Legea nr. 138/2004

Amenajările de îmbunătățiri funciare ca lucrări hidrotehnice complexe și agropedoameliorative se realizează în scopul prevenirii și înlăturării acțiunii factorilor de risc - secetă, exces de apă, eroziunea solului și inundații, precum și poluare - pe terenurile cu orice destinație, indiferent de proprietar. Acestea contribuie la valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor, precum și la introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive.

Amenajările de îmbunătățiri funciare cuprind următoarele categorii de lucrări;

a) îndiguiri și regularizări ale cursurilor de apă de interes local prin care se asigură, în principal, protecția terenurilor și a oricăror categorii de construcții împotriva inundațiilor, surse locale de apă și emisari pentru scurgerea apelor;

b) amenajări de irigații și orezării prin care se asigură aprovizionarea controlată a solului și a plantelor cu cantitățile de apă necesare dezvoltării culturilor și creșterii producției agricole. Aceste amenajări cuprind lucrări de captare, pompare, transport, distribuție și evacuare a apei și, după caz, lucrări de nivelare a terenului;

c) amenajări de desecare și drenaj, care au drept scop prevenirea și înlăturarea excesului de umiditate de la suprafața terenului și din sol, în vederea asigurării condițiilor favorabile de utilizare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări de colectare, de transport și de evacuare în emisar a apei în exces;

d) lucrări de combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecția solului, regularizarea scurgerii apei pe versanți, stingerea formațiunilor torențiale, stabilizarea nisipurilor mișcătoare;

e) amenajări pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide și pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri neproductive, cuprinzând și lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare adâncă, rigole și șanțuri de scurgere a apei, arăturile în benzi cu coame, udările de spălare a sărurilor, aplicarea de amendamente, precum și îngrășăminte, în scopul valorificării pentru agricultură și, după caz, pentru silvicultură;

f) perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole și plantații pentru combaterea eroziunii solului;

g) alte soluții tehnice și lucrări noi, rezultate din activitatea de cercetare.

Amenajările de îmbunătățiri funciare pot prelua din surse de apă autorizate necesarul pentru irigarea culturilor agricole și alimentarea cu apă a unor localități, amenajări piscicole, incinte agricole și industriale și asigură protecția localităților și a oricăror categorii de construcții împotriva efectelor alunecărilor de teren și a inundațiilor, precum și protecția lacurilor de acumulare împotriva colmatării.

Realizarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare la nivel național are loc pe baza programelor și strategiei sectoriale, iar la nivel local, conform nevoilor autorităților publice locale, ale persoanelor juridice sau fizice interesate, pe baza programelor zonale și locale de amenajare a teritoriului.

Proiectarea, executarea și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare se fac în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, hidroenergetice, silvice, de gestionare a căilor de comunicație, în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și cu documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului, ținând seama de cerințele de protecție a mediului.

Persoanele fizice sau persoanele juridice care dețin terenuri deservite de sisteme de irigații sau de desecare și drenaj ori de lucrări de apărare împotriva inundațiilor sau de combatere a eroziunii solului pot constitui o organizație de îmbunătățiri funciare, denumită în continuare organizația, pentru a desfășura una sau mai multe dintre următoarele activități de interes public:

a) livrarea apei pentru irigat, exploatarea, întreținerea și reparațiile unui sistem de irigații care deservește mai mulți proprietari de teren;

b) exploatarea, întreținerea și reparațiile unui sistem de desecare și drenaj care deservește mai mulți proprietari de teren;

c) întreținerea și reparațiile lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor care protejează terenul mai multor proprietari de teren;

d) întreținerea și reparațiile lucrărilor de combatere a eroziunii solului și desfășurarea altor activități de îmbunătățiri funciare care protejează solul de pe terenul mai multor proprietari de teren.

Organizațiile sunt persoane juridice de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie și funcționează în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Organizația își desfășoară activitatea în cadrul unei suprafețe de teren clar delimitate, amenajată cu lucrări de îmbunătățiri funciare, denumită în continuare teritoriul organizației.

Organizația care îndeplinește mai multe dintre activitățile prevăzute la art. 6 le va specifică în statut, precizând care este activitatea principală pe care o va desfășura.

Organizația care are ca activitate principală exploatarea, întreținerea și reparațiile unui sistem de irigații, precum și livrarea apei pentru irigat va include în denumirea sa mențiunea organizația utilizatorilor de apă pentru irigații, urmată de denumirea localității unde funcționează sau de o altă denumire proprie.

Organizația care are ca activitate principală exploatarea, întreținerea și reparațiile unui sistem de desecare și drenaj va include în denumirea sa mențiunea organizația de desecare și drenaj, urmată de denumirea localității unde funcționează sau de o altă denumire proprie.

Organizația care are ca activitate principală întreținerea și reparațiile unor lucrări de apărare împotriva inundațiilor va include în denumirea sa mențiunea organizația de apărare împotriva inundațiilor, urmată de denumirea localității unde funcționează sau de o altă denumire proprie.

Organizația care are ca activitate principală întreținerea și reparațiile lucrărilor de combatere a eroziunii solului va include în denumirea sa mențiunea organizație de combatere a eroziunii solului, urmată de denumirea localității unde funcționează sau de o altă denumire proprie.

Veniturile unei organizații se pot constitui din:

a) tarife de livrare a apei pentru irigații;

b) tarife de desecare și drenaj;

c) tarife de apărare împotriva inundațiilor, de combatere a eroziunii solului și alte activități de îmbunătățiri funciare;

d) o cotizație anuală;

e) donații, legate și sponsorizări, potrivit legii;

f) subvenții acordate de la bugetul de stat.

Tarifele și cotizațiile restante, datorate organizației de membri sau persoanele care nu sunt membri ai acesteia, se pot recupera pe baza angajamentelor de plată semnate de aceștia, care constituie titluri executorii.

Organizația care prestează servicii unei persoane care nu este membru al acesteia și care deține în proprietate sau folosință teren în cadrul teritoriului respectiv percepe tarife care să acopere integral costurile prestării serviciilor de îmbunătățiri funciare către acea persoană.

Membrii organizațiilor pot beneficia de o reducere a tarifului de prestare a serviciilor de îmbunătățiri funciare în conformitate cu hotărârile adunării generale.

Tarifele pentru prestarea serviciilor de îmbunătățiri funciare de interes general, altele decât livrarea apei pentru irigații, pot fi încasate prin compartimentele de specialitate ale administrației publice locale. Mecanismul de încasare a acestor tarife și de decontare a cheltuielilor efectuate pentru desfășurarea acestei activități se va reglementa printr-un protocol-cadru aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului administrației și internelor, în baza căruia se pot încheia, la nivel local, protocoale între organizații și consiliile locale pe raza teritorială a cărora se află situat teritoriul organizației.

Pentru recuperarea tarifelor și cotizațiilor restante datorate de membri și persoanele care nu sunt membri ai organizației, adunarea generală poate să hotărască instituirea de garanții.

În vederea dobândirii personalității juridice, membrii fondatori încheie actul constitutiv și statutul organizației, în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.

Conținutul minim al actului constitutiv și al statutului organizațiilor se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care aprobă și modelul documentelor de constituire și organizare.

Procedura de constituire a organizațiilor va fi prevăzută în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Pe baza avizului Oficiului de reglementare a organizațiilor de îmbunătățiri funciare, denumit în continuare Oficiul de reglementare, constituirea organizațiilor se autorizează prin ordin al ministrului, prin care se dispune și înregistrarea acestora în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare.

Organizația dobândește personalitate juridică la data înregistrării sale în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare.

Organizația are următoarele organe de conducere și comisii:

a) adunarea generală;

b) consiliul de administrație;

c) comisia de cenzori;

d) comisia de conciliere a neînțelegerilor din interiorul organizației, denumită în continuare comisie de conciliere.

Deciziile consiliului de administrație sunt puse în executare de director și personalul tehnic și economic de execuție al organizației.

Statutul unei organizații care nu are sistem de reprezentare va menționa modalitatea de alocare a voturilor fiecărui membru la ședințele adunărilor generale, proporțional cu mărimea suprafeței de teren deținute în proprietate, administrare sau folosință sau pe o altă bază echitabilă care să protejeze interesele fiecărui membru.

Un membru al organizației poate deține cel mult două cincimi din numărul total de voturi.

Membrii unei organizații care nu are un sistem de reprezentare, precum și proprietarii care au dat în folosință terenurile pe care le dețin unei persoane care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 12 pentru a fi membru al unei organizații pot fi reprezentați în adunările generale pe baza unei procuri speciale, autentificată.

Orice membru al organizației care a suportat un prejudiciu de natura celor prevăzute la art. 19 se poate adresa președintelui comisiei de conciliere cu o cerere.

Cererea va fi soluționată de comisia de conciliere în termen de 14 zile de la data depunerii, cu participarea părților, personal sau prin reprezentant.

Comisia de conciliere analizează cererea și probele depuse de părți și emite o decizie motivată de admitere sau respingere a acesteia.

Decizia emisă de comisia de conciliere este definitivă și obligatorie pentru părți și poate fi atacată la instanța competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.

Federația de organizații de îmbunătățiri funciare, denumită în continuare federație, se înființează din două sau mai multe organizații de îmbunătățiri funciare, în vederea exploatării, întreținerii și reparațiilor unor părți dintr-o amenajare sau a unei întregi amenajări de îmbunătățiri funciare care deservește în comun organizațiile membre.

Federația exploatează, întreține și repară infrastructura de îmbunătățiri funciare situată în afara teritoriului organizațiilor cărora le poate presta servicii de îmbunătățiri funciare și care este în legătură funcțională cu sistemele de irigații, de desecare și drenaj, cu lucrările de apărare împotriva inundațiilor sau de combatere a eroziunii solului exploatate, întreținute și reparate exclusiv de acele organizații.

Federațiile sunt persoane juridice de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie și funcționează în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Pot dobândi calitatea de membru al unei federații numai acele organizații care beneficiază de partea din amenajarea de îmbunătățiri funciare sau de întreaga amenajare pe care federația o exploatează, întreține și repară și cărora li se pot presta servicii de îmbunătățiri funciare de acea federație.

Federațiile se constituie prin adoptarea de către organizațiile membre a actului constitutiv și a statutului, al căror conținut minim se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care cuprind și modelul documentelor de constituire și organizare.

Constituirea federațiilor se face cu respectarea acelorași condiții de avizare, autorizare, formă și publicitate ca și cele cerute pentru constituirea organizațiilor și potrivit procedurii prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului privat al statului, aflată în folosința Administrației, societăților comerciale, stațiunilor și institutelor de cercetare și producție agricolă, unităților de învățământ agricol și silvic, precum și a altor instituții publice, situată pe teritoriul unei organizații, se transmite la cerere, fără plată, în proprietatea acelei organizații, în condițiile legii.

Infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale se transmite, la cerere, în proprietatea sau folosința organizațiilor ori federațiilor prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau al municipiului București, în condițiile legii.

Organizațiile dobândesc dreptul de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului public al statului sau unităților administrativ-teritoriale, în condițiile

Legii nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare.

Federațiile pot primi în folosință gratuită, în condițiile legii, o parte dintr-o amenajare de îmbunătățiri funciare sau o întreagă amenajare de îmbunătățiri funciare aflată în proprietatea publică a statului.

Condițiile exploatării, întreținerii și reparațiilor efectuate de federație asupra părții de amenajare sau întregii amenajări de îmbunătățiri funciare aflate în folosință gratuită, conform alin. (1), precum și durata folosinței sunt cuprinse în protocolul de transmitere a folosinței gratuite.

Administrația administrează infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului public și privat al statului, cu excepția celei situate pe terenurile incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.

Lista bunurilor care alcătuiesc infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului public al statului este prevăzută în anexa nr. 2.

Administrația, organizațiile și federațiile pot dobândi, în condițiile legii, un drept de servitute asupra terenului unui proprietar, acolo unde acesta se justifică din motive tehnice și economice, cu acordul scris al proprietarilor de teren, potrivit legii.

Reprezentanții Administrației, organizațiilor și federațiilor pot intra pe terenul unei persoane, în cazuri de urgență, în scopul efectuării de controale, remedierii unor defecțiuni, înlăturării urmărilor unor dezastre și aplicării de măsuri de protecție a mediului înconjurător.

Proprietarii de teren vor fi despăgubiți, potrivit legii, pentru daunele provocate terenului sau culturilor lor, în cazurile menționate la alin. (1) și (2).

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se înființează Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare prin reorganizarea Societății Naționale "Îmbunătățiri Funciare" - S.A., care se divizează în vederea privatizării conform principiilor stabilite de prezenta lege.

Administrația este persoană juridică română de interes public național și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, sub autoritatea ministerului.

Sediul central al Administrației este în București, Șos. Olteniței nr. 35-37, sectorul 4.

Administrația își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu regulamentul de organizare și funcționare, care se aprobă în termen de 15 zile de la data înființării Administrației, prin hotărâre a Guvernului.

Administrația are în structura sa sucursale fără personalitate juridică.

Administrația desfășoară următoarele activități:

a) exploatează, întreține și repară amenajările de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică;

b) realizează investiții privind reabilitarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare existente și construcția de noi amenajări;

c) desfășoară activități de informare și instruire în domeniul îmbunătățirilor funciare;

d) realizează și asigură funcționarea sistemului național de supraveghere, evaluare, prognoză și avertizare privind efectele economice și ecologice ale activităților de îmbunătățiri funciare;

e) organizează, realizează și ține la zi cadastrul de îmbunătățiri funciare;

f) prestează servicii de îmbunătățiri funciare către organizații, federații și alți deținători de teren;

g) desfășoară alte activități de interes public prevăzute de prezenta lege.

Administrația aplică principiile realizării obiectivelor îmbunătățirilor funciare stabilite de prezenta lege, gestionează eficient resursele proprii și pe cele date în administrarea sa, prin valorificarea optimă a acestora și, totodată, asigură integritatea și funcționarea durabilă a amenajărilor de îmbunătățiri funciare aflate în administrarea sa și contractează cu terți furnizori achiziția de bunuri și servicii, cu respectarea legislației privind achizițiile publice de bunuri și servicii.

Administrația exploatează, administrează, întreține și repară amenajările de îmbunătățiri funciare din domeniului public sau privat al statului declarate de utilitate publică.

Lista amenajărilor de îmbunătățiri funciare ce se administrează de Administrație este inclusă în regulamentul de organizare și funcționare a Administrației, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

O amenajare de îmbunătățiri funciare este declarată de utilitate publică potrivit criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Costurile de desfășurare de activităților prevăzute la alin. (1) se acoperă cu tarifele pentru serviciile prestate în conformitate cu prevederile prezentei legi și, în completare, din fonduri publice.

Anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului, se aprobă nivelul fondurilor publice pe activități și amenajări de îmbunătățiri funciare de utilitate publică, precum și cota din cheltuielile de exploatare, întreținere și reparații ce se va suporta din tarife și cota ce se va suporta de la bugetul de stat, pentru alte activități de îmbunătățiri funciare decât cele de irigații.

Dacă o amenajare de îmbunătățiri funciare nu mai îndeplinește criteriile prevăzute la art. 37 alin. (3), prin hotărâre a Guvernului i se retrage recunoașterea de utilitate publică și, după caz, se trece din domeniul public în domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

Amenajările de îmbunătățiri funciare prevăzute la alin. (1) pot fi:

a) transmise în proprietate sau date în folosință unei organizații ori federații potrivit legii;

b) vândute unui cumpărător privat potrivit legii;

c) concesionate sau închiriate potrivit legii;

d) conservate pentru o perioadă de până la 3 ani;

e) scoase din funcțiune și valorificate potrivit legii.

Trecerea în conservare a unei amenajări de îmbunătățiri funciare se realizează prin asigurarea pazei acesteia și depozitarea corespunzătoare a echipamentelor și instalațiilor de pompare dezafectate.

Cheltuielile de conservare și de asigurare a pazei se suportă din fonduri publice.

Măsurile prevăzute la alin. (2) lit. a)-c) se aplică în situația în care amenajarea de îmbunătățiri funciare respectivă nu a fost declarată de utilitate publică în termen de 3 ani.

Finanțarea cheltuielilor curente ale Administrației se asigură din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat.

Cheltuielile de natura investițiilor se acoperă total sau parțial de la bugetul de stat, după cum urmează:

a) investițiile în derulare și cele noi;

b) studiile și proiectarea legate de obiectul său de activitate;

c) dotări independente aferente amenajărilor de îmbunătățiri funciare din domeniul public al statului;

d) expertizarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare din infrastructura aparținând domeniului public al statului și pentru consultanță de specialitate referitoare la aceste lucrări;

e) alte cheltuieli asimilate investițiilor, potrivit legii.

Veniturile proprii ale Administrației se constituie din:

a) tarife de livrare a apei pentru irigații, percepute beneficiarilor pentru serviciile de livrare a apei de irigații și exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de irigații declarate de utilitate publică;

b) tarife de prestări de servicii de desecare și drenaj, apărare împotriva inundațiilor și combatere a eroziunii solului, percepute beneficiarilor, referitoare la exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, altele decât cele legate de irigații;

c) dobânzi încasate pentru depozitele din conturile proprii;

d) dobânzi și penalități percepute pentru serviciile prestate, a căror contravaloare nu a fost încasată la termen.

Subvențiile de la bugetul de stat se acordă Administrației pentru acoperirea totală sau parțială a cheltuielilor administrative, materiale și de personal necesare:

a) exploatării, întreținerii și reparațiilor amenajărilor de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică care nu sunt amenajări de irigații;

b) acțiunilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, precum și constituirii stocurilor de materiale și mijloace de apărare;

c) reabilitării amenajărilor de îmbunătățiri funciare existente, conservării obiectivelor de investiții sistate sau întrerupte temporar;

d) protecției mediului prin lucrări de îmbunătățiri funciare, monitorizării efectelor amenajărilor de îmbunătățiri funciare;

e) desfășurării activităților de informare publică și instruirii în domeniul îmbunătățirilor funciare;

f) funcționării sistemului național de supraveghere, evaluare, prognoză și avertizare privind efectele economice și ecologice ale activităților de îmbunătățiri funciare;

g) întocmirii și ținerii la zi a cadastrului amenajărilor de îmbunătățiri funciare;

h) conservării și asigurării pazei amenajărilor de îmbunătățiri funciare aflate în conservare;

i) salarizării personalului prevăzut în statele de funcții ale Administrației și ale sucursalelor teritoriale ale acesteia, precum și cheltuielile curente necesare funcționării acestora.

Patrimoniul Administrației se constituie prin preluarea unei părți a activului patrimonial al Societății Naționale "Îmbunătățiri Funciare" - S.A. și cuprinde bunurile corporale aparținând domeniului privat al statului necesare desfășurării activității sale, precum și bunuri necorporale, cum este dreptul de administrare și folosință a bunurilor din domeniul public sau privat al statului, conform hotărârii Adunării generale a acționarilor Societății Naționale "Îmbunătățiri Funciare" - S.A.

Valoarea inițială a patrimoniului Administrației se stabilește pe baza datelor din ultima balanță de verificare a Societății Naționale "Îmbunătățiri Funciare" - S.A. și este inclusă în regulamentul de organizare și funcționare a Administrației, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Administrația este condusă de un consiliu de administrație, ai cărui membri sunt numiți prin ordin al ministrului și care își desfășoară activitatea potrivit regulamentului de organizare și funcționare a Administrației.

Activitatea curentă a Administrației este condusă de un director general. Executarea operațiunilor Administrației este coordonată de directori executivi, angajați ai acesteia, aprobați de consiliul de administrație și numiți de directorul general.

Activitatea curentă a sucursalelor teritoriale este condusă de directori.

Consiliul de administrație este compus din 7 membri, dintre care:

a) 2 specialiști din cadrul ministerului, care răspund de sectorul îmbunătățirilor funciare;

b) unul desemnat de ministrul finanțelor publice;

c) unul desemnat de autoritatea centrală pentru gospodărirea apelor;

d) 3 specialiști recunoscuți pe plan național în domeniul îmbunătățirilor funciare.

Membrii consiliului de administrație nu sunt salariați ai Administrației.

Consiliul de administrație își numește un secretar care nu este membru al acestuia.

Membrii consiliului de administrație se numesc, la propunerea autorităților din care fac parte, prin ordin al ministrului, pentru o perioadă de 5 ani, cu excepția celor nominalizați de minister, care vor fi membri ai consiliului de administrație pe perioada cât dețin funcția din minister.

Membrii consiliului de administrație și secretarul acestuia vor primi o indemnizație de ședință, care se plătește din bugetul Administrației. Cuantumul indemnizației de ședință se aprobă prin ordin al ministrului, la propunerea consiliului de administrație, și va fi de până la 20% din salariul directorului general.

Ministrul poate demite un membru al consiliului de administrație în următoarele situații:

a) absentează nejustificat la trei ședințe consecutive ale consiliului de administrație;

b) desfășoară activități concurente, este implicat în interes personal într-o achiziție publică organizată de Administrație sau orice alte activități ce conduc la un conflict de interese real sau potențial;

c) este condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni;

d) pentru alte motive, la propunerea președintelui consiliului de administrație.

Consiliul de administrație poate conferi prerogative de reprezentare directorilor sucursalelor teritoriale la nivel de amenajare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale acestora și poate, de asemenea, recurge la experți pentru studiul și rezolvarea anumitor probleme tehnice complexe.

Consiliul de administrație se va întruni în ședințe cel puțin o dată pe lună. Ședințele consiliului de administrație vor fi convocate de președinte.

Consiliul de administrație ia decizii cu majoritatea absolută a voturilor, adoptă propriile reguli de procedură, iar dezbaterile ședințelor consiliului de administrație se consemnează în procese-verbale de ședință.

Directorul general este propus de consiliul de administrație potrivit legii și numit prin ordin al ministrului pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Directorul general este angajat pe bază de contract de management, anexă la contractul individual de muncă, în condițiile legii. Salariul directorului general se stabilește prin ordin al ministrului, cu încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli al Administrației.

Directorul general asigură conducerea generală a activităților curente ale Administrației, potrivit regulamentului de organizare și funcționare a acesteia și deciziilor consiliului de administrație.

Directorul general va fi supus evaluării anuale, în condițiile legii.

Directorul general îndeplinește următoarele atribuții:

a) propune structura organizatorică și statul de funcții ale Administrației și le supune aprobării consiliului de administrație;

b) întocmește raportul anual de activitate și, la solicitarea consiliului de administrație, situațiile financiare ale Administrației pentru anul în curs, precum și proiectul programului de activități și proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul următor;

c) elaborează propuneri de distribuire a excedentului provenit din veniturile proprii către investiții de capital și alte fonduri, pe care le supune aprobării consiliului de administrație;

d) analizează, împreună cu directorii executivi, performanța economică a sucursalelor și încadrarea acestora în bugetul de venituri și cheltuieli, raportează consiliului de administrație modul de îndeplinire a indicatorilor de performanță și stabilește acțiunile ce se vor întreprinde;

e) negociază contractul colectiv de muncă împreună cu reprezentanții salariaților;

f) angajează și concediază personalul și încheie contractele individuale de muncă, cu aprobarea consiliului de administrație;

g) încheie acte juridice în numele Administrației, potrivit delegării date de consiliul de administrație;

h) reprezintă Administrația în relațiile cu terții, în limitele delegării acordate de consiliul de administrație;

i) asigură îndeplinirea obiectivelor și criteriilor de performanță stabilite împreună cu consiliul de administrație;

j) deleagă directorilor sucursalelor teritoriale atribuțiile privind angajarea și concedierea personalului, cu excepția personalului de conducere;

k) îndeplinește alte atribuții stabilite de consiliul de administrație sau prevăzute de lege.

Personalul Administrației va fi angajat, promovat și eliberat din funcție cu respectarea legislației muncii în vigoare, a regulamentului de organizare și funcționare a Administrației și a contractului colectiv sau individual de muncă. Salariații Administrației nu au statut de funcționari publici.

Personalul necesar desfășurării activității Administrației va fi preluat de la Societatea Națională "Îmbunătățiri Funciare" - S.A. conform prevederilor legale în vigoare.

Numărul de posturi din structura organizatorică a Administrației care vor fi preluate de la Societatea Națională "Îmbunătățiri Funciare" - S.A. se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a Administrației. Dimensionarea personalului preluat de către Administrație se va face conform normelor de muncă și normativelor de personal în vigoare pentru organizarea și desfășurarea activității de îmbunătățiri funciare, precum și legislației privind protecția muncii.

Numărul de posturi necesar desfășurării activității Administrației se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a acesteia.

Administrația își desfășoară activitatea, la nivel de amenajare de îmbunătățiri funciare, prin sucursalele sale.

Sucursalele sunt unități fără personalitate juridică, cu gestiune economico-financiară, care țin evidența contabilă la nivel de balanță de verificare.

Sucursalele exploatează, întrețin și repară amenajările de îmbunătățiri funciare și desfășoară activități de îmbunătățiri funciare în cadrul unei zone delimitate pe baza structurii funcționale a amenajărilor sau grupurilor de amenajări pe care acestea le administrează.

Numărul sucursalelor, competența teritorială a acestora și relațiile funcționale cu Administrația se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a Administrației.

Directorii sucursalelor teritoriale ale Administrației se aprobă de consiliul de administrație și se numesc în funcție prin decizia directorului general. Atribuțiile directorilor de sucursală se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a Administrației și prin contractele individuale de muncă.

Activitatea fiecărei sucursale teritoriale este supravegheată de un consiliu din care fac parte reprezentanți ai organizațiilor, federațiilor, ai altor beneficiari de servicii de îmbunătățiri funciare prestate de Administrație și specialiști recunoscuți pe plan local în domeniul îmbunătățirilor funciare, care înaintează consiliului de administrație al Administrației recomandări de îmbunătățire a activității sucursalei teritoriale.

Atribuțiile consiliilor de sucursală, condițiile și procedura de desemnare și numire a membrilor lor, precum și funcționarea acestor consilii sunt prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a Administrației.

Tariful anual se calculează pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigații la care Administrația livrează apă beneficiarilor.

Tariful anual va acoperi costurile estimate de întreținere și reparații a infrastructurii de irigații din domeniul public și domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administrației.

Cuantumul tarifului anual se va stabili pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigații, anterior încheierii contractului multianual.

În cazul neachitării de către beneficiari a tarifului anual la termen, pentru anul respectiv, Administrația poate rezilia contractul multianual, cu notificarea prealabilă a beneficiarului.

Beneficiarul al cărui contract multianual a fost reziliat în condițiile alin. (1) poate solicita încheierea unui nou contract multianual în anii următori, cu condiția achitării sumelor restante.

Beneficiarii pot reînnoi contractul multianual, cu condiția anunțării Administrației până la data de 30 iulie a anului în care contractul expiră.

Administrația încheie noi contracte multianuale sau le reînnoiește pe cele în vigoare numai dacă cererea de livrare a apei pentru irigații ce face obiectul contractelor multianuale implică irigarea a cel puțin 20% din suprafața deservită de punctele de livrare a apei pentru irigații și de canalele de distribuție din cadrul amenajării de irigații, precum și din suprafața întregii amenajări.

Tariful de livrare a apei pentru irigații se calculează pe unitatea de volum de apă, cuantumul sumei ce se plătește de beneficiari fiind proporțional cu volumul de apă livrat de Administrație la punctul de livrare a apei pentru irigații.

Tariful de livrare a apei pentru irigații va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursă sau priză la punctul de livrare a apei pentru irigații prin intermediul infrastructurii de irigații din domeniul public și domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administrației. Costurile de transport includ cheltuielile administrative și cele cu energia electrică și termică pentru pomparea apei și cel mult 50% din cele cu salarizarea personalului și din cheltuielile administrative ale sediului central, ale sediilor sucursalelor, precum și alte asemenea cheltuieli. Tariful de livrare a apei pentru irigații nu cuprinde costurile de întreținere și reparații, care se acoperă din tariful anual.

Administrația elaborează propunerile de tarife de livrare a apei pentru irigații, pe care le supune aprobării consiliului de administrație al Administrației.

Cuantumul tarifului de livrare a apei pentru irigații aprobat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, până la data de 31 august a fiecărui an, pentru sezonul de irigații al anului următor.

Orice beneficiar care are acces la o amenajare de irigații aflată în administrarea Administrației poate încheia cu aceasta contracte sezoniere, în condițiile legii.

Beneficiarul care a încheiat un contract sezonier achită către Administrație un tarif în funcție de volumul de apă consumat, conform condițiilor contractuale, care pot prevedea ca plata să se efectueze anterior livrării apei.

Organizațiile și federațiile primesc subvenții de la bugetul de stat pentru exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de irigații, care se folosesc numai pentru:

a) achitarea către Administrație sau alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului anual aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual;

b) achitarea către Administrație sau alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului de livrare a apei pentru irigații aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual;

c) decontarea cheltuielilor cu energia electrică și termică de pompare a apei pentru irigații prin punctele de livrare a apei prevăzute în contractul multianual.

Subvențiile se acordă numai dacă organizațiile și federațiile au achitat contribuția proprie la tarifele anuale, începând cu data de 31 martie 2005.

Subvențiile de la bugetul de stat pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale organizațiilor și federațiilor, prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), se acordă la cererea acestora și se repartizează Administrației sau altui furnizor de apă pentru irigații.

Subvențiile pentru suportarea costurilor de exploatare, întreținere și reparații ale sistemelor și amenajărilor de irigații se vor aloca până la concurența unui plafon maxim la hectar unitar la nivel național, indiferent de amplasarea fiecărui punct de livrare a apei pentru irigații în cadrul sistemului sau a amenajării de irigații. Cuantumul subvenției se stabilește proporțional cu suprafața de teren ce se irigă, potrivit contractului multianual.

Ministerul comunică unităților interesate din subordine și acestea aduc la cunoștința beneficiarilor din aria lor teritorială de competență cuantumul propus al subvențiilor ce se estimează că se pot acorda pentru anul următor, până la data de 1 septembrie a fiecărui an.

Cuantumul maxim al subvenției ce se acordă fiecărei organizații sau federații se calculează pe fiecare stație de pompare de punere sub presiune sau punct de livrare a apei pentru irigații menționate în contractul multianual în vigoare și pe fiecare suprafață de teren din cadrul teritoriului organizației sau federației exprimată în hectare, care este deținută în proprietate de membrii organizației sau federației și poate primi apă pentru irigații de la acel punct de livrare a apei pentru irigații. Subvenția se calculează separat pentru fiecare stație de pompare de punere sub presiune sau alt punct de livrare a apei pentru irigații, situate pe teritoriul organizației sau federației.

În fiecare an, înainte ca orice subvenție să fie alocată, ministerul va face cunoscut:

a) cuantumul maxim al subvenției ce se va aloca la hectar;

b) cuantumul contribuției anticipate ce se plătește de organizație ca procent din tariful anual, din tariful de livrare a apei pentru irigații pe fiecare punct de livrare a apei pentru irigații și ca procent din costurile cu energia electrică necesară pompării apei pentru irigații.

Beneficiarii pot primi subvenții de la bugetul de stat și pentru:

a) acoperirea cheltuielilor aferente exploatării, întreținerii și reparațiilor infrastructurii de îmbunătățiri funciare, alta decât cea pentru irigații, aflată în folosința sau proprietatea lor;

b) acoperirea cheltuielilor cu energia necesare pentru exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor utilizate în desfășurarea activităților de îmbunătățiri funciare, altele decât irigațiile, aflate în folosința sau proprietatea lor;

c) acoperirea cheltuielilor necesare realizării de noi amenajări de îmbunătățiri funciare, altele decât cele de irigații, precum și reabilitarea celor existente, care să acopere total sau parțial cheltuielile efectuate cu realizarea acestora.

Fondurile publice pentru investițiile noi se stabilesc prin hotărârea Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții.

Ministerul efectuează planificarea și elaborează politici pentru sectorul îmbunătățirilor funciare, elaborează și actualizează periodic strategia națională pentru sectorul îmbunătățirilor funciare, ce va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Ministerul întocmește strategia națională pentru sectorul îmbunătățirilor funciare, care va conține:

a) descrierea și analiza stadiului actual al sectorului îmbunătățirilor funciare;

b) evaluarea principalelor riscuri care pot afecta sectorul și costurile prevenirii, reducerii ori atenuării acestor riscuri;

c) identificarea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung ce se vor realiza pentru asigurarea dezvoltării durabile a sectorului, inclusiv reabilitarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare existente și stabilirea criteriilor de selectare a amenajărilor ce se reabilitează;

d) stabilirea măsurilor administrative, a indicatorilor de performanță, a mecanismelor de finanțare și măsurilor de prevenire, reducere sau atenuare a factorilor de risc identificați, precum și realizarea obiectivelor sectoriale, cum sunt: cercetarea aplicativă, consultarea în vederea elaborării și/sau elaborarea strategiilor subsectoriale, precum și alte aspecte relevante pentru elaborarea strategiei naționale.

În cadrul ministerului se înființează un compartiment distinct, denumit Oficiul de reglementare a organizațiilor de îmbunătățiri funciare. Acesta are în structură specialiști care își desfășoară activitatea în minister și specialiști care își desfășoară activitatea în cadrul direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și a municipiului București.

Lista și atribuțiile specialiștilor care își desfășoară activitatea în cadrul direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală, care vor face parte din Oficiul de reglementare, se aprobă prin ordin al ministrului.

Societatea Națională "Îmbunătățiri Funciare" - S.A., denumită în continuare SNIF, se reorganizează în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului pentru aprobarea planului de reorganizare globală a SNIF.

Planul de reorganizare globală a SNIF cuprinde următoarele:

a) serviciile de îmbunătățiri funciare și alte servicii conexe ce se vor presta de SNIF pentru Administrație și se vor achiziționa prin negociere cu o singură sursă, conform legii, în primii 2 ani de la data înființării Administrației;

b) natura relațiilor contractuale dintre SNIF și Administrație, după expirarea perioadei de 2 ani de la data înființării Administrației;

c) componentele patrimoniului SNIF care rămân în proprietatea statului;

d) modalitățile de privatizare a componentelor patrimoniului SNIF;

e) componentele ce urmează a fi privatizate, care pot fi grupate împreună pentru a crea o activitate comercială viabilă, de maximizare a veniturilor statului și de promovare a competiției pentru prestarea de servicii în cadrul sectorului îmbunătățirilor funciare;

f) procedura de privatizare sau de reorganizare și termenele de realizare a fiecărei etape;

g) autoritatea statului care va avea rolul conducător în privatizarea fiecărei componente sau fiecărui grup de componente;

h) modalitatea în care este asigurată finanțarea și sunt gestionate componentele patrimoniului SNIF care rămân în proprietatea statului;

i) datoriile SNIF la data reorganizării și modalitățile de acoperire a acestora;

j) posibilele obligații de mediu pentru prevenirea sau reducerea efectelor poluării și specificarea modalității în care acestea ar putea fi îndeplinite;

k) modalitatea de concediere sau de redistribuire a personalului SNIF care își continuă activitatea.

Până la finalizarea transmiterii părții din patrimoniul său, necesar funcționării Administrației, SNIF prestează servicii de îmbunătățiri funciare organizațiilor, federațiilor și altor proprietari de terenuri sau persoane juridice care administrează și folosesc terenuri cu amenajări de îmbunătățiri funciare.

Persoanele disponibilizate prin concediere colectivă, efectuată în condițiile

art. 68-75 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, în perioada 1 septembrie-30 noiembrie 2005, ca urmare a reorganizării SNIF, vor beneficia de următoarele drepturi:

a) la momentul disponibilizării, de o sumă egală cu de două ori salariul mediu net pe economie din luna iulie 2005, comunicat de Institutul Național de Statistică;

b) indemnizație de șomaj, stabilită potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum și de un venit lunar de completare. Venitul lunar de completare este egal cu diferența dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare, stabilit pe baza elementelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna iulie 2005, comunicat de Institutul Național de Statistică, și nivelul indemnizației de șomaj.

Venitul de completare se acordă lunar, de la data stabilirii dreptului la indemnizația de șomaj, după cum urmează:

a) pentru o perioadă de 20 de luni, pentru salariații care au o vechime în muncă de până la 15 ani;

b) pe o perioadă de 22 de luni, pentru salariații care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 și 25 de ani;

c) pe o perioadă de 24 de luni, pentru salariații care au o vechime în muncă de peste 25 de ani.

După expirarea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, persoanele disponibilizate în condițiile alin. (1) beneficiază, până la încheierea perioadei prevăzute la alin. (2), de un venit lunar de completare egal cu salariul mediu net pe economie din luna iulie 2005, comunicat de Institutul Național de Statistică.

Dacă în perioada de acordare a plăților compensatorii intervin situații de natura celor prevăzute la

art. 44 din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, plata indemnizației de șomaj încetează.

Sumele necesare pentru acordarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de la articolul "Indemnizații pentru șomaj".

Suma acordată la momentul disponibilizării, precum și venitul lunar de completare prevăzute la alin. (1) sunt exceptate de la plata contribuțiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat și către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Venitul lunar de completare prevăzut la alin. (1) lit. b) se acordă și în perioadele în care foștilor salariați le-a fost suspendat sau le-a încetat dreptul la indemnizația de șomaj înainte de expirarea perioadei stabilite pentru acordarea acestei indemnizații.

Venitul de completare are același regim de impozitare ca și indemnizația de șomaj.

Persoanele care se încadrează în muncă sau se pensionează, conform legii, în perioada prevăzută la alin. (2) beneficiază, până la expirarea acestei perioade, de venitul de completare în cuantumul stabilit potrivit alin. (1).

Cuantumul venitului de completare, stabilit potrivit alin. (1) lit. b), se modifică ori de câte ori se modifică indemnizația de șomaj ca urmare a modificării salariului minim brut pe economie, în perioada prevăzută la alin. (2).

Pot beneficia de prevederile alin. (1) lit. b) numai persoanele disponibilizate care au încheiat un contract individual de muncă cu SNIF până la data de 1 aprilie 2005.

Persoanele care se încadrează în muncă la același angajator, în termen de 12 luni de la data disponibilizării vor restitui sumele primite cu titlu de venit de completare.

Următoarele fapte constituie contravenții la normele privind exploatarea, întreținerea, reparațiile și protecția amenajărilor de îmbunătățiri funciare:

a) nerespectarea prevederilor regulamentelor și normelor tehnice în vigoare privind proiectarea, execuția, exploatarea, întreținerea, repararea și protecția amenajărilor de îmbunătățiri funciare;

b) neexecutarea lucrărilor de întreținere și reparații ale amenajărilor de îmbunătățiri funciare, inclusiv ale instalațiilor și echipamentelor din amenajări, și nerespectarea regulamentelor de exploatare, întreținere și reparații ale amenajărilor de îmbunătățiri funciare și a regimului de folosință a acestora de către administratorii de lucrări sau de persoanele juridice ori fizice care exploatează amenajările, având ca rezultat risipa de apă sau degradarea solului;

c) executarea de lucrări agricole pe terenurile amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului, cu nerespectarea regulilor și tehnologiilor prevăzute în documentația tehnico-economică aprobată, pe baza căreia s-au realizat amenajările, precum și neaplicarea tehnicilor agricole antierozionale pe terenurile cu potențial de eroziune;

d) executarea de construcții ori înființarea de plantații în zona de protecție din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare, fără acordul prealabil al Administrației, organizațiilor sau federațiilor ori, după caz, al persoanelor juridice sau fizice care exploatează aceste lucrări;

e) tăierea arborilor, arbuștilor și a puieților din perdelele și plantațiile forestiere de protecție antierozională, cu încălcarea normelor silvice;

f) poluarea zonei amenajărilor de îmbunătățiri funciare și a spațiilor tehnice aferente, a zonei de protecție a lucrărilor sau a terenurilor din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare;

g) executarea de construcții ori modificarea sau extinderea construcțiilor în amenajările de îmbunătățiri funciare, fără acordul prealabil al Administrației, organizațiilor sau federațiilor ori al proprietarului acestor amenajări sau cu încălcarea condițiilor prevăzute în acord;

h) darea în exploatare a construcțiilor sau a instalațiilor în zona de protecție din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare, fără autorizarea prealabilă a Administrației, organizațiilor sau federațiilor ori a deținătorului acestor amenajări;

i) dislocarea, deteriorarea și manevrarea de către persoane neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, bazinelor și a altor construcții și instalații de îmbunătățiri funciare.

Săvârșirea contravențiilor prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:

a) cele prevăzute la lit. c) și d), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;

b) cele prevăzute la lit. a), cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei;

c) cele prevăzute la lit. b), e) și f), cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei;

d) cele prevăzute la lit. g), h) și i), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către specialiști împuterniciți prin ordin al ministrului, în condițiile legii.

Pentru a beneficia de drepturile acordate de prezenta lege, în termen de un an de la data intrării în vigoare a acesteia, asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații înființate în conformitate cu

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/1999 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 573/2001 , se reorganizează și se înregistrează ca organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Procedura de reorganizare a asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații ca organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații se face potrivit prevederilor prezentei legi.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul va elabora norme metodologice de aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul va elabora strategia națională pe termen lung pentru sectorul îmbunătățirilor funciare, care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul va elabora planul de reorganizare globală a SNIF, care va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetul SNIF și al Administrației și să propună Guvernului aprobarea acestora, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.

În termen de 90 de zile de la data înființării Administrației, SNIF va transmite, iar Administrația va prelua patrimoniul necesar funcționării acesteia, cu drepturile și obligațiile aferente.

Finanțarea lucrărilor de investiții contractate de SNIF și aflate în derulare la data înființării Administrației, până la finalizarea acestora, se asigură din sursele de finanțare prevăzute în documentația tehnico-economică aprobată potrivit legii.

Pentru o perioadă de un an de la data înființării Administrației, asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații constituite conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/1999 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 573/2001 , vor beneficia de subvenții de la bugetul de stat cu condiția încheierii cu Administrația de contracte multianuale, pe care le vor transmite noilor organizații la înființarea și înregistrarea lor.

Pentru o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații beneficiază de subvenții de la bugetul de stat acordate direct pe baza contractelor de prestări de servicii anuale încheiate cu beneficiarii.

Persoanele care nu sunt membri ai asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații și care dețin în proprietate sau folosință terenuri situate pe teritoriul unei asociații și beneficiază de servicii de livrare a apei pentru irigații achită în avans o parte a tarifului, care include și o cotă pentru acoperirea costurilor administrative ale asociației.

Pe data intrării în vigoare a normelor metodologice de aplicare a prezentei legi, se abrogă art. 2, art. 7 alin. (1) și (2), art. 10, art. 11, art. 12, art. 13, art. 14, art. 34 alin. (2) lit. a) și

art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 13 octombrie 1999, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 573/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 1 noiembrie 2001.

Oficiul de reglementare a asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații, înființat potrivit

art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/1999 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 573/2001 , își încetează activitatea, atribuțiile sale fiind preluate de Oficiul de reglementare a organizațiilor de îmbunătățiri funciare înființat potrivit prezentei legi.