Decizia nr. 488/2003

Nicolae Popa - președinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Românoexport" - S.A. în Dosarul nr. 2.929/2003 al Judecătoriei Sectorului 4 București.

La apelul nominal răspunde consilier juridic Maria Luminița Mincu Pătrașcu-Brâncuși pentru Societatea Comercială "Prodin" - S.A. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 389C/2003 având ca obiect aceeași excepție, ridicată de același autor în Dosarul nr. 1.938/2003 al aceleiași instanțe.

La apelul nominal răspunde consilier juridic Maria Luminița Mincu Pătrașcu-Brâncuși pentru Societatea Comercială "Prodin" - S.A. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect și de părți a acestora.

Reprezentantul Societății Comerciale "Prodin" - S.A. și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 389C/2003 la Dosarul nr. 388C/2003, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Societății Comerciale "Prodin" - S.A. solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, deoarece Curtea s-a mai pronunțat asupra acestor reglementări, stabilind constituționalitatea acestora.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată. Se arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 16 și 21 din Constituție. În acest sens, este invocată jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierile din 2 iunie 2003, pronunțate în dosarele nr. 2.929/2003 și nr. 1.938/2003, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Românoexport" - S.A.

În motivările excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor art. 16 alin. (1), precum și ale art. 41 alin. (2) din Constituție, întrucât legiferează inegalitatea în fața legii, lăsând la aprecierea instanței de judecată stabilirea cuantumului cauțiunii pentru suspendarea executării silite. Se permite astfel, în opinia autorului excepției, posibilitatea creării unor stări de inegalitate în fața legii, precum și a încălcării prevederii constituționale potrivit căreia proprietatea este ocrotită în mod egal de lege.

Totodată, autorul excepției invocă și încălcarea dispozițiilor art. 135 din Constituție, deoarece, în ipoteza în care cererea de suspendare a executării silite ar fi respinsă, prerogativele aferente dreptului în discuție sunt în mod nejustificat afectate.

Autorul excepției susține că textul de lege criticat încalcă și dispozițiile art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, "întrucât limitele cauțiunii nu sunt fixate prin lege, ci ele urmează a fi fixate de către instanța de judecată și nu orice persoană are posibilitatea de a plăti sume importante în bani".

Judecătoria Sectorului 4 București consideră că textul criticat este constituțional, măsura procedurală prevăzută neavând semnificația instituirii unei diferențe de tratament juridic cu privire la proprietate sau a unor privilegii ori discriminări.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată. Se argumentează, în acest sens, că "procedura de judecată a contestației de executare în ansamblul său se întemeiază pe dispozițiile art. 125 alin. (3) din Constituția României, care prevăd în mod expres că reglementarea competenței și a procedurii de judecată se face prin «lege», dând, astfel, libertate legiuitorului să statueze în aceste domenii". În opinia Guvernului, "Normele cuprinse la art. 403 din Codul de procedură civilă sunt concepute de legiuitor și ca o măsură de evitare a abuzului procesual". În legătură cu modul în care judecătorul stabilește cuantumul cauțiunii potrivit art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în funcție de circumstanțele speței, Guvernul consideră că nu este "o problemă de constituționalitate, ci una ce ține de aplicarea textului procedural criticat în funcție de datele concrete ale cauzei". Se consideră, de asemenea, că textul criticat "asigură un tratament juridic egal pentru cei interesați în exercitarea dreptului de a se adresa justiției, atât în ceea ce privește încuviințarea suspendării executării silite, cât și pentru controlul judecătoresc al soluției pronunțate", normele respective fiind "aplicabile tuturor cauzelor de acest fel, precum și tuturor părților din aceste cauze, în egală măsură". Guvernul arată că, de altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul cuprins: "Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel."

Critica de neconstituționalitate se bazează pe susținerea că prevederile textului menționat încalcă dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi prevăzută de art. 16 alin. (1), dreptul de acces liber la justiție reglementat de art. 21, precum și ocrotirea proprietății prevăzută de art. 41 alin. (2), devenit art. 44 alin. (2) după revizuirea și republicarea Constituției în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. Totodată, au fost invocate dispozițiile fostului art. 135 alin. (1), care au fost incluse în prevederile art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi, cu un conținut mai complex.

Dispozițiile constituționale invocate au, în prezent, următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 21: - "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.";

- Art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi: "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]."

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului exercitat de Curtea Constituțională. Prin mai multe decizii, Curtea a respins ca nefondate excepțiile de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă (A se vedea, de exemplu,

Decizia nr. 150 din 9 mai 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iulie 2002;

Decizia nr. 15 din 21 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 24 februarie 2003; Deciziile nr. 8 și 55 din 14 ianuarie 2003, respectiv 6 februarie 2003, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 10 martie 2003, și

Decizia nr. 76 din 20 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 3 aprilie 2003).

În esență, Curtea a reținut că art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă nu încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (2) și ale art. 21 din Constituție, reținând că prin obligarea la plata cauțiunii nu este instituită o diferență de tratament juridic, textul fiind aplicabil tuturor persoanelor titulare ale dreptului de proprietate privată, care introduc contestație la executare și solicită suspendarea executării. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, s-a reținut că obligația de a plăti cauțiunea are caracterul unei garanții instituite în favoarea creditorului care deține un titlu executoriu. Curtea a mai reținut în același timp că obligarea la plata unei cauțiuni nu aduce atingere dreptului persoanei la judecată în termen rezonabil, întrucât prin aceasta nu se prelungește termenul de soluționare a cauzei.

Soluțiile pronunțate de Curte și considerentele care au stat la baza acestora sunt valabile și în cauza de față, neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Românoexport" - S.A. în dosarele nr. 2.929/2003 și nr. 1.938/2003 ale Judecătoriei Sectorului 4 București.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2003.