Decizia nr. 13/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Darius Constantin Cristescu în Dosarul nr. 6.023/109/2013 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 498D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă că, la dosar, partea Agenția Națională de Integritate a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că, în acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin

deciziile nr. 91 din 3 martie 2015

și nr. 167 din 17 martie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 6.023/109/2013, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Darius Constantin Cristescu într-o cauză având ca obiect anularea raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat că, în perioada 6 aprilie 2009-8 februarie 2013, autorul s-a aflat în stare de incompatibilitate, deoarece a deținut simultan atât funcția de viceprimar, cât și funcția de administrator la o societate comercială.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că textul de lege criticat aduce atingere art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât persoanelor care ocupă funcția de viceprimar li se instituie un regim discriminatoriu, prin interdicția de a ocupa funcția de administrator în societăți comerciale, față de alți aleși locali, cum ar fi consilierii locali sau consilierii județeni, cărora nu li se interzice ocuparea unei astfel de funcții, potrivit art. 88 și

art. 90 din Legea nr. 161/2003 . Astfel, în cadrul aceleiași categorii - aleșii locali, legiuitorul a creat o diferențiere nejustificată din punct de vedere al regimului juridic, interdicțiile privind ocuparea funcției de administrator fiind mult extinse în ceea ce îi privește pe aleșii locali, menționați la

art. 87 din Legea nr. 161/2003 . Se mai apreciază că diferența de regim juridic în cazul viceprimarilor și al vicepreședinților de consilii județene nu este justificată, cu atât mai mult cu cât aceștia provin tot din rândul consilierilor locali și județeni, și își păstrează apartenența la Consiliul local sau la cel județean, la ale căror ședințe pot să participe, și în cadrul cărora își păstrează dreptul de vot. Spre deosebire de primari sau de președinții de consilii județene, viceprimarii și vicepreședinții de consilii județene nu sunt aleși în aceste funcții prin votul cetățenilor, ci prin votul celorlalți consilieri locali și județeni. Deși între consilierii locali și județeni, pe de-o parte, și viceprimarii și vicepreședinții de consilii județene, pe de altă parte, există o diferență de regim juridic pur formală, ei constituind o singură categorie de aleși locali, ipotezele avute în vedere de

Legea nr. 161/2003

li se aplică în mod diferit viceprimarilor și vicepreședinților de consilii județene, ceea ce duce la încălcarea egalității în fața legii.

7. Autorul arată că este încălcat și art. 45 din Constituție, referitor la libertatea economică, deoarece textul de lege criticat interzice persoanelor pe care le vizează dreptul constituțional să exercite o activitate economică, sub sancțiunea pierderii calității de ales local ori sub sancțiunea interdicției de a mai avea această calitate pentru o anumită perioadă. Această interdicție nu se justifică, în condițiile în care art. 135 din Constituție reglementează cu privire la economia României, ca fiind una de piață, precum și cu privire la asigurarea libertății comerțului. Autorul arată că interdicția instituită prin textul de lege criticat nu servește protejării valorilor reglementate de art. 53 din Constituție, și nu este proporțională cu situația care a determinat-o, de vreme ce, în cazul autorului, este sancționată și simpla deținere a calității de administrator într-o societate comercială, care nu a avut niciodată niciun fel de raporturi juridice cu nicio autoritate sau instituție publică.

8. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu este de natură a afecta principiul egalității, atâta vreme cât funcțiile respective se exercită în virtutea legii și vizează toate persoanele aflate în aceeași categorie, fără deosebire. Nici invocarea art. 53 din Constituție nu este justificată, deoarece, față de natura funcției publice exercitate, nu se poate susține încălcarea vreunuia dintre principiile de care se prevalează autorul.

9. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, arătând că punctul său de vedere a fost reținut în

Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014 .

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de Agenția Națională de Integritate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul conținut: "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: [...] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice".

14. Potrivit

art. 77 din Legea nr. 76/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, "Ori de câte ori prin legi și prin alte acte normative se face trimitere la

Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale ori la «societatea comercială/societățile comerciale», după caz, trimiterea se consideră a fi făcută la

Legea societăților nr. 31/1990

ori, după caz, la «societatea/societățile reglementată/ reglementate de

Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare»."

15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 45 privind libertatea economică și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 135 alin. (1) privind economia.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilități, care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011).

17. Curtea observă că susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (3) din Constituție se întemeiază pe compararea situației viceprimarilor cu aceea a consilierilor locali din rândul cărora sunt aleși viceprimarii, și constatarea că prima categorie este discriminată prin comparație cu cea de-a doua, deoarece legea prevede doar incompatibilitatea funcției de viceprimar, iar nu și aceea a funcției de consilier local cu funcția de administrator într-o societate.

18. Analizând excepția, Curtea reține că, referitor la principiul egalității, prin

Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.

19. Curtea observă că funcția de viceprimar se exercită de către o persoană aleasă din rândul consilierilor locali în funcție, cu votul majorității acestora, iar viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia [ art. 57 alin. (1)-(3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007]. În urma delegării, viceprimarul poate reprezenta unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție, poate exercita atribuții referitoare la bugetul local și poate exercita funcția de ordonator principal de credite [art. 57 alin. (2) coroborat cu art. 62 alin. (1) și

art. 63 alin. (1) lit. c) și alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001 ]. Din această perspectivă, pentru a garanta exercitarea cu imparțialitate a funcției publice, legiuitorul a reglementat incompatibilitatea acesteia cu aceea de administrator într-o societate.

20. Referitor la consilierii locali, Curtea reține că aceștia sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, și alcătuiesc consiliul local în cadrul căruia votează, cu majoritatea reglementată potrivit

art. 45 din Legea nr. 215/2001 , hotărâri ce privesc problemele de interes local.

21. Curtea constată că legiuitorul a instituit incompatibilități specifice fiecărei funcții. Astfel, pentru funcția de viceprimar este reglementată incompatibilitatea prevăzută de textul de lege criticat, iar pentru funcția de consilier local incompatibilitatea reglementată de

art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 , potrivit căruia: "Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de [...], administrator la [...] societățile comerciale cu capital privat [...] nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective."

22. Așadar, Curtea constată că legiuitorul, distinct de criteriul alegerii, inerent statutului aleșilor locali, în reglementarea regimului incompatibilităților acestora a avut în vedere atribuțiile și sarcinile specifice fiecărei funcții, particularizându-le în raport cu acest din urmă criteriu. În aceste condiții, Curtea reține că legiuitorul are competența constituțională de a stabili astfel de incompatibilități în funcție de criteriul menționat, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 16 din Legea fundamentală.

23. Curtea mai reține că, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție, demnitățile și funcțiile publice se exercită în condițiile legii, astfel încât activitatea primarilor, respectiv a viceprimarilor și a consilierilor locali trebuie să se circumscrie regulilor pe care, în aplicarea normelor constituționale, legiuitorul le-a edictat, în vederea creării cadrului de funcționare a acestora. În acest sens, potrivit

art. 80 din Legea nr. 161/2003 , "Incompatibilitățile privind demnitățile publice și funcțiile publice sunt cele reglementate de Constituție, de legea aplicabilă autorității sau instituției publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică își desfășoară activitatea, precum și de dispozițiile prezentului titlu" [a se vedea

Decizia nr. 347 din 7 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 21 iulie 2015, paragraful 22].

24. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 45 privind libertatea economică, prin raportare la cele ale art. 135 alin. (1) privind economia din Constituție, Curtea observă că, prin textul de lege criticat, este limitat accesul liber al persoanei la o activitate economică. Această limitare respectă principiul proporționalității, deoarece scopul urmărit de legiuitor este justificat de necesitatea exercitării funcției de viceprimar în condiții de integritate și transparență decizională; prevederile legale criticate sunt adecvate scopului urmărit, fiind apte să ducă la atingerea acestuia. Cu privire la caracterul necesar al măsurii, se observă că acesta este justificat, întrucât exclude exercitarea unei funcții private, specifice mediului de afaceri, care ar putea aduce atingere interesului public și a încrederii cetățenilor în autoritățile administrației publice în condițiile în care funcția de viceprimar poate să presupună atribuții referitoare la bugetul local. Se mai observă, de asemenea, că există un raport rezonabil de proporționalitate între cerințele de interes general referitoare la buna administrare a banilor publici și protecția dreptului fundamental la accesul liber la o activitate economică. De altfel, prin textul constituțional pretins încălcat se reglementează cu privire la garantarea acestuia în condițiile legii.

25. În concluzie, având în vedere cele anterior reținute, Curtea observă că textul de lege criticat nu aduce atingere, ci doar limitează acest drept de acces liber la o activitate economică, prin interzicerea exercitării anumitor funcții private, pe o perioadă determinată, respectiv perioada cât autorul este viceprimar.

26. În final, Curtea reține că prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt incidente în speță de vreme ce, prin textul de lege criticat, nu este restrâns niciun drept fundamental.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Darius Constantin Cristescu în Dosarul nr. 6.023/109/2013 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 ianuarie 2016.