Decizia nr. 1270/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, precum și a dispozițiilor art. 94, art. 96 și art. 98 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 154/2007 21 decembrie 2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 pri…
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-șef
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007
pentru prorogarea termenului prevăzut la
art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, precum și a dispozițiilor art. 94, art. 96 și
art. 98 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 2.082/303/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
La apelul nominal este prezent autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Având cuvântul, autorul excepției invocă "incompatibilitatea reprezentantului Ministerului Public de a pune concluzii", precizând totodată că toți procurorii sunt incompatibili în prezenta cauză. Arată că s-ar încălca drepturile sale procesuale, deoarece "persoanele care sunt în dușmănie nu pot să pună concluzii."
Reprezentantul Ministerului Public lasă la aprecierea Curții cererea formulată de autorul excepției.
Curtea, deliberând, respinge excepția incompatibilității Ministerului Public invocată.
Având cuvântul cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată, autorul acesteia solicită admiterea excepției, expunând, pe larg, considerentele expuse în fața instanței de judecată. Arată că este neconstituțional refuzul de a aplica legea și de a înregistra ședințele instanțelor de judecată. Cât privește dispozițiile din
criticate, arată că încalcă prevederile art. 15, art. 16 și art. 20 din Constituție, convențiile de la Roma, Paris și New York, Carta Europeană revizuită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată în ceea ce privește art. 94, art. 96 și
art. 98 din Legea nr. 303/2004
și ca inadmisibilă în ceea ce privește
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 154/2007 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 17 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.082/303/2008, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007
pentru prorogarea termenului prevăzut la
art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, precum și a dispozițiilor art. 94, art. 96 și
art. 98 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 94, art. 96 și
art. 98 din Legea nr. 303/2004
restrâng "dreptul la acțiune al justițiabililor și împiedică accesul liber la justiție al acestora, în vederea recuperării prejudiciilor materiale și morale de la judecătorii sau procurorii ce i-au prejudiciat". În susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007 , se formulează o serie de critici la adresa instanței de judecată.
Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că reglementarea unor modalități și condiții în care se angajează răspunderea statului pentru erorile judiciare săvârșite în procesele penale nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție și nici a dreptului la un proces echitabil, ci o expresie a libertății legiuitorului de a reglementa cadrul exercitării acestui drept fundamental. În ceea ce privește criticile dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007 , apreciază că "motivele formulate vizează extinderea sferei de aplicare a actului normativ, ceea ce nu se poate face pe calea excepției de neconstituționalitate".
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că normele criticate sunt constituționale, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007
pentru prorogarea termenului prevăzut la
art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, precum și ale art. 94, art. 96 și
art. 98 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Articol unic
al
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007
pentru prorogarea aplicării termenului prevăzut la
art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, astfel cum a fost aprobată prin
Legea nr. 127/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 2 iunie 2008, are următorul cuprins: "Termenul prevăzut la
art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, de la care se aplică dispozițiile
art. 13 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la înregistrarea ședințelor de judecată, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2009."
Dispozițiile art. 94, art. 96 și
art. 98 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, au următorul cuprins:
- Art. 94: "Judecătorii și procurorii răspund civil, disciplinar și penal, în condițiile legii.";
- Art. 96: (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea judecătorilor și procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.
(3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.
(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
(5) Nu este îndreptățită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârșirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
(8) Termenul de prescripție a dreptului la acțiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.";
- Art. 98: "(1) Judecătorii și procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției.
(2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispozițiilor prezentei legi."
Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției și a legilor, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 50 - Protecția persoanelor cu handicap, art. 51- Dreptul de petiționare, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Se mai invocă încălcarea
art. 6 și 7 din Legea nr. 303/2004 , "tratatele, convențiile și actele adiționale la care România este parte, ratificate prin
Legea nr. 30/1994 ", Carta socială revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin
Legea nr. 74/1999 , "a art. 1 și urm. din Carta drepturilor omului, a Acordului de la Paris din 1952, a Recomandării 21 a Consiliului Europei."
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată următoarele:
I. În ceea ce privește
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 154/2007 , prin care s-a dispus prorogarea termenului prevăzut la
art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente până la data de 1 ianuarie 2009, se constată că aceasta și-a încetat aplicabilitatea. Astfel, termenul de intrare în vigoare a prevederilor
art. 13 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară referitoare la înregistrarea ședințelor de judecată a fost prorogat până la 1 ianuarie 2010, prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 137/2008
pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 4 noiembrie 2008. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu
Decizia nr. 705 din 19 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2006, și
Decizia nr. 335 din 3 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 15 mai 2007, încetarea aplicabilității unui act normativ atrage o soluție de inadmisibilitate în conformitate cu prevederile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
II. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai examinat constituționalitatea art. 94, art. 96 și
art. 98 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, în raport de aceleași texte din Legea fundamentală și față de critici similare formulate de același autor al excepției, într-un alt dosar înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a civilă. Cu acel prilej, Curtea a pronunțat
Decizia nr. 1307 din 2 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 29 decembrie 2008, a cărei soluție de respingere a excepției, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007
pentru prorogarea termenului prevăzut la
art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 2.082/303/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 94, art. 96 și
art. 98 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.