARIZARE ȘI ASIMILATE 471. Cheltuieli înregistrate în avans 472. Venituri înregistrate în avans 473. Decontări din operații în curs de clarificare 48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂȚII 481. Decontări între unitate și subunitati 482. Decontări între subunitati 49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANȚELOR 491. Provizioane pentru deprecierea creanțelor - clienți 495. Provizioane pentru deprecierea creanțelor - decontări în cadrul grupului și cu asociații 4951. Provizioane pentru deprecierea creanțelor asupra societăților din cadrul grupului 4952. Provizioane pentru deprecierea creanțelor referitoare la interesele de participare 4953. Provizioane pentru deprecierea creanțelor asupra asociaților 496. Provizioane pentru deprecierea creanțelor - debitori diversi CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE 50. INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 501. Investiții financiare pe termen scurt la societăți din cadrul grupului 502. Acțiuni proprii 503. Acțiuni 5031. Acțiuni cotate 5032. Acțiuni necotate 505. Obligațiuni emise și răscumpărate 506. Obligațiuni 5061. Obligațiuni cotate 5062. Obligațiuni necotate 508. Alte investiții financiare pe termen scurt și creanțe asimilate 5081. Alte titluri de plasament 5088. Dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament 509. Vărsăminte de efectuat pentru investiții financiare pe termen scurt 5091. Vărsăminte de efectuat pentru investiții financiare pe termen scurt la societăți din cadrul grupului 5098. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiții financiare pe termen scurt 51. CONTURI LA BĂNCI 511. Valori de încasat 5112. Cecuri de încasat 5113. Efecte de încasat 5114. Efecte remise spre scontare 512. Conturi curente la bănci 5121. Conturi la bănci în lei 5124. Conturi la bănci în valută 5125. Sume în curs de decontare 518. Dobânzi 5186. Dobânzi de plătit 5187. Dobânzi de încasat 519. Credite bancare pe termen scurt 5191. Credite bancare pe termen scurt 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193. Credite externe guvernamentale 5194. Credite externe garantate de stat 5195. Credite externe garantate de bănci 5196. Credite de la trezoreria statului 5197. Credite interne garantate de stat 5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53. CASA 531. Casa 5311. Casa în lei 5314. Casa în valută 532. Alte valori 5321. Timbre fiscale și poștale 5322. Bilete de tratament și odihnă 5323. Tichete și bilete de călătorie 5328. Alte valori 54. ACREDITIVE 541. Acreditive 5411. Acreditive în lei 5412. Acreditive în valută 542. Avansuri de trezorerie 58. VIRAMENTE INTERNE 581. Viramente interne 59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 591. Provizioane pentru deprecierea investițiilor financiare la societăți din cadrul grupului 592. Provizioane pentru deprecierea acțiunilor proprii 593. Provizioane pentru deprecierea acțiunilor 595. Provizioane pentru deprecierea obligațiunilor emise și răscumpărate 596. Provizioane pentru deprecierea obligațiunilor 598. Provizioane pentru deprecierea altor investiții financiare și creanțe asimilate CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilul 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Cheltuieli privind energia și apa 606. Cheltuieli privind animalele și păsările 607. Cheltuieli privind mărfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ȘI SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI 611. Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile 612. Cheltuieli cu redevențele, locatiile de gestiune și chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile și cercetările 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI 621. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind comisioanele și onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclama și publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal 625. Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări 626. Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 627. Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. Cheltuieli cu salariile personalului 645. Cheltuieli privind asigurările și protecția socială 6451. Contribuția unității la asigurările sociale 6452. Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj 6453. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6458. Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654. Pierderi din creanțe și debitori diversi 658. Alte cheltuieli de exploatare 6581. Despăgubiri, amenzi și penalități 6582. Donații și subvenții acordate 6583. Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital 6588. Alte cheltuieli de exploatare 66. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Pierderi din creanțe legate de participatii 664. Cheltuieli privind investițiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642. Pierderi privind investițiile financiare pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli din diferențe de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobânzile 667. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Alte cheltuieli financiare 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. Cheltuieli privind calamitatile și alte evenimente extraordinare 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTAREA LA INFLAȚIE 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile și provizioanele 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli 6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizarile și provizioanele 6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor 688. Cheltuieli din ajustarea la inflație 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit 6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat 698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus*1) ------------- *1) Se utilizează conform reglementărilor legale. CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI 70. CIFRA DE AFACERI 701. Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din lucrări executate și servicii prestate 705. Venituri din studii și cercetări 706. Venituri din redevențe, locatii de gestiune și chirii 707. Venituri din vânzarea mărfurilor 708. Venituri din activități diverse 71. VARIATIA STOCURILOR 711. Variatia stocurilor 72. VENITURI DIN PRODUCȚIA DE IMOBILIZARI 721. Venituri din producția de imobilizari necorporale 722. Venituri din producția de imobilizari corporale 74. VENITURI DIN SUBVENȚII DE EXPLOATARE 741. Venituri din subvenții de exploatare 7411. Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale consumabile 7413. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli din afară 7414. Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecția socială 7416. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanțe reactivate și debitori diversi 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități 7582. Venituri din donații și subvenții primite 7583. Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital 7584. Venituri din subvenții pentru investiții 7588. Alte venituri din exploatare 76. VENITURI FINANCIARE 761. Venituri din imobilizari financiare 7611. Venituri din titluri de participare deținute la filiale din cadrul grupului 7612. Venituri din titluri de participare deținute la societăți din afară grupului 7613. Venituri din titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din cadrul grupului 7614. Venituri din titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din afară grupului 7615. Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului 7616. Venituri din titluri de participare strategice în afară grupului 7617. Venituri din alte imobilizari financiare 762. Venituri din investiții financiare pe termen scurt 763. Venituri din creanțe imobilizate 764. Venituri din investiții financiare cedate 7641. Venituri din imobilizari financiare cedate 7642. Câștiguri din investiții financiare pe termen scurt cedate 765. Venituri din diferențe de curs valutar 766. Venituri din dobânzi 767. Venituri din sconturi obținute 768. Alte venituri financiare 77. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTAREA LA INFLAȚIE 781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane pentru riscuri și cheltuieli 7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ 786. Venituri financiare din provizioane 7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 788. Venituri din ajustarea la inflație 79. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT 791. Venituri din impozitul pe profit amânat CLASA 8 - CONTURI SPECIALE 80. CONTURI ÎN AFARĂ BILANȚULUI 801. Angajamente acordate 8011. Giruri și garanții acordate 8018. Alte angajamente acordate 802. Angajamente primite 8021. Giruri și garanții primite 8028. Alte angajamente primite 803. Alte conturi în afară bilanțului 8031. Mijloace fixe luate cu chirie 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie 8034. Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare 8035. Debitori din amenzi și penalități pretinse 8036. Redevențe, locatii de gestiune, chirii și alte datorii asimilate 8037. Efecte scontate neajunse la scadenta 8038. Alte valori în afară bilanțului 89. BILANȚ 891. Bilanț de deschidere 892. Bilanț de închidere CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE 90. DECONTĂRI INTERNE 901. Decontări interne privind cheltuielile 902. Decontări interne privind producția obținută 903. Decontări interne privind diferențele de preț 92. CONTURI DE CALCULATIE 921. Cheltuielile activității de baza 922. Cheltuielile activităților auxiliare 923. Cheltuieli indirecte de producție 924. Cheltuieli generale de administrație 925. Cheltuieli de desfacere 93. COSTUL PRODUCȚIEI 931. Costul producției obținute 933. Costul producției în curs de execuție CAP. III Formatul bilanțului, contului de profit și pierdere, situației fluxurilor de trezorerie, situației modificărilor capitalului propriu și exemple de prezentare a notelor explicative BILANȚ încheiat la data de 31 decembrie ................ - mii lei - Nr. rd. Sold la începutul anului sfârșitul anului A B 1 2 A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire 01 (ct. 201-2801) 2. Cheltuieli de dezvoltare 02 (ct. 203-2803-2903) 3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte imobilizări necorporale 03 (ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908) 4. Fondul comercial 04 (ct. 2071-2807-2907-2075) 5. Avansuri și imobilizări necorporale în curs 05 (ct. 233+234-2933) TOTAL: (rd. 01 la 05) 06 II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 1. Terenuri și construcții 07 (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) 2. Instalații tehnice și mașini 08 (ct. 213-2813-2913) 3. Alte instalații, utilaje și mobilier 09 (ct. 214-2814-2914) 4. Avansuri și imobilizări corporale în curs 10 (ct. 231+232-2931) TOTAL: (rd. 07 la 10) 11 III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 1. Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului 12 (ct. 261-2961) 2. Creanțe asupra societăților din cadrul grupului 13 (ct. 2671+2672-2965) 3. Titluri sub formă de interese de participare 14 (ct. 263-2963) 4. Creanțe din interese de participare 15 (ct. 2675+2676-2967) 5. Titluri deținute ca imobilizări 16 (ct. 262+264+265-2962-2964) 6. Alte creanțe 17 (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) 7. Acțiuni proprii (ct. 2677-2968) 18 TOTAL: (rd. 12 la 18) 19 ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20 (rd. 06+11+19) B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime și materiale consumabile 21 (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303+/-308+351 +358+381+/-388-391-3921-3922-3951-3958-398) 2. Producția în curs de execuție 22 (ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952) 3. Produse finite și mărfuri 23 (ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+357+361+/-368+371 +/-378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428) 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 (ct. 4091) TOTAL: (rd. 21 la 24) 25 II. CREANȚE 1. Creanțe comerciale 26 (ct. 4092+4111+4118+413+418-491) 2. Sume de încasat de la societățile din cadrul grupului 27 (ct. 4511+4518-4951) 3. Sume de încasat din interese de participare 28 (ct. 4521+4528-4952) 4. Alte creanțe 29 (ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+ 4482+4582+461+473-496+5187) 5. Creanțe privind capitalul subscris și nevărsat 30 (ct. 456-4953) TOTAL: (rd. 26 la 30) 31 III. INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului 32 (ct. 501-591) 2. Acțiuni proprii (ct. 502-592) 33 3. Alte investiții financiare pe termen scurt 34 (ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593-595-596-598+ 5113+5114) TOTAL: (rd. 32 la 34) 35 IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 36 (ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+ 5411+5412+542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37 (rd. 25+31+35+36) C. CHELTUIELI ÎN AVANS 38 (ct. 471) D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 39 (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate instituțiilor de credit 40 (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 41 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42 5. Efecte de comerț de plătit (ct. 403+405) 43 6. Sume datorate societăților din cadrul grupului 44 (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de participare 45 (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și alte datorii pentru asigurările sociale 46 (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+437+ 4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+ 462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 39 la 46) 47 E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 48 (rd. 37+38-47-62) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49 (rd. 20+48) G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 50 2. Sume datorate instituțiilor de credit 51 (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 52 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 53 5. Efecte de comerț de plătit (ct. 403+405) 54 6. Sume datorate societăților din cadrul grupului 55 (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de participare 56 (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale 57 (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+ 437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+ 4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 50 la 57) 58 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii și alte obligații similare 59 2. Alte provizioane 60 (ct. 151) TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) 61 I. VENITURI ÎN AVANS 62 (ct. 131+472) J. CAPITAL ȘI REZERVE I. CAPITAL (rd. 64 la 66), 63 din care: - capital subscris nevărsat (ct. 1011) 64 - capital subscris vărsat (ct. 1012) 65 - patrimoniul regiei (ct. 1015) 66 II. PRIME DE CAPITAL 67 (ct. 1041+1042+1043+1044) III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 68 (ct. 105) Sold D 69 IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74) 70 1. Rezerve legale (ct. 1061) 71 2. Rezerve pentru acțiuni proprii 72 (ct. 1062) 3. Rezerve statutare sau contractuale 73 (ct. 1063) 4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74 V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 75 (ct. 117) Sold D 76 VI. REZULTATUL EXERCIȚIULUI Sold C 77 (ct. 121) Sold D 78 Repartizarea profitului (ct. 129) 79 TOTAL CAPITALURI PROPRII 80 (rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79) Patrimoniul public (ct. 1016) 81 TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) 82 CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE la data de 31 decembrie ............... - mii lei - Denumirea indicatorului Nr. rd. Exercițiul financiar precedent încheiat A B 1 2 1. Cifra de afaceri netă 01 (rd. 02 la 04) Producția vândută 02 (ct. 701+702+703+704+705+706+708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 04 (ct. 7411) 2. Variația stocurilor Sold C 05 (ct. 711) Sold D 06 3. Producția imobilizată 07 (ct. 721+722) 4. Alte venituri din exploatare 08 (ct. 758+7417) VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09 (rd. 01+05-06+07+08) 5.a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile 10 (ct. 601+602-7412) Alte cheltuieli materiale 11 (ct. 603+604+606+608) b) Alte cheltuieli din afară (cu energie și apă) 12 (ct. 605-7413) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13 6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14 a) Salarii (ct. 641-7414) 15 b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 16 (ct. 645-7415) 7.a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale și necorporale (rd. 18-19) 17 a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18 a.2) Venituri (ct. 7813+7815) 19 7.b) Ajustarea valorii activelor circulante 20 (rd. 21-22) b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21 b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe 24 (ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (ct. 635) 25 8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate (ct. 658) 26 Ajustări privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli (rd. 28-29) 27 Cheltuieli (ct. 6812) 28 Venituri (ct. 7812) 29 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30 (rd. 10 la 14+17+20+23+27) REZULTATUL DIN EXPLOATARE: - Profit (rd. 09-30) 31 - Pierdere (rd. 30-09) 32 9. Venituri din interese de participare 33 (ct. 7613+7614+7615+7616) - din care, în cadrul grupului 34 10. Venituri din alte investiții financiare și creanțe ce fac parte din activele imobilizate 35 (ct. 7611+7612) - din care, în cadrul grupului 36 11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37 - din care, în cadrul grupului 38 Alte venituri financiare 39 (ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788) VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 (rd. 33+35+37+39) 12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante (rd. 42-43) 41 Cheltuieli (ct. 686) 42 Venituri (ct. 786) 43 13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44 - din care, în cadrul grupului 45 Alte cheltuieli financiare 46 (ct. 663+664+665+667+668+688) CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47 (rd. 41+44+46) REZULTATUL FINANCIAR: - Profit (rd. 40-47) 48 - Pierdere (rd. 47-40) 49 14. REZULTATUL CURENT: - Profit (rd. 31+48) 50 - Pierdere (rd. 32+49) 51 15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52 16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR: - Profit (rd. 52-53) 54 - Pierdere (rd. 53-52) 55 VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56 CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57 REZULTATUL BRUT: - Profit (rd. 56-57) 58 - Pierdere (rd. 57-56) 59 18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791) 60 19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698) 61 20. REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR: - Profit 62 - Pierdere 63 21. Rezultatul pe acțiune - de bază 64 - diluat 65 SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE la data de 31 decembrie .... - exemplu - mii lei - a) Metoda directa Fluxuri de numerar din activități de exploatare: - încasările în numerar din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii; - încasările în numerar provenite din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri; - plățile în numerar către furnizorii de bunuri și servicii; - plățile în numerar către și în numele angajaților; - plățile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activitățile de investiții și de finanțare. Fluxuri de numerar din activități de investiții: - plățile în numerar pentru achiziționarea de terenuri și mijloace fixe, active necorporale și alte active pe termen lung; - încasările de numerar din vânzarea de terenuri și clădiri, instalații și echipamente, active necorporale și alte active pe termen lung; - plățile în numerar pentru achiziția de instrumente de capital propriu și de creanta ale altor întreprinderi; - încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu și de creanta ale altor întreprinderi; - avansurile în numerar și împrumuturile efectuate către alte părți; - încasările în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturilor efectuate către alte părți. Fluxuri de numerar din activități de finanțare: - veniturile în numerar din emisiunea de acțiuni și alte instrumente de capital propriu; - plățile în numerar către acționari pentru a achizitiona sau a rascumpara acțiunile întreprinderii; - veniturile în numerar din emisiunea de obligațiuni, credite, ipoteci și alte împrumuturi; - rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate; - plățile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligațiilor legate de o operațiune de leasing financiar. Fluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadei Numerar la finele perioadei b) Metoda indirecta Fluxuri de numerar din activități de exploatare: - rezultat net; - modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; - ajustari pentru elementele nemonetare și alte elemente incluse la activitățile de investiții sau de finanțare. Fluxuri de numerar din activități de investiții: - plățile în numerar pentru achiziționarea de terenuri și mijloace fixe, active necorporale și alte active pe termen lung; - încasările de numerar din vânzarea de terenuri și clădiri, instalații și echipamente, active necorporale și alte active pe termen lung; - plățile în numerar pentru achiziția de instrumente de capital propriu și de creanta ale altor întreprinderi; - încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu și de creanta ale altor întreprinderi; - avansurile în numerar și împrumuturile efectuate către alte părți; - încasările în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturilor efectuate către alte părți. Fluxuri de numerar din activități de finanțare: - veniturile în numerar din emisiunea de acțiuni și alte instrumente de capital propriu; - plățile în numerar către acționari pentru a achizitiona sau a rascumpara acțiunile întreprinderii; - veniturile în numerar din emisiunea de obligațiuni, credite, ipoteci și alte împrumuturi; - rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate; - plățile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligațiilor legate de o operațiune de leasing financiar. Fluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadei Numerar la finele perioadei SITUAȚIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU la data de 31 decembrie . ......... - exemplu - mii lei - Element al capitalului propriu Sold la 1 ianuarie Creșteri Reduceri Sold la 31 decembrie Total, din care prin transfer Total, din care prin transfer 0 1 2 3 4 5 6 Capital subscris Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve legale Rezerve pentru acțiuni proprii Rezerve statutare sau contractuale Alte rezerve Rezerve din conversie Rezultatul reportat Profit nerepartizat ──────────────────── Pierdere neacoperită Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS 29 Sold creditor ───────────── Sold debitor Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile Sold creditor ───────────── Sold debitor Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale Sold creditor ───────────── Sold debitor Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare Rezultatul exercițiului financiar Sold creditor ───────────── Sold debitor NOTĂ: Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie însoțite de informații referitoare la: - natura modificărilor; - tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul; - orice alte informații semnificative. EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE 1. Active imobilizate 2. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 3. Repartizarea profitului 4. Analiza rezultatului din exploatare 5. Situația creanțelor și datoriilor 6. Principii, politici și metode contabile 7. Acțiuni și obligațiuni 8. Informații privind salariații, administratorii și directorii 9. Exemple de calcul și analiza a principalilor indicatori economico-financiari 10. Alte informații Nota 1 ------ Active imobilizate - mii lei - Elemente de active*) Valoarea brută**) Deprecieri***) (amortizare și provizioane) Sold la 1 ianuarie Creșteri Reduceri Sold la 31 decembrie Sold la 1 ianuarie Deprecierea înregistrată în cursul exercițiului Reduceri sau reluări Sold la 31 decembrie 0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7 8=5+6-7 *) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" se vor prezenta motivele imobilizarii și "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia. **) Se vor prezenta modificările acesteia în funcție de tratamentele contabile aplicate. ***) Se vor prezenta ajustarile care privesc exercițiile anterioare. Nota 2 ------ Provizioane pentru riscuri și cheltuieli - mii lei - Denumirea provizionului Sold la 1 ianuarie Transferuri*) Sold la 31 decembrie în cont din cont 0 1 2 3 4=1+2-3 *) Cu explicarea naturii acestora. Nota 3 ------ Repartizarea profitului - mii lei - Destinația Suma Profit net de repartizat: - rezerva legală - acoperirea pierderii contabile - dividende Profit nerepartizat Nota 4 ------ Analiza rezultatului din exploatare - mii lei - Indicatorul Exercițiul precedent Exercițiul curent 0 1 2 1. Cifra de afaceri netă 2. Costul bunurilor vândute și al serviciilor prestate (3+4+5) 3. Cheltuielile activității de bază 4. Cheltuielile activităților auxiliare 5. Cheltuielile indirecte de producție 6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 7. Cheltuielile de desfacere 8. Cheltuieli generale de administrație 9. Alte venituri din exploatare 10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) Nota 5 ------ Situația creanțelor și datoriilor - mii lei - Creanțe Sold la 31 decembrie (col. 2+3) Termen de lichiditate sub 1 an peste 1 an 0 1 2 3 Total, din care: - mii lei - Datorii*) Sold la 31 decembrie (col. 2+3+4) Termen de exigibilitate sub 1 an 1-5 ani peste 5 ani 0 1 2 3 4 Total, din care: - datoriile pentru care s-au depus garanții sau au fost efectuate ipotecari: ● valoarea datoriei; ● valoarea și natura garanțiilor; - valoarea obligațiilor pentru care s-au constituit provizioane; - valoarea obligațiilor privind plata pensiilor. Nota 6 ------ Principii, politici și metode contabile Se vor prezenta: - abaterile de la principiile contabile și schimbarea metodelor de evaluare, menționându-se: ● natura; ● motivele; ● evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului și poziției financiare; - tratamentele contabile alternative, menționându-se: ● elementele afectate și valoarea acestora la costul istoric; ● baza de evaluare adoptată; ● ajustarile efectuate în vederea aplicării tratamentului contabil alternativ; ● influența asupra rezultatului; ● conținutul, limitele și modalitățile de aplicare; - suma dobânzilor incluse în costul de producție al activelor imobilizate și circulante cu ciclu lung de producție. Nota 7 ------ Acțiuni și obligațiuni Se vor prezenta următoarele informații: ♦ capital social subscris; ♦ numărul și valoarea totală a fiecărui tip de acțiuni emise; ♦ acțiuni rascumparabile: ● data cea mai apropiată și data limita de răscumpărare; ● caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al răscumpărării; ● valoarea eventualei prime de răscumpărare; ♦ acțiuni emise în timpul exercițiului financiar: ● tipul de acțiuni; ● număr de acțiuni emise; ● valoarea nominală totală și valoarea încasată la distribuire; ● drepturi legate de distribuție: - numărul, descrierea și valoarea acțiunilor corespunzătoare; - perioada de exercitare a drepturilor; - prețul plătit pentru acțiunile distribuite; ♦ obligațiuni emise: ● tipul obligațiunilor emise; ● valoarea emisă și suma primită pentru fiecare tip de obligațiuni; ● obligațiuni emise de întreprindere, deținute de o persoană nominalizată sau imputernicita de aceasta: - valoarea nominală; - valoarea înregistrată în momentul plății. Nota 8 ------ Informații privind salariații, administratorii și directorii Se vor face mențiuni cu privire la: ♦ salarizarea directorilor și administratorilor: ● obligațiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foștii directori și administratori: - obligație totală pentru fiecare categorie; ● valoarea avansurilor și a creditelor acordate directorilor și administratorilor în timpul exercițiului: - rata dobânzii; - principalele clauze ale creditului; - suma rambursata până la acea data; ● obligații viitoare de genul garanțiilor asumate de întreprindere în numele acestora; ♦ salariați: ● număr mediu aferent exercițiului; ● număr mediu (fiecare categorie); ● salarii plătite sau de plătit, aferente exercițiului; ● cheltuieli cu asigurările sociale; ● alte cheltuieli cu contribuțiile pentru pensii. Nota 9 ------ Exemple de calcul și analiza a principalilor indicatori economico-financiari 1. Indicatori de lichiditate - Indicatorul lichidității curente (Indicatorul capitalului circulant) = Active curente ─────────────── Datorii curente - valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2; - oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente. - Indicatorul lichidității imediate (Indicatorul test acid) = Active curente - Stocuri ──────────────────────── Datorii curente 2. Indicatori de risc - Indicatorul gradului de îndatorare Capital împrumutat ────────────────── Capital propriu x 100 sau Capital împrumutat ────────────────── Capital angajat x 100, unde: ● capital împrumutat = credite peste un an; ● capital angajat = capital împrumutat + capital propriu. - Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determina de câte ori societatea poate achită cheltuielile cu dobânda. Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atât poziția societății este considerată mai riscanta. Profit înaintea plății dobânzii și impozitului pe profit = Număr de ori Cheltuieli cu dobândă 3. Indicatori de activitate - furnizează informații cu privire la: (indicatori de gestiune) ● viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii; ● capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant și activitățile comerciale de baza ale întreprinderii. - Viteza de rotație a stocurilor - aproximeaza de câte ori stocul (rulajul stocurilor) a fost rulat de-a lungul exercițiului financiar Costul vânzărilor = Număr de ori Stocul mediu sau - Număr de zile de stocare - indica numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate Stoc mediu ─────────────────── x 365 Costul vânzărilor - Viteza de rotație a - calculează eficacitatea debitelor-clienți întreprinderii în colectarea creanțelor sale; - exprima numărul de zile până la data la care debitorii își achită datoriile către întreprindere. Sold mediu clienți ─────────────────── x 365 Cifra de afaceri O valoare în creștere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienților și, în consecința, creanțe mai greu de încasat (clienți rau platnici). - Viteza de rotație a - aproximeaza numărul de zile de creditelor-furnizor creditare pe care întreprinderea îl obține de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui sa includă doar creditorii comerciali. Sold mediu furnizori ──────────────────────────────────── x 365, Achiziții de bunuri (fără servicii) unde pentru aproximarea achizițiilor se poate utiliza costul vânzărilor sau cifra de afaceri. - Viteza de rotație a activelor - evalueaza eficacitatea managementului imobilizate activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate Cifra de afaceri ──────────────────── Active imobilizate - Viteza de rotație a activelor totale Cifra de afaceri ──────────────────── Total active 4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta întreprinderii în realizarea de profit din resursele disponibile: - Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl obține întreprinderea din banii investiti în afacere: Profitul înaintea plății dobânzii și impozitului pe profit ──────────────────────────────────────────────────────────── , Capitalul angajat unde capitalul angajat se referă la banii investiti în întreprindere atât de către acționari, cat și de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu și datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. - Marja bruta din vânzări Profitul brut din vânzări ─────────────────────────── x 100 Cifra de afaceri O scădere a procentului poate scoate în evidenta faptul ca societatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim. 5. Indicatori privind rezultatul pe acțiune - se determina în conformitate cu prevederile IAS 33 și au în vedere: - Rezultatul pe acțiune: - profit net atribuibil acțiunilor comune; - număr de acțiuni comune luate în calcul. - Raportul dintre prețul pe piața al acțiunii și rezultatul pe acțiune. Nota 10 ------- Alte informații a) Informații cu privire la prezentarea întreprinderii: - sediul și forma juridică a întreprinderii; - țara de înființare; - adresa sediului oficial etc. b) Informații privind relațiile întreprinderii cu filiale, întreprinderi asociate sau cu alte întreprinderi în care se dețin titluri de participare strategice: - numele întreprinderilor; - țara de înființare; - adresa etc. c) Modalitatea folosită pentru exprimarea în moneda naționala a elementelor patrimoniale, a veniturilor și cheltuielilor evidentiate inițial într-o moneda străină d) Informații referitoare la impozitul pe profit: ● proporția dintre activitatea curenta și cea extraordinară; ● reconcilierea dintre rezultatul exercițiului și rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declarația de impozit e) Cifra de afaceri: ● prezentarea acesteia pe sectoare economice și tipuri de piețe de desfacere f) Cheltuielile cu chiriile și ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational g) Onorariile plătite auditorilor h) Angajamente acordate i) Angajamente primite
*) Se vor menționa următoarele informații:
- clauzele legate de achitarea datoriilor și rata dobânzii aferente împrumuturilor;
Capitolul VI Exemplu de corespondenta a planului de conturi general cu formatul bilanțului și contului de profit și pierdere
Acest document stabilește corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanțului și contului de profit și pierdere, prevăzut în
Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, și în vol. 1.
BILANȚ
A.
Active imobilizate
I.
Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
201
2801
2. Cheltuieli de dezvoltare, în măsura în care vol. 3 permite acestora să fie prezentate ca active
203
2803
2903
3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte imobilizări necorporale
2051
2052
208
2805
2808
2905
2908
4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziționat
2071
2807
2907
2075
5. Avansuri și imobilizări necorporale în curs de execuție
233
234
2933
II.
Imobilizări corporale 1. Terenuri și construcții
211
212
2811
2812
2911
2912
2. Instalații tehnice și mașini
213
2813
2913
3. Alte instalații, utilaje și mobilier
214
2814
2914
4. Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție
231
232
2931
III.
Imobilizări financiare
1. Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului
261
2961
2. Creanțe asupra societăților din cadrul grupului
2671
2672
2965
3. Titluri sub formă de interese de participare
263
2963
4. Creanțe din interese de participare
2675
2676
2967
5. Titluri deținute ca imobilizări
262
264
265
2962
2964
6. Alte creanțe
2673
2674
2678
2679
2966
2969
7. Acțiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)
2677
2968
B.
Active circulante
I.
Stocuri
1. Materii prime și consumabile
301
3021
3022
3023
3024
3025
3026
3028
303
308
351
358
381
388
391
3921
3922
3951
3958
398
2. Producția în curs de execuție
331
332
341
3481
3541
393
3941
3952
3. Produse finite și mărfuri
345
346
3485
3486
3545
3546
356
357
361
368
371
378
3945
3946
3953
3954
3956
3957
396
397
4428
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
4091
II.
Creanțe
(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creanțe comerciale
4092
4111
4118
413
418
491
2. Sume de încasat de la societățile din cadrul grupului
4511
4518
4951
3. Sume de încasat din interese de participare
4521
4528
4952
4. Alte creanțe
425
4282
431
437
4382
441
4424
4428
444
445
446
447
4482
4582
461
473
496
5187
5. Creanțe privind capitalul subscris și nevărsat
456
4953
III.
Investiții financiare pe termen scurt
1. Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului
501
591
2. Acțiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)
502
592
3. Alte investiții financiare pe termen scurt
5031
5032
505
5061
5062
5081
5088
593
595
596
598
5113
5114
IV.
Casa și conturi la bănci
5112
5121
5124
5125
5311
5314
5321
5322
5323
5328
5411
5412
542
C.
Cheltuieli în avans
471
D.
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
1614
1615
1617
1618
1681
169
2. Sume datorate instituțiilor de credit
1621
1622
1624
1625
1627
1682
5191
5192
5198
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
419
4. Datorii comerciale
401
404
408
5. Efecte de comerț de plătit
403
405
6. Sume datorate societăților din cadrul grupului
1661
1685
2691
4511
4518
7. Sume datorate privind interesele de participare
1662
1686
2692
4521
4528
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale
1623
1626
167
1687
2698
421
423
424
426
427
4281
431
437
4381
441
4423
4428
444
446
447
4481
4551
4558
456
457
4581
462
473
509
5186
5193
5194
5195
5196
5197
E.
Active circulante, respectiv datorii curente nete
Subtotal
F.
Total active minus datorii curente
Subtotal
G.
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
1614
1615
1617
1618
1681
169
2. Sume datorate instituțiilor de credit
1621
1622
1624
1625
1627
1682
5191
5192
5198
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
419
4. Datorii comerciale
401
404
408
5. Efecte de comerț de plătit
403
405
6. Sume datorate societăților din cadrul grupului
1661
1685
2691
4511
4518
7. Sume datorate privind interesele de participare
1662
1686
2692
4521
4528
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale
1623
1626
167
1687
2698
421
423
424
426
427
4281
431
437
4381
441
4423
4428
444
446
447
4481
4551
4558
456
457
4581
462
473
509
5186
5193
5194
5195
5196
5197
H.
Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
1. Provizioane pentru pensii și alte obligații similare
2. Alte provizioane
151
I.
Venituri în avans
131
472
J.
Capital și rezerve
I.
Capital, din care:
Capital subscris nevărsat
1011
Capital subscris vărsat
1012
Patrimoniul regiei
1015
Patrimoniul public
1016
II.
Prime de capital
1041
1042
1043
1044
III.
Rezerve din reevaluare
105
IV.
Rezerve
1. Rezerve legale
1061
2. Rezerve pentru acțiuni proprii
1062
3. Rezerve statutare sau contractuale
1063
4. Alte rezerve
1068
107
V.
Rezultatul reportat
117
VI.
Rezultatul exercițiului financiar
121
129
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
1.
Cifra de afaceri netă
701
702
703
704
705
706
707
708
7411
2.
Variația stocurilor
711
3.
Producția imobilizată
721
722
4.
Alte venituri din exploatare
7417
758
5.
a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile
601
602
603
604
606
607
608
7412
b) Alte cheltuieli din afară (cu energia și apa)
605
7413
6.
Cheltuieli cu personalul
a) Salarii
641
7414
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială, cu menționarea separată a celor referitoare la pensii
645
7415
7.
a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale și necorporale
6811
6813
7813
7815
b) Ajustarea valorii activelor circulante
654
6814
754
7814
8.
Alte cheltuieli de exploatare
611
612
613
614
621
622
623
624
625
626
627
628
635
658
6812
7416
7812
Profitul sau pierderea din exploatare
Subtotal
9.
Venituri din interese de participare
7613
7614
7615
7616
10.
Venituri din alte investiții financiare și creanțe ce fac parte din activele imobilizate, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului
7611
7612
11.
Venituri din dobânzi și alte venituri similare, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului
7617
762
763
764
765
766
767
768
788
12.
Ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante
686
786
13.
Cheltuieli privind dobânzile și alte cheltuieli similare, cu menționarea separată a celor ce privesc societățile din cadrul grupului
663
664
665
666
667
668
688
7418
14.
Rezultatul curent
Subtotal
15.
Venituri extraordinare
771
16.
Cheltuieli extraordinare
671
17.
Rezultatul extraordinar
Subtotal
18.
Impozit pe profit
691
791
19.
Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus
698
20.
Rezultatul exercițiului financiar
21.
Rezultatul pe acțiune
-
de bază
-
diluat
NOTĂ:
Unele conturi sunt bifunctionale și pot avea solduri atât creditoare, cat și debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie să fie facuta conform soldurilor; de exemplu:
4511 [B II 2] sau [D6 și G6]
4518 [B II 2] sau [D6 și G6]
Anumite conturi sunt cuprinse atât la lit. D, cat și la lit. G. Este posibil ca aceste conturi sa conțină solduri exigibile (parțial sau total) în cursul unui exercițiu financiar sau după închiderea acestuia. În acest caz contul va fi împărțit între lit. D (termen scurt) și lit. G (termen lung).
Capitolul V Explicarea unor termeni utilizați și colaterali acestora
1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurta în activitatea întreprinderii și, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-și în permanenta forma.
2. Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi, destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.
3. Activitatea de dezvoltare reprezintă activitatea desfășurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori substanțial îmbunătățite, înainte de începerea producției sau utilizării în scopuri comerciale.
4. Activitatea curenta este activitatea desfășurată de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activitățile legate de/derivate din realizarea acestuia.
5. Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacții diferite de activitățile curente ale întreprinderii și care nu apar frecvent sau cu regularitate.
6. Ajustarea reprezintă orice modificare a valorii contabile prin creștere sau micșorare, alta decât cea rezultată din reevaluare.
Toate diminuarile de valori ale activelor, altele decât cele privind amortizarea, sunt tratate pe calea provizioanelor pentru deprecierea activelor. De asemenea, creșterile de valori privind datoriile sunt tratate pe baza principiului provizioanelor.
7. Brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare reprezintă drepturi de proprietate industriala sau intelectuală, după caz.
8. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanțial unele de altele.
9. Capitalul propriu reprezintă dreptul acționarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.
10. Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridică distinctă.
11. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activității de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod rațional acesteia.
12. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentată la poziția nr. 1 în contul de profit și pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri și servicii ce intră în categoria activităților curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite și taxe aferente.
13. Concesiunea este convenția prin care o persoană fizica sau juridică dobândește dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau a serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.
14. Contabilitatea generală, denumita și contabilitate financiară, reprezintă ansamblul operațiunilor de înregistrare a existenței și miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi, pe baza regulilor și normelor speciale.
În România normele unitare privind organizarea și conducerea acesteia sunt prevăzute în
Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, și de prezentele reglementări, având ca obiectiv principal furnizarea informațiilor atât pentru necesitățile proprii, cat și în relațiile cu asociații sau actionarii, clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane juridice și fizice, în sensul prevederilor art. 2 și 10 din legea menționată mai sus.
15. Conturile anuale cuprind bilanțul, contul de profit și pierdere și note.
16. Costul administrativ al raportului anual reprezintă costul de întocmire, distribuire și publicare a acestuia.
17. Costul de înlocuire sau curent net este costul potențial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa îl suporte în situația în care ar fi nevoita sa înlocuiască activul la data bilanțului.
18. Costul de producție este determinat prin adăugarea la costul de achiziție al materiilor prime și consumabilelor utilizate a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus costul de producție mai poate cuprinde:
a) o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere, care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producție;
b) în cazul activelor cu ciclu lung de producție, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanțarea producerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumuleaza în raport cu perioada de producție.
Un activ cu ciclu lung de producție este un activ care necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investițiile și stocurile ce se produc în cantități mari, în mod repetat, într-o perioadă scurta de timp sau cu ciclu de producție normal, nu sunt active cu ciclu lung de producție. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziționate nu sunt active cu ciclu lung de producție.
În cazul activelor circulante costurile de distribuție nu pot fi incluse în costurile de producție.
19. Dividendele reprezintă partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie acționarilor sau asociaților.
20. Dividendele propuse sunt: (a) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă; și (b) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.
21. Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operațiune sau o estimare, după caz.
22. Dreptul de subscriere la alocarea acțiunilor reprezintă opțiunea oricărei persoane de a subscrie și dreptul de a cere alocarea de acțiuni provenind fie din conversia în acțiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.
23. Filiala este o societate controlată de societatea mama.
24. Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerț*1) care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menținerea sau la dezvoltarea potențialului de activități al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputație, debusee, poziție geografică etc.
Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil, este o imobilizare necorporala care reprezintă orice exces al costului de achiziție peste interesul celui care achiziționează în valoarea justa a activelor și datoriilor identificabile achiziționate la data tranzacției de schimb.
Fondul comercial negativ (engl. negative goodwill) reprezintă orice exces de la data tranzacției de schimb, al interesului achizitorului în valorile juste ale activelor și datoriilor identificabile achiziționate, peste costul achiziției.
------------
*1) Definit în Codul comercial.
25. Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama și toate filialele sale.
26. Interesele de participare reprezintă interesele deținute de o întreprindere în acțiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deținute pe termen lung în scopul garantarii contribuției la activitățile întreprinderii respective. Un interes în acțiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participație în acțiuni și o opțiune de a achizitiona acțiuni sau orice fel de astfel de participatii, fără a se tine seama de faptul ca acțiunile la care se referă pot fi, după conversie sau după exercitarea opțiunii, neemise. O participație deținută în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind deținută de acea întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investițiile în întreprinderile asociate și investițiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiție strategica, dacă nu se demonstreaza contrariul.
27. Investiția directa reprezintă investiția care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile și imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăți comerciale integral deținute de aceasta, a unei filiale, prin achiziționarea integrală a unei societăți existente, prin participarea parțială într-o societate noua sau existenta, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influența directa asupra administrării societății.
28. Investiția de portofoliu reprezintă o alta investiție decât cea directa, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieței de capital, instrumente specifice pieței monetare, instrumente de plasament colectiv, operațiuni în conturi curente, operațiuni în conturi de depozit.
29. Întreprinderea este o unitate patrimonială de tipul regiilor autonome, societăților comerciale pe acțiuni, societăților cu răspundere limitată sau altor tipuri de societăți comerciale, definite prin
Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, care întocmesc situații financiare ce reflecta activitatea proprie.
30. Întreprinderea asociata reprezintă o întreprindere în care investitorul are o influența semnificativă și care nu este nici filiala, nici afiliată. În mod normal aceasta este evidențiată prin deținerea de către investitor a 20 până la 50% din acțiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.
31. Obligațiile curente reprezintă obligațiile care:
● se asteapta să fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii; sau
● sunt exigibile în 12 luni de la data bilanțului.
Toate celelalte obligații reprezintă obligații pe termen lung (mai mare de un an).
32. Obligațiunea este valoarea mobiliară negociabila, care conferă deținătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.
33. Piața (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o piața delimitata după criterii geografice.
34. Poziția financiară reprezintă relația dintre activele, datoriile și capitalurile proprii ale unei întreprinderi, asa cum sunt raportate în bilanț.
35. Pragul de semnificație este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situațiilor financiare. O problema sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influența în mod vadit deciziile utilizatorilor situațiilor financiare.
36. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit căruia, pentru ca informația contabila să fie credibila, trebuie ca evenimentele și tranzacțiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economică și nu numai cu forma lor juridică.
37. Producția imobilizata reprezintă costul lucrărilor și cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însăși, care se înregistrează ca active imobilizate corporale și necorporale.
38. Raportul anual cuprinde situațiile financiare, raportul administratorilor și raportul auditorilor.
39. Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o parte distinctă a activității unei întreprinderi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse ori servicii înrudite în primul rând clienților din afară societății.
40. Situațiile financiare cuprind bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, politici contabile și note explicative.
41. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.
42. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acțiuni și alte titluri cu venit variabil deținute în capitalul altor societăți comerciale, a căror deținere durabila este considerată utila acesteia.
43. Titlurile de participare strategice reprezintă titluri de participare care sunt deținute într-un procent de până la 20% și nu asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.
În situația în care titlurile de participare strategice sunt deținute într-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.
44. Titlurile de participare deținute în întreprinderi asociate reprezintă titluri de participare ale unei întreprinderi, a căror deținere într-o proporție cuprinsă între 20-50% asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.
45. Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanț după deducerea tuturor deprecierilor.
46. Valoarea de piața a unui activ reprezintă prețul care poate fi obținut pe o piața activa. O piața activa exista atunci când:
a) activele de pe piața sunt relativ omogene;
b) sunt cantități suficiente de asemenea active tranzacționate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potențiali cumpărători și vânzători;
c) prețurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.
47. Valoarea de utilizare este valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare, estimate din utilizarea continua a unui activ și din cedarea sa la sfârșitul duratei de viața utila.
48. Valoarea justa (engl. fair value) este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părți aflate în cunoștința de cauza, în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat obiectiv.
49. Valoarea realizabila a unui activ este valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obținută în prezent prin vânzarea normală a activelor.
50. Valoarea realizabila neta reprezintă prețul de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, mai puțin costurile estimate pentru finalizarea bunului și a costurilor necesare vânzării.
51. Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrăinării.
52. Valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obțină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedarii.
53. Variatia stocurilor de produse finite și producție în curs de execuție reprezintă variatia în plus (creștere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție a stocurilor de produse și producție în curs de la finele perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și producției în curs, fără a se lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.
54. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exercițiul financiar în care au apărut, fără a se tine seama de momentul efectiv al încasării/plății acestora.
55. Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exercițiul financiar curent, dar care se referă la un exercițiu financiar ulterior.
56. Veniturile și cheltuielile extraordinare sunt venituri și cheltuieli care nu provin din activitățile curente ale întreprinderii și ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.
CADRUL GENERAL
de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate*)
PREFATA
Întreprinderi din întreaga lume întocmesc situații financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deși astfel de situații financiare pot părea similare de la o țara la alta, exista diferențe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici și juridici, precum și de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerințelor naționale, au avut în vedere necesitățile diversilor utilizatori ai situațiilor financiare.
Acești factori au condus la utilizarea unor definiții diverse ale structurilor situațiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri și cheltuieli. Totodată acești factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoașterea structurilor din situațiile financiare și la opțiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate și informațiile prezentate în situațiile financiare au fost, de asemenea, influentate.
Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferențe, cautand sa armonizeze reglementările, standardele și procedurile contabile referitoare la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situațiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informații utile pentru adoptarea deciziilor economice.
Consiliul IASC considera ca situațiile financiare întocmite în acest scop răspund necesităților comune majorității utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului ca aproape toți utilizatorii iau decizii economice pentru:
a) a hotărî când sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă o investiție de capital;
b) a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plati și de a oferi alte beneficii angajaților săi;
d) a evalua garanțiile pentru creditele acordate întreprinderii;
e) a determina politicile de impozitare;
f) a determina profitul și dividendele ce se pot distribui;
g) a elabora și a utiliza date statistice despre venitul național;
h) a reglementa activitatea întreprinderilor.
Consiliul IASC recunoaște totuși ca guvernele pot stabili în particular cerințe diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea aceste cerințe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situațiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situația în care răspund și cerințelor acestora.
Situațiile financiare sunt de regula întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil și pe conceptul de menținere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele și concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care să fie utila la luarea deciziilor economice, dar până în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile și de concepte privind capitalul și menținerea nivelului capitalului.
INTRODUCERE
Obiect și statut
1. Acest cadru general stabilește conceptele ce stau la baza întocmirii și prezentării situațiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este:
a) sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde Internaționale de Contabilitate (IAS - Internațional Accounting Standards) și în revizuirea celor existente;
b) sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor și procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situațiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care să reducă numărul tratamentelor contabile alternative permise de IAS;
c) sprijinirea organismelor naționale de elaborare a standardelor în procesul de dezvoltare a standardelor naționale;
d) sprijinirea celor care întocmesc situații financiare conform IAS și pentru a face fața problemelor care nu se regăsesc în acestea;
e) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situațiilor financiare cu IAS;
f) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informațiilor prezentate în situațiile financiare elaborate în conformitate cu IAS;
g) furnizarea de informații celor interesați de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.
2. Acest "cadru general" nu constituie un Standard Internațional de Contabilitate și prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informații. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în fața Standardului Internațional de Contabilitate specific.
3. Conducerea IASC recunoaște ca într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între cadrul general și un Standard Internațional de Contabilitate. În acele cazuri în care exista un conflict cerințele standardului internațional de contabilitate primeaza asupra celor din cadrul general. Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza după "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare și la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" și IAS se va diminua.
4. "Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienței conducerii IASC în utilizarea acestuia.
Aria de aplicabilitate
5. "Cadrul general" abordeaza:
a) obiectivul situațiilor financiare;
b) caracteristicile calitative care determina utilitatea informațiilor din situațiile financiare;
c) definirea, recunoașterea și evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare;
d) conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului.
6. "Cadrul general" se referă la situațiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situații financiare"), inclusiv la situațiile financiare consolidate. Aceste situații financiare sunt întocmite și prezentate cel puțin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informații ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din acești utilizatori pot solicita, și au capacitatea de a obține, informații suplimentare față de cele conținute în situațiile financiare. Mulți utilizatori trebuie totuși să se bazeze pe situațiile financiare ca pe principala lor sursa de informații și de aceea astfel de situații financiare trebuie elaborate și prezentate având în vedere necesitățile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declarațiile și alte situații întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afară acestui "cadru general". Cu toate acestea "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special, acolo unde este posibil.
7. Situațiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiară. Un set complet de situații financiare include de regula un bilanț, un cont de profit și pierdere, o situație a modificărilor poziției financiare (care poate fi prezentată în diverse moduri, de exemplu ca situație a fluxurilor de trezorerie sau situație a fluxurilor de fonduri) și acele note, precum și alte situații și materiale explicative care sunt parte integrantă a situațiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale și informații suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale și informații suplimentare se pot referi, de exemplu, la informații financiare despre segmentele industriale și geografice și la prezentarea efectelor variației prețurilor. Situațiile financiare nu includ totuși elemente ca: rapoartele directorilor, declarațiile președintelui, discutiile și analizele conducerii și elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.
8. "Cadrul general" se aplică situațiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informații pentru care situațiile financiare reprezintă principala sursa de informații financiare.
Utilizatorii și necesitățile de informare ale acestora
9. Utilizatorii de situații financiare includ investitorii prezenți și potențiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii și alți creditori comerciali, clienții, Guvernul și instituțiile acestuia, precum și publicul. Aceștia folosesc situațiile financiare pentru a-și satisface o parte din diversele lor necesitați de informații, astfel:
a) investitorii. Ofertanții de capital și consultanții lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacțiilor și de beneficiul adus de investițiile lor. Ei au nevoie de informații pentru a decide dacă ar trebui sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă. Actionarii sunt interesați și de informațiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende;
b) angajații. Personalul angajat și grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesate de informații privind stabilitatea și profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceștia sunt interesați și de informațiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remunerații, pensii și alte avantaje, precum și oportunitati profesionale;
c) creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesați de informațiile care le permit sa determine dacă împrumuturile acordate și dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta;
d) furnizorii și alți creditori comerciali. Furnizorii și alți creditori comerciali sunt interesați de informațiile care le permit sa determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesați de o întreprindere pe o perioadă mai scurta decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenti de continuarea activității întreprinderii ca principal client;
e) clienții. Clienții sunt interesați de informații despre continuitatea activității unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea;
f) Guvernul și instituțiile sale. Guvernul și instituțiile sale sunt interesate de alocarea resurselor și, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceștia solicita informații și pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală și ca baza pentru calculul venitului național și al altor indicatori statistici similari;
g) publicul. Întreprinderile influențează publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuție substantiala la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajați și colaborarea cu furnizorii locali. Situațiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informații despre evoluția recenta și tendintele legate de prosperitatea întreprinderii și a sferei activităților acesteia.
10. Deși nu toate necesitățile de informație ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situațiile financiare, exista cerințe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanții de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situații financiare satisface necesitățile lor și de asemenea va satisface majoritatea necesităților altor utilizatori.
11. Responsabilitatea principala de a întocmi și de a prezenta situațiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii întreprinderilor sunt interesați și de informațiile cuprinse în situațiile financiare, chiar dacă au acces la informații financiare și de gestiune suplimentare, care ajuta la înfăptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor și de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma și conținutul unor astfel de informații suplimentare pentru a satisface propriile necesitați. Raportarea acestor informații depășește scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea situațiile financiare publicate se bazează pe informațiile utilizate de conducere despre poziția financiară, rezultatele și modificările poziției financiare a întreprinderii.
OBIECTIVUL SITUAȚIILOR FINANCIARE
12. Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații despre poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.
13. Situațiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesitățile comune ale majorității utilizatorilor. Totuși situațiile financiare nu oferă toate informațiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut și nu oferă de regula informații nefinanciare.
14. Situațiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducatori, inclusiv modul se gestionare de către aceștia a resurselor încredințate. Acei utilizatori care doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opțiunea de a păstra sau de a vinde investiția în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.
Poziția financiară, performanta și modificările poziției financiare
15. Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situațiilor financiare necesita evaluarea capacității unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului și a perioadei și siguranței generarii lor. În ultima instanța de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-și plati angajații și furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite și de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în măsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informații concentrate asupra poziției financiare, performantei și modificărilor poziției financiare a unei întreprinderi.
16. Poziția financiară a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea și solvabilitatea sa, precum și de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care își desfășoară activitatea. Informațiile despre resursele economice controlate de întreprindere și capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informațiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare și a modului în care profiturile și fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes față de întreprindere; acestea sunt utile și pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanțare în viitor. Informațiile despre lichiditate și solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-și onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilitățile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligațiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilitățile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.
17. Informațiile despre performanta unei întreprinderi, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potențiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens informațiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informațiile despre performanțe sunt utile pentru anticiparea capacității întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile și pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.
18. Informațiile privind modificările poziției financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activitățile sale de exploatare, finanțare și investiții în perioada de raportare. Aceste informații sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacității întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului și a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situații a modificărilor poziției financiare fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat definirea notiunii de "fonduri".
19. Informațiile privind poziția financiară sunt oferite în primul rând de bilanț. Informațiile privind performanta sunt oferite în primul rând de contul de profit și pierdere. Informațiile privind modificările poziției financiare sunt furnizate în situațiile financiare prin intermediul unei situații distincte.
20. Părțile componente ale situațiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale acelorași tranzacții sau ale altor evenimente. Deși fiecare situație oferă informații diferite, este probabil ca nici una sa nu servească unui singur scop sau să ofere toate informațiile impuse de necesitățile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit și pierdere oferă o imagine incompleta a performantei dacă nu este folosit împreună cu bilanțul și situația modificărilor poziției financiare.
Note și materiale suplimentare
21. Situațiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum și alte informații. De exemplu, pot cuprinde informații suplimentare relevante pentru necesitățile utilizatorilor, referitoare la elementele din bilanț și contul de profit și pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informații privind riscurile și incertitudinile ce afectează întreprinderea, precum și orice resurse și obligații care nu apar în bilanț (de exemplu, rezervele minerale). Informațiile despre segmentele geografice și industriale, precum și despre efectul modificării prețurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informațiilor suplimentare.
CONCEPTE DE BAZA
Contabilitatea de angajament
22. Pentru a-și atinge obiectivele situațiile financiare sunt elaborate conform contabilității de angajament. Astfel efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în evidentele contabile și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente. Situațiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informații utilizatorilor nu numai despre tranzacțiile trecute, care au implicat plati și încasări, dar și despre obligațiile de plată din viitor și despre resursele privind încasările viitoare. Deci acestea furnizează cele mai utile informații referitoare la tranzacții și la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.
Principiul continuității activității
23. Situațiile financiare sunt elaborate de regula pornindu-se de la prezumția ca o întreprindere își va continua activitatea și în viitorul previzibil. Astfel se presupune ca întreprinderea nu are intenția și nici nevoia de a-și lichidă sau de a-și reduce în mod semnificativ activitatea; dacă o astfel de intenție sau nevoie exista, s-ar putea să fie nevoie ca situațiile financiare să fie întocmite pe o baza diferita de evaluare și în acest caz vor fi prezentate informațiile referitoare la baza utilizata.
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAȚIILOR FINANCIARE
24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situațiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea și comparabilitatea.
Inteligibilitatea
25. O calitate esențială a informațiilor furnizate de situațiile financiare este aceea ca ele pot fi ușor înțelese de utilizatori. În acest scop se presupune ca utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și a activităților economice, de notiuni de contabilitate și au dorința de a studia informațiile prezentate cu diligențele cuvenite. Totuși informațiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situațiile financiare datorită relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înțeles pentru anumiti utilizatori.
Relevanta
26. Pentru a fi utile informațiile trebuie să fie relevante față de necesitățile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informațiile sunt relevante atunci când influențează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceștia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.
27. Rolul de previziune și cel de confirmare ale informațiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informațiile despre nivelul actual și structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceștia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati și de a reactiona la situații nefavorabile. Aceleași informații au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităților planificate.
28. Informațiile despre poziția financiară sau performanțele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziției și performantei financiare viitoare și a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesați, cum ar fi: plata dividendelor și a salariilor, modificările prețului garanțiilor, precum și capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala informațiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situațiilor financiare este îmbunătățită totuși prin maniera în care sunt expuse informațiile asupra tranzacțiilor și evenimentelor trecute. De exemplu, valoarea previzionata a contului de profit și pierdere este îmbunătățită dacă informațiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale și cu frecventa rara sunt evidentiate separat.
Pragul de semnificație
29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa și de pragul de semnificație. În anumite cazuri natura informatiei este suficienta prin ea însăși pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influența evaluarea riscurilor și a oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obținute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri atât natura, cat și pragul de semnificație sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui să le detina pentru a avea o activitate adecvată.
30. Informațiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situațiilor financiare. Pragul de semnificație depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecata în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării gresite. Astfel pragul de semnificație oferă mai degraba o limita decât sa reprezinte o caracteristica calitativă primara pe care informația trebuie să o aibă pentru a fi utila.
Credibilitatea
31. Pentru a fi utila informația trebuie să fie credibila. Informația are calitatea de a fi credibila atunci când nu conține erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintă corect ceea ce informația și-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.
32. Informația poate fi relevanta, dar atât de puțin credibila sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoașterea acesteia poate induce în eroare. De exemplu, dacă validitatea și valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanț întreaga suma a despăgubirilor cerute, deși ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate și a circumstanțelor conflictului într-o nota a situațiilor financiare.
Reprezentarea fidela
33. Pentru a fi credibila informația trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacțiile și alte evenimente pe care aceasta fie și-a propus să le reprezinte, fie se asteapta, în mod rezonabil, să le reprezinte. De exemplu, bilanțul trebuie să reprezinte în mod credibil tranzacțiile și alte evenimente care se concretizează în active, datorii și capital propriu ale întreprinderii la data raportarii și care îndeplinesc criteriile de recunoaștere.
34. Cea mai mare parte a informațiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puțin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datorează partinirii, ci mai degraba dificultăților inerente fie identificarii tranzacțiilor și altor evenimente ce urmează să fie evaluate, fie conceperii și aplicării tehnicilor de evaluare și prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacții și evenimente. În anumite cazuri măsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât întreprinderile, în general, nu le recunosc în situațiile financiare; de exemplu, deși majoritatea întreprinderilor generează fond comercial (goodwill) în timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri totuși pot fi relevante recunoașterea elementelor respective și prezentarea, în același timp, a riscului de eroare ce planeaza asupra recunoașterii și evaluării lor.
Prevalenta economicului asupra juridicului
35. Pentru ca informația să prezinte în mod credibil evenimentele și tranzacțiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate și prezentate în concordanta cu fondul lor și cu realitatea economică, și nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacțiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ unei alte părți într-un astfel de mod încât documentele sa susțină transmiterea dreptului de proprietate părții respective; cu toate acestea pot exista contracte care să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. În astfel de circumstanțe raportarea unei vânzări nu ar reprezenta în mod credibil operațiunea încheiată (dacă într-adevăr ar exista o operațiune de aceasta natura).
Neutralitatea
36. Pentru a fi credibila informația cuprinsă în situațiile financiare trebuie să fie neutra, adică lipsită de influente. Situațiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea și prezentarea informatiei influențează luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.
Prudenta
37. Cei care elaborează situații financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care în mod inevitabil planeaza asupra multor evenimente și circumstanțe, cum ar fi: încasarea creanțelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor și echipamentelor și numărul eventualelor reclamații cu privire la produsele în garanție. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii și valorii lor, dar și prin exercitarea prudentei în întocmirea situațiilor financiare. Prudenta înseamnă includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiții de incertitudine, astfel încât activele și veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuși exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
Integralitatea
38. Pentru a fi credibila informația din situațiile financiare trebuie să fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificație și ale costului obținerii acelei informații. O omisiune poate face ca informația să fie falsa sau sa induca în eroare și astfel sa devină necredibila și defectuoasă din punct de vedere al relevantei.
Comparabilitatea
39. Utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziția financiară și performanțele sale. Utilizatorii trebuie totodată să poată compara situațiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare. Astfel măsurarea și prezentarea efectului financiar al acelorași tranzacții și evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi și de-a lungul timpului pentru acea întreprindere și într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.
40. O implicatie importanța a caracteristicii calității informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii să fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situațiilor financiare și despre orice schimbare a acestor politici, precum și despre efectele unor astfel de schimbări. Utilizatorii trebuie să fie în măsura sa identifice diferențele dintre politicile contabile pentru tranzacții și alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeași întreprindere de la o perioadă la alta, precum și de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internaționale de Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.
41. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate și nu trebuie lăsată sa devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătățite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeași maniera pentru o tranzacție sau pentru un alt eveniment, dacă metoda adoptată nu menține caracteristicile calitative de relevanta și credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să își lase politicile contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante și credibile.
42. Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziția financiară, performanta și modificările poziției financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situațiile financiare sa releve informații corespunzătoare pentru perioadele precedente.
Limite ce privesc informația relevanta și credibila
Oportunitatea
43. Dacă exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta își poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagă între valoarea relativă a raportarii la un anumit moment și furnizarea de informații credibile. Pentru a furniza informații oportune deseori poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacții sau ale altui eveniment, înainte ca acestea să fie cunoscute, deși în acest fel este afectată credibilitatea. Dimpotriva, dacă raportarea este intarziata până când toate aspectele sunt cunoscute, informația poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusă pentru utilizatorii care au fost nevoiti între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta și credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a necesităților utilizatorilor în procesul luării deciziilor economice.
Raportul cost-beneficiu
44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generală decât o caracteristica calitativă. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui să depășească costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor și a costurilor reprezintă în fond rezultatul unui rationament profesional. În plus costurile nu sunt suportate neapărat de acei utilizatori care se bucura și de beneficii. De beneficii se pot bucura și alți utilizatori decât cei pentru care informația este pregatita; de exemplu, furnizarea de informații suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv testul cost-beneficiu este dificil de aplicat oricărui caz particular. Cu toate acestea cei abilitați sa emita standardele, precum și cei care întocmesc și utilizează situațiile financiare ar trebui să fie constienti de aceasta limita.
Echilibrul dintre caracteristicile calitative
45. În practica stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În general telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situațiilor financiare. Importanța relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de rationament profesional.
Imaginea fidela/Prezentarea fidela
46. Situațiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziției financiare, performantei și a modificărilor poziției financiare a unei întreprinderi. Deși acest "cadru general" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale și a standardelor adecvate de contabilitate are în mod normal ca rezultat întocmirea unor situații financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situației întreprinderii.
STRUCTURILE SITUAȚIILOR FINANCIARE
47. Situațiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacțiilor și ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situațiilor financiare". Structurile bilanțului legate în mod direct de evaluarea poziției financiare sunt: activele, datoriile și capitalul propriu. Structurile contului de profit și pierdere, legate în mod direct de evaluarea performantei, sunt veniturile și cheltuielile. Situația modificărilor poziției financiare reflecta de obicei structurile din contul de profit și pierdere și modificările structurilor din bilanț; în consecința "cadrul general" nu identifica structurile specifice acesteia.
48. Prezentarea acestor structuri în bilanț și în contul de profit și pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele și datoriile pot fi clasificate după natura sau funcția lor în activitatea întreprinderii, pentru a prezenta informații în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptării deciziilor economice.
Poziția financiară
49. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziției financiare sunt activele, datoriile și capitalul propriu. Acestea sunt definite după cum urmează:
a) un activ reprezintă o resursa controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
b) o datorie reprezintă o obligație actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieșire de resurse care incorporeaza beneficii economice;
c) capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acționarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.
50. Definițiile activelor și datoriilor identifica elementele esențiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanț. Astfel definițiile includ și elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanț, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaștere prezentate în paragrafele 82-98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către întreprindere trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate prevăzute în paragraful 83 înainte de a recunoaște un activ sau o datorie.
51. La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii trebuie acordată atenție substanței și realității economice a acestuia și nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar substanța și realitatea economică reprezintă faptul ca locatarul obține beneficiile economice ale utilizării activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligației de a plati pentru acest drept o sumă aproximativ egala cu valoarea justa a activului și dobânda aferentă. Din acest motiv leasingul financiar da naștere unor elemente ce satisfac definițiile activelor și datoriilor și care sunt recunoscute în consecința în bilanțul locatarului.
52. Bilanțurile elaborate conform Standardelor Internaționale de Contabilitate actuale pot include și elemente ce nu satisfac definițiile activelor sau ale datoriilor și nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definițiile prevăzute în paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor Internaționale de Contabilitate, precum și la baza elaborării unor noi standarde.
Active
53. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potențialul de a contribui, în mod direct sau indirect, la fluxul de numerar și echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest potențial poate fi unul productiv, fiind parte a activităților de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieșirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producție care micșorează costurile.
54. De obicei o întreprindere își utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacă dorintele sau necesitățile clienților; datorită faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitați, clienții sunt dispusi sa plătească pentru a le obține, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, datorită faptului ca se impune față de celelalte resurse.
55. Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intră în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:
a) utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producția de bunuri destinate vânzării de către întreprindere;
b) schimbat cu alte active;
c) utilizat pentru stingerea unei datorii; sau
d) repartizat acționarilor întreprinderii.
56. Multe active, de exemplu terenurile și mijloacele fixe, au o formă fizica. Cu toate acestea forma fizica nu este esențială pentru existenta unui activ, de aceea brevetele și drepturile de autor (copyright) sunt active dacă se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii și dacă sunt controlate de aceasta.
57. Multe active, de exemplu creanțele, terenurile și clădirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esențial pentru determinarea existenței unui activ, deși, de exemplu, o proprietate deținută într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controlează beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deși capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este de obicei rezultatul drepturilor legale, un element poate satisface definitia unui activ, chiar și fără a exista un control legal. De exemplu, know-how obținut dintr-o activitate de dezvoltare poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controlează beneficiile acestui know-how, ținându-l secret.
58. Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacții sau evenimente anterioare. În mod normal întreprinderile obțin activele prin cumpărarea sau producerea acestora, dar și alte tranzacții sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietățile primite de întreprindere de la Guvern ca parte a unui program de încurajare a creșterii economice într-o regiune și de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacțiile sau evenimentele care sunt asteptate în viitor nu generează prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenția de a cumpara un bun nu satisface prin ea însăși definitia unui activ.
59. Exista o legătură strânsă între ieșirile de numerar și generarea de active, dar nu este neapărat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieșire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmărește obținerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadă concludenta ca elementul obținut corespunde definitiei unui activ. În mod similar absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacă definitia unui activ, care poate fi recunoscut în bilanț, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.
Datorii
60. O caracteristica esențială a unei datorii este faptul ca întreprinderea are o obligație actuala. O obligație reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acționa într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii să își respecte obligațiile ce decurg dintr-un contract sau dintr-o cerința legală. În mod normal acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri și servicii primite. De asemenea, obligațiile apar și din activitatea normală, din dorința de a menține relații bune de afaceri sau de a se comporta într-o maniera echitabila. Dacă, de exemplu, o întreprindere decide sa remedieze defecțiunile produselor sale chiar și după ce perioada de garanție a expirat, sumele ce se asteapta să fie cheltuite în legătură cu bunurile deja vândute reprezintă datorii.
61. Trebuie facuta distincția între o obligație actuala și un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achizitiona active în viitor nu reprezintă prin ea însăși o obligație prezenta. În mod normal obligația apare numai în momentul livrării activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpărare a activului. În cazul din urma natura irevocabilă a acordului poate conduce la consecințe economice ca urmare a neonorarii obligației; de exemplu, din cauza existenței unei penalizări substanțiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a împiedica fluxul resurselor către o altă parte.
62. Stingerea unei obligații prezente implica de obicei renunțarea întreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părți. Stingerea unei obligații prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu prin:
a) plata în numerar;
b) transferul altor active;
c) prestarea de servicii;
d) înlocuirea respectivei obligații cu o alta obligație; sau
e) transformarea obligației în capital propriu.
O obligație poate fi stinsă și prin alte mijloace, cum ar fi renunțarea de către creditor la drepturile sale.
63. Datoriile rezultă din tranzacții sau din alte evenimente trecute. De exemplu, achiziția de bunuri sau utilizarea serviciilor da naștere unor datorii comerciale (în afară cazului în care se face plata în avans sau se plătește în momentul livrării), iar primirea unui credit de la banca da naștere unei obligații de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaște reduceri viitoare pe baza cumpărărilor anuale făcute de clienți ca fiind obligații; în acest caz vânzarea bunurilor din perioada anterioară este tranzacția care da naștere datoriei respective.
64. Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. În anumite tari asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în asa fel încât sa includă doar sumele ce pot fi stabilite fără să fie necesar să se facă estimari. Definitia datoriei prevăzută în paragraful 49 este bazată pe o abordare mai cuprinzatoare. Astfel, când un provizion implica o obligație prezenta și satisface restul definitiei, este o datorie, chiar dacă suma trebuie să fie estimată. Exemplele din această categorie se referă la provizioanele pentru plati ce trebuie făcute pentru garanțiile existente și la provizioanele pentru acoperirea obligațiilor privind pensiile.
Capitalul propriu
65. Deși capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al acționarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanț. De exemplu, într-o întreprindere fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintă alocarea rezultatului reportat și rezervele ce reprezintă ajustari pentru menținerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor de către utilizatorii situațiilor financiare, când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca părțile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.
66. Constituirea rezervelor este cerută uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurării unei măsuri suplimentare de protecție împotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere și creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacă legislația fiscală naționala asigura scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri către astfel de rezerve. Existenta și mărimea unor asemenea rezerve legale, statutare și fiscale constituie o informație ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Transferurile către asemenea rezerve sunt mai degraba alocari ale rezultatului reportat decât cheltuieli.
67. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanț depinde de evaluarea activelor și a datoriilor. În mod normal suma cumulată a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piața a acțiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obținută prin vânzarea pe elemente a activului net sau a întreprinderii în întregime, presupunand continuitatea activității.
68. Activitățile comerciale și industriale se regăsesc de obicei sub forma întreprinderilor cu asociat unic, a parteneriatelor, precum și a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal și de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplică în cazul societăților comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii în ceea ce privește repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii către proprietari sau către alți beneficiari. Totuși definitia capitalului propriu, precum și alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile și pentru astfel de întreprinderi.
Performanta
69. Profitul este frecvent utilizat ca o măsura a performantei sau ca baza de referința pentru alți indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiției sau rezultatul pe acțiune. Veniturile și cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoașterea și măsurarea veniturilor și a cheltuielilor, și deci a profitului, depind parțial de conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situațiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.
70. Elementele de venituri și cheltuieli sunt definite după cum urmează:
a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizează în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor;
b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.
71. Definițiile veniturilor și cheltuielilor surprind caracteristicile lor esențiale, dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit și pierdere. Criteriile de recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.
72. Veniturile și cheltuielile se pot regasi în contul de profit și pierdere în diferite moduri, astfel încât sa furnizeze informația relevanta pentru procesul decizional. De exemplu, se folosește adesea distincția dintre acele elemente de venituri și cheltuieli care sunt rezultatul activităților curente ale întreprinderii și cele care nu sunt rezultatul acestor activități. Aceasta distincție se realizează plecandu-se de la prezumția ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta în procesul de evaluare a capacității întreprinderii de a genera în viitor numerar și echivalente ale numerarului. De exemplu, activități intamplatoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiții pe termen lung, nu pot aparea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor și cheltuielilor în funcție de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii și activității întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activități curente pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activități extraordinare.
73. De asemenea, distincția dintre elementele de venituri și cheltuieli și combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să își prezinte în mod variat performanțele. Aceste clasificari prezintă diferite grade de cuprindere. De exemplu, contul de profit și pierdere poate include marja bruta, profitul din activitățile curente înainte de impozitare, profitul din activitățile curente după impozitare și profitul net.
Venituri
74. Definitia veniturilor include atât venituri din activitățile curente, cat și câștiguri din orice alte surse. Veniturile din activitățile curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevențe și chirii.
75. Câștigurile reprezintă alte elemente care corespund definitiei veniturilor și pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activității curente a întreprinderii. Câștigurile reprezintă cresteri ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natura de venituri. Prin urmare, în acest cadru general câștigurile nu sunt privite ca elemente separate.
76. Câștigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma iesirii activelor imobilizate pe termen mediu și lung. Definitia veniturilor include totodată și câștigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament și cele rezultate din creșterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câștigurilor în contul de profit și pierdere se realizează de obicei distinct, deoarece cunoașterea existenței acestora este importanța pentru procesul decizional. Câștigurile sunt prezentate de regula la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.
77. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziționarea de active sau pentru creșterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanțe, bunuri și servicii primite în schimbul bunurilor și al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezultă, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri și servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.
Cheltuieli
78. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în procesul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităților curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile și amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile și mijloacele fixe.
79. Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor și care pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuari ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca structura distinctă.
80. În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum și cele rezultate din ieșirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include și pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit și pierdere prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importantei cunoașterii existenței și valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regula la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.
Ajustari pentru menținerea nivelului capitalului
81. Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor și datoriilor determina cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Deși aceste cresteri sau diminuari corespund definitiei veniturilor și cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit și pierdere în baza anumitor concepte legate de menținerea nivelului capitalului. În schimb ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustari pentru menținerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menținere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110.
RECUNOAȘTEREA STRUCTURILOR SITUAȚIILOR FINANCIARE
82. Recunoașterea este procesul incorporarii în bilanț sau în contul de profit și pierdere a unui element care îndeplinește criteriile de recunoaștere stabilite în paragraful 83. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element și asocierea unei anumite sume, precum și includerea respectivei sume în totalul bilanțului sau al contului de profit și pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaștere trebuie prezentate în bilanț sau în contul de profit și pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informații suplimentare.
83. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situației financiare trebuie recunoscut în cazul în care:
a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să între sau sa iasa în sau din întreprindere; și
b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
84. În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaștere în situațiile financiare trebuie acordată atenție consideratiilor legate de pragul de semnificație, prezentate în paragrafele 29 și 30. Interdependenta între structuri exista în cazul în care un element ce corespunde definitiei și îndeplinește criteriile de recunoaștere pentru o anumită structura, de exemplu un activ, impune automat recunoașterea unei alte structuri, de exemplu un venit sau o datorie.
Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare
85. Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaștere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizează mediul în care își desfășoară activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informația disponibilă în momentul întocmirii situațiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanțe a întreprinderii este probabila, în absenta oricărei probe care să demonstreze contrariul, se justifica recunoașterea creanței ca activ. În cazul unei diversitati mari a creanțelor totuși va fi considerată normală probabilitatea apariției unui grad de neincasare și, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi înregistrată drept cheltuiala.
Credibilitatea evaluării
86. A doua condiție pe care un element trebuie să o îndeplinească pentru a fi recunoscut este ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluată în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38. În multe cazuri costul sau valoarea trebuie estimată; folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esențială în elaborarea situațiilor financiare și nu influențează credibilitatea lor. În cazul în care totuși nu poate fi realizată o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut în bilanț sau în contul de profit și pierdere. De exemplu, încasările previzionate în urma unui proces în instanța pot corespunde definitiei activelor și veniturilor, precum și criteriului de probabilitate a realizării; totuși, dacă nu este posibila evaluarea credibila a câștigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasări previzionate trebuie totuși prezentate note sau informații suplimentare.
87. Un element care la un anumit moment nu mai corespunde criteriilor de recunoaștere stabilite în paragraful 83 poate fi recunoscut mai târziu ca urmare a unor circumstanțe sau evenimente ulterioare.
88. Informații referitoare la un element care are caracteristicile esențiale ale unei structuri a situațiilor financiare, dar nu îndeplinește criteriile de recunoaștere pot fi totuși prezentate în note și informații suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoașterea existenței acestui element este relevanta pentru evaluarea poziției financiare a întreprinderii, a performantei financiare sau a modificării poziției financiare de către utilizatorii situațiilor financiare.
Recunoașterea activelor
89. Un activ este recunoscut în bilanț în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere și activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
90. Un activ nu este recunoscut în bilanț atunci când este improbabil ca intrarea de numerar sa genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb o astfel de tranzacție va avea ca efect recunoașterea unei cheltuieli în contul de profit și pierdere. Acest tratament nu înseamnă ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obținerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranță privind obținerea unui beneficiu într-o perioadă contabila ulterioară este insuficient pentru a garanta recunoașterea unui activ.
Recunoașterea datoriilor
91. O datorie este recunoscută în bilanț în momentul în care este probabil ca o ieșire de resurse, purtătoare de beneficii economice, va rezultă din lichidarea unei obligații prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluată în mod credibil. În practica obligațiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încă obligațiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite încă) nu sunt în general recunoscute ca datorii în situațiile financiare. Totuși astfel de obligații pot corespunde definitiei datoriilor și, în cazul în care criteriile de recunoaștere sunt îndeplinite în anumite circumstanțe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanțe recunoașterea datoriilor implica și recunoașterea activelor sau a cheltuielilor aferente.
Recunoașterea veniturilor
92. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune ca recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu, creșterea neta a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descresterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).
93. Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoașterea veniturilor, de exemplu cerința ca venitul să fie obținut, constituie aplicații ale criteriilor de recunoaștere prezentate în acest "cadru general". Astfel de proceduri conduc în general la limitarea recunoașterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil și care au un grad suficient de certitudine.
Recunoașterea cheltuielilor
94. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă ca recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).
95. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate și obținerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica recunoașterea simultană sau combinata a veniturilor și cheltuielilor care rezultă direct și concomitent din aceleași tranzacții sau din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în același timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuși aplicarea conceptului conectarii în conformitate cu prevederile prezentului "cadru general" nu permite recunoașterea în bilanț a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.
96. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica și rațională, atunci când se asteapta să se obțină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile și când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar în mod vag sau indirect. Aceasta modalitate este deseori necesară în procesul recunoașterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri și mijloace fixe, fond comercial, licențe și mărci de comerț; în astfel de cazuri cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoașterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.
97. O cheltuiala este recunoscută imediat în contul de profit și pierdere atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când și în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează sa mai corespundă condițiilor pentru recunoașterea în bilanț sub forma de activ.
98. O cheltuiala este, de asemenea, recunoscută în contul de profit și pierdere în acele situații în care apare o datorie fără recunoașterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanții pentru produsele vândute.
EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAȚIILOR FINANCIARE
99. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situațiilor financiare vor fi recunoscute în bilanț și în contul de profit și pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
100. Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situațiile financiare în combinatii variate. Ele includ următoarele:
a) costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obținute în schimbul obligației sau, în anumite împrejurări (de exemplu, impozitul pe profit), la valoarea ce se asteapta să fie plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;
b) costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care ar trebui plătită dacă același activ sau unul asemănător ar fi achiziționat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligația;
c) valoarea realizabila (de decontare a obligației). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obținută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, care trebuie plătită pentru a achită datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;
d) valoarea actualizată. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmează să fie generate în derularea normală a activității întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
101. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea situațiilor financiare este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt de obicei înregistrate la minimul dintre cost și valoarea realizabila neta, titlurile tranzactionabile - la valoarea de piața, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizată. Mai mult, unele întreprinderi utilizează costul curent ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării prețurilor activelor nemonetare.
CONCEPTELE DE CAPITAL ȘI DE MENȚINERE A NIVELULUI CAPITALULUI
Conceptul de capital
102. În elaborarea situațiilor financiare majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, de exemplu, banii investiti sau puterea de cumpărare investită, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintă capacitatea de producție a întreprinderii, exprimată, de exemplu, în unități de producție pe zi.
103. Selectarea de către o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să aibă la baza necesitățile utilizatorilor situațiilor financiare. Astfel trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situațiilor financiare sunt preocupati în primul rând de menținerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmărit în determinarea profitului, deși pot aparea anumite dificultăți de evaluare la punerea în practica a conceptului.
Conceptele de menținere a nivelului capitalului și de determinare a profitului
104. Conceptele privind capitalul, prezentate în paragraful 102, conduc la apariția următoarelor concepte de menținere a nivelului capitalului:
a) menținerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obține doar dacă valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la sfârșitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari și a oricăror contribuții din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menținerea capitalului financiar poate fi evaluată atât în unități monetare nominale, cat și în unități de putere constanta de cumpărare;
b) menținerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obține doar atunci când capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacități) la sfârșitul perioadei depășește capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari și orice contribuție din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.
105. Conceptul de menținere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care dorește sa îl mențină. Acesta asigura legătură între conceptele de capital și cele de profit, deoarece oferă punctul de referința fără de care profitul nu poate fi măsurat. Este o condiție esențială pentru distincția între rentabilitatea întreprinderii și rambursarea capitalului sau; doar intrările de active în plus față de sumele necesare pentru menținerea capitalului pot fi considerate profit, și deci câștig produs de capitalul investit. Astfel profitul este valoarea care rămâne după ce cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru menținerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depășesc veniturile, valoarea reziduala este o pierdere neta.
106. Conceptul de menținere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. Conceptul de menținere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea dorește sa îl mențină.
107. Diferența principala dintre cele doua concepte referitoare la menținerea capitalului este reprezentată de tratamentul efectelor variației prețurilor activelor și datoriilor întreprinderii. În termeni generali o întreprindere și-a menținut capitalul dacă la sfârșitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus față de cea necesară pentru a menține capitalul la nivelul de la începutul perioadei este considerată profit.
108. Conform conceptului de menținere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unităților monetare nominale, profitul reprezintă creșterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel creșterile prețurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câștiguri din deținerea de active, reprezintă profit. Ele pot sa nu fie recunoscute în acest fel până în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menținerii capitalului financiar este definit în termenii unităților de putere constanta de cumpărare, profitul reprezintă creșterea puterii de cumpărare investite în cursul perioadei. Astfel doar acea parte a creșterii prețurilor activelor care depășește creșterea nivelului general al prețurilor este considerată profit. Restul creșterii reprezintă o ajustare pentru menținerea capitalului și ca atare reprezintă o parte a capitalului propriu.
109. Conform conceptului menținerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacității fizice de producție, profitul reprezintă creșterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificările de prețuri care afectează activele și datoriile întreprinderii sunt privite ca modificări în măsurarea capacității productive fizice a acesteia; astfel ele sunt tratate ca ajustari de menținere a nivelului capitalului, care fac parte din capitalul propriu, și nu ca profit.
110. Alegerea bazelor de evaluare și a conceptului de menținere a nivelului capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situațiilor financiare. Diversele modele contabile prezintă grade diferite de relevanta și de credibilitate și, ca și în alte domenii, managementul trebuie să caute un echilibru între relevanta și credibilitate. Acest "cadru general" se aplică unei game de modele contabile și oferă recomandări pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent Consiliul IASC nu are intenția de a prescrie un anumit model, în afară de cazuri excepționale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raportează în moneda unei economii hiperinflationiste. Totuși în perspectiva evolutiilor pe plan mondial aceasta intenție va fi revizuită.
-------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.