Decizia nr. 548/2014
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. V alin. (1) și (2) din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
Pune în aplicare 1
- Decizia nr. 294/2004 6 iulie 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Ordonanța Guv…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Toni Greblă
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Doina Suliman
- magistrat-asistent-șef
1. Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. V alin. (1) și (2) al titlului I din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Gheorghe Cădere în Dosarul nr. 242/188/2013 al Tribunalului Neamț - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 466D/2014.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 14 octombrie 2014, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu, și au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit
art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea, în temeiul
art. 57 din Legea nr. 47/1992
și al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 15 octombrie 2014.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
3. Prin Încheierea din 28 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 242/188/2013, Tribunalul Neamț - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. V alin. (1) și (2) al titlului I din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
4. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de recurentul-petent Gheorghe Cădere, cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 92 din 29 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria Bicaz într-o cauză civilă având ca obiect "plângere la
Legea nr. 1/2000 ", în contradictoriu cu intimatele Comisia Județeană Neamț pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Comisia Locală Hangu pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate, reglementând competența de soluționare a notificărilor rămase nesoluționate la data intrării în vigoare a titlului I al
Legii nr. 247/2005 , creează un regim juridic distinct față de notificările soluționate până la acea dată. Astfel, se instituie un tratament clar discriminatoriu între persoanele ale căror notificări formulate în baza
au fost deja soluționate la data intrării în vigoare a
și cele care erau în curs de soluționare, întrucât acestea din urmă, care vizau terenurile din extravilanul localităților, au fost înaintate comisiilor locale pentru a fi soluționate conform dispozițiilor
și
Legii nr. 1/2000 . Consideră autorul criticii că "tratamentul discriminatoriu are ca referință chiar propria neputință a statului de a soluționa, într-un termen rezonabil, o solicitare legală, fapt care nu poate sta ca fundament al creării a două categorii de notificări, fiecare cu o procedură proprie." Pentru aceleași argumente invocă înfrângerea, prin dispozițiile legale atacate, a principiului neretroactivității legii civile, culpa statului neputând "sta la baza modificării unui întreg regim juridic aplicabil cererii inițiale, având în vedere că noua situație este, în mod evident, mai grea decât cea existentă în momentul anului 2002."
6. Tribunalul Neamț - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate nu este fondată, deoarece critica vizează o problemă de aplicare a legii civile, care este de competența exclusivă a instanței de judecată și care nu relevă niciun aspect de neconstituționalitate.
7. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Avocatul Poporului a transmis Curții Constituționale punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Astfel, în ceea ce privește critica dispozițiilor
art. V alin. (1) și (2) al titlului I din Legea nr. 247/2005
prin raportare la prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) și art. 16 alin. (1), Avocatul Poporului apreciază că este întemeiată, deoarece prin aceste dispoziții "nu s-a instituit un nou termen de depunere a notificărilor de către persoanele îndreptățite, ci doar s-a schimbat competența de soluționare a acestora." Consideră că "normele supuse controlului de constituționalitate aduc modificări nu doar sub aspectul autorităților competente de a soluționa notificările, ci inclusiv al procedurii, al termenelor și al etapelor ce ar trebui urmate." În acest sens invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 830/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 60 din titlul I al Legii nr. 247/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008. Cât privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 13 din Legea nr. 247/2005 , Avocatul Poporului consideră că este neîntemeiată, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 217/2008 .
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Deși autorul criticii arată că înțelege să invoce excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. V alin. (1) și (2) al titlului I din Legea nr. 247/2005 , precum și "excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 13 al titlului I din Legea nr. 247/2005
în măsura în care modificările aduse
art. 8 alin. (1) al Legii nr. 10/2001
încalcă principiul neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituția României", din notele scrise depuse în motivarea criticii rezultă că, în realitate, obiect al excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese, de altfel, și din încheierea de sesizare, îl constituie doar dispozițiile
art. V alin. (1) și (2) al titlului I din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții ce privesc modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005.
12. Dispozițiile legale atacate au următorul conținut:
"Art. V. - (1) Notificările nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentului titlu, având ca obiect construcții existente, situate în extravilanul localităților, aparținând exploatațiilor agricole și care au fost trecute în proprietatea statului, construcții de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploatația forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta în vederea soluționării, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orășenești și municipale constituite potrivit
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și pentru terenurile prevăzute la
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , republicată."
Dispozițiile
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
au următoarea redactare: "Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin
Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare."
13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile și art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile titlului I - "Modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989" din
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi constituționale, din perspectiva unor critici similare. În acest sens sunt
Decizia nr. 43 din 4 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 11 aprilie 2003,
Decizia nr. 217 din 28 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 18 martie 2008,
Decizia nr. 614 din 15 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.134 din 15 decembrie 2005, Decizia nr. 791 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007, și
Decizia nr. 415 din 10 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor titlului I, constatând că acestea nu contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (2) și art. 53. Astfel, instanța constituțională a statuat că soluția de restituire a unor categorii de terenuri este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază exercitarea dreptului pe care statul îl are de a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută cu privire la proprietatea funciară. Este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea și amploarea măsurilor pe care le stabilește prin lege, iar sub aspectele practice pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunității vreunei măsuri reparatorii, Curtea nu s-ar putea pronunța.
15. Analizând dispozițiile de lege criticate, Curtea constată că acestea instituie un nou regim de soluționare a notificărilor având ca obiect terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, în sensul
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , astfel cum a fost modificat prin
art. I pct. 13 din Legea nr. 247/2005 . Potrivit noii modalități de soluționare, acestea vor fi înaintate comisiilor locale constituite potrivit
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și
16. Autorul criticii consideră că prin dispozițiile de lege atacate se instituie un tratament discriminatoriu între persoanele ale căror notificări formulate în baza
au fost deja soluționate la data intrării în vigoare a
și cele care erau în curs de soluționare, întrucât acestea din urmă, care vizau terenurile din extravilanul localităților, au fost înaintate comisiilor locale pentru a fi soluționate conform dispozițiilor
și
17. Examinând cauza sub acest aspect, Curtea reține că autorul excepției este nemulțumit de opțiunea legiuitorului referitoare la modificările și completările
18. Deoarece numai Parlamentul poate hotărî, în limitele prevăzute în Legea fundamentală, asupra conținutului reglementărilor legale și oportunității adoptării acestora, pentru a stabili dacă această opțiune a legiuitorului contravine sau nu Constituției, prezenta excepție de neconstituționalitate urmează să fie analizată pe fond, prin raportarea dispozițiilor legale atacate la prevederile constituționale considerate ca fiind nesocotite.
19. Astfel, în legătură cu susținerea autorului criticii potrivit căreia dispozițiile de lege atacate înfrâng prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră că "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile", Curtea reține că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare ( Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, și
Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004).
20. În ceea ce privește invocarea înfrângerii prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", Curtea constată că prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații diferite. Textele legale criticate nu stabilesc vreo distincție sau discriminare în sensul celor arătate de către autorul excepției, astfel că nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție. Ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi. Neadmiterea unei atare soluții ar determina rezolvarea diferențiată a aceleiași situații juridice, aplicând persoanelor aflate în aceeași situație juridică un tratament discriminatoriu, contrar spiritului legii noi. ( Decizia nr. 812 din 9 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 11 decembrie 2006,
Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003, și
Decizia nr. 201 din 13 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007).
21. Pentru aceste considerente, Curtea constată că opțiunea legiuitorului referitoare la modificările și completările aduse
prin dispozițiile
art. V alin. (1) și (2) al titlului I din Legea nr. 247/2005
nu contravine prevederilor constituționale ale art. 15 alin (2) și art. 16 alin. (1).
22. Curtea observă că, în ceea ce privește critica dispozițiilor
art. V alin. (1) și (2) al titlului I din Legea nr. 247/2005
prin raportare la prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) și art. 16 alin. (1), Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că aceasta este întemeiată, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 830/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 60 din titlul I al Legii nr. 247/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008.
23. În legătură cu acest aspect, Curtea reține că, prin decizia menționată, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 60 din titlul I al Legii nr. 247/2005 , constatând că prin abrogarea sintagmei "imobile preluate cu titlu valabil" din cuprinsul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , acesta încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) și art. 16 alin. (1). Astfel, Curtea a reținut, în esență, că depunerea notificărilor de către persoanele îndreptățite "s-a realizat sub imperiul
Legii nr. 10/2001 , în termenul acolo prevăzut. Întrucât acest termen nu era în derulare la momentul intrării în vigoare a
Legii nr. 247/2005 , fiind expirat la data de 14 februarie 2002, se poate afirma că, odată înfăptuită, situația juridică respectivă s-a și finalizat."
24. În cauza de față, însă, Curtea reține că legiuitorul a stabilit că dispozițiile legale criticate sunt aplicabile numai acelor notificări care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a
25. În aceste condiții, Curtea constată că invocarea deciziei suscitate nu are nicio semnificație pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. V alin. (1) și (2) al titlului I din Legea nr. 247/2005 .
26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Cădere în Dosarul nr. 242/188/2013 al Tribunalului Neamț - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. V alin. (1) și (2) al titlului I din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Neamț - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2014.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.