Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 677/2008

referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

prezumat în vigoare

Data actului
12 iunie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 559 din 24 iulie 2008
Citează
7 acte
Structură
2 articole · 19.516 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 249/2006 22 iunie 2006 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor " art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali", excepție ridicată de Valentin Mircea, Mioara Radu, Maria Ciucă și Romeo Ilie în Dosarul nr. 24.062/3/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, cauză înregistrată pe rolul Curții Constituționale sub nr. 230D/2008.

La apelul nominal răspund autorul excepției, Valentin Mircea, și partea Partidul Național Liberal, prin avocat Cristina Ivanovici, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 269D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. I pct. 3 și

art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali", ridicată de Arghir Elvis Gabriel în Dosarul nr. 4.605/105/2007 al Tribunalului Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ II.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 296D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali", ridicată de Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamț în Dosarul nr. 4.009/103/2007 al Curții de Apel Bacău - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării cauzelor.

Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 296D/2008 și nr. 269D/2008 la Dosarul nr. 230D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului Valentin Mircea, pentru a susține excepția de neconstituționalitate invocată în Dosarul nr. 230D/2008. În esență, acesta arată că prin

Decizia nr. 61/2007

Curtea Constituțională a reținut că modificarea, în timpul exercitării unui mandat electoral, a condițiilor impuse de lege pentru exercitarea acelui mandat este neconstituțională, astfel că, pentru identitate de rațiune, și încetarea de drept a calității de consilier local ca urmare a pierderii calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales contravine, în opinia sa, prevederilor art. 15 alin. (2), art. 69 alin. (2) și ale art. 121 alin. (2) din Constituție, motiv pentru care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Partea Partidul Național Liberal, prin avocat Cristina Ivanovici, solicită Curții respingerea excepției ca neîntemeiată

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată în ceea ce privește dispozițiile

art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, asupra cărora Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 134/2008 . Criticile de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză nu aduc elemente noi, care să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții, astfel că soluția de respingere pronunțată în decizia amintită își menține valabilitatea. În plus, autorul excepției invocă prevederile art. 69 alin. (2) din Constituție, care însă nu sunt incidente, întrucât acestea se referă la nulitatea mandatului imperativ al deputaților și senatorilor, și nu la cel al aleșilor locali. Nici critica de neconstituționalitate față de art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală nu este întemeiată, textul de lege criticat neaducând atingere principiului autonomiei consiliilor locale și a primarilor, ca autorități administrative.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 , aceasta urmează a fi respinsă, în opinia reprezentantului Ministerului Public, ca inadmisibilă, întrucât, anterior sesizării Curții cu soluționarea prezentei excepții, acestea au fost declarate ca fiind neconstituționale prin

Decizia nr. 61/2007

a instanței de contencios constituțional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 19 noiembrie 2007 și din 7 februarie 2008, pronunțate în dosarele nr. 24.062/3/2007 și nr. 4.009/103/2007, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Bacău - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali".

Prin Încheierea din 22 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.605/105/2007, Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ II a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. I pct. 3 și ale

art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali".

Excepțiile au fost ridicate de Valentin Mircea, Mioara Radu, Maria Ciucă și Romeo Ilie, de Arghir Elvis Gabriel și, respectiv, de Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamț în cadrul unor acțiuni de contencios administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, având conținut asemănător, se susține, în esență, că textele legale criticate, prin care se instituie o nouă cauză de încetare de drept a mandatului de consilier local sau județean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, prin pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, schimbă "regula în timpul jocului", fiind astfel susceptibile de aplicare retroactivă. Pentru îndepărtarea acestui viciu și a oricărei tendințe de aplicare neunitară, legiuitorul ar fi trebuit să prevadă că aceste dispoziții criticate se aplică începând cu data alegerilor locale din 2008. Prin pierderea mandatului valid și legal obținut datorită prevederilor de lege criticate este încălcat și art. 53 din Constituție, sub aspectul restrângerii, în afara condițiilor limitative impuse de acest text, a dreptului de a fi ales. Totodată, acest drept "ar deveni lipsit de orice substanță dacă persoana care a fost aleasă într-o funcție poate să piardă mandatul obținut în scurt timp, la decizia discreționară a unui partid politic și indiferent dacă este vinovată de o abatere sau nu". Aceeași cauză determină și înfrângerea art. 69 alin. (2) din Constituție, referitor la interdicția mandatului imperativ, având în vedere, mai ales, și prevederile

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 , conform cărora, "În exercitarea mandatului, aleșii locali se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia". "Or, dacă aleșii locali răspund în fața colectivității locale, nu are nicio fundamentare pierderea mandatului pe motive ce țin de viața internă și disciplina unui partid politic", pentru că astfel partidele politice ar primi atribuții ce depășesc limitele dreptului la asociere. De asemenea, norma legală criticată, prin caracterul ei sancționator și prin aceea că atribuie puteri de decizie discreționare partidelor politice asupra aleșilor locali, de determinare a comportamentului acestora, înfrânge și art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală, care consacră caracterul autonom, nesubordonat altor instituții și persoane juridice de drept privat (cazul partidelor politice), al autorităților administrației publice locale. Prin reglementarea textelor legale criticate, legiuitorul a creat regimuri diferențiate pentru consilier, respectiv primar, cu toate că aceștia sunt aleși în același mod și sunt reglementați în mod unitar de către

Legea nr. 393/2004 .

În sfârșit, se apreciază că prevederile

art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

au un caracter imprecis, neclar, ba chiar contradictoriu, având în vedere că sintagma "de drept" determină producerea unor efecte fără a fi necesară îndeplinirea niciunei formalități, în timp ce, potrivit legii, pentru ca încetarea "de drept" a mandatului să producă efecte juridice, este nevoie de hotărârea consiliului local sau județean.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 230D/2008, apreciază că dispozițiile

art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

încalcă

art. 15 alin. (2) din Constituție. Menționează, în acest sens, Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007

a Curții Constituționale, unde, constatându-se retroactivitatea art. II alin. (1) și (3) din aceeași lege, s-a reținut că, "în condițiile în care legea își propune să modifice statutul dobândit la data începerii mandatului, prin instituirea unui caz nou de încetare a acestuia, legea devine retroactivă". Opinează, de asemenea, că nu sunt încălcate prevederile art. 16, art. 37 și ale art. 69 alin. (2) din Legea fundamentală.

Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ II nu își exprimă opinia în ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 3 și ale

art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 , limitându-se la a susține că excepția de neconstituționalitate ce constituie obiectul Dosarului nr. 269D/2008 este admisibilă, în raport cu prevederile

art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 .

Curtea de Apel Bacău - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 296D/2008, apreciază că prevederile

art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

nu încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, în condițiile în care pierderea calității de membru al partidului politic este ulterioară intrării în vigoare a legii criticate.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

sunt constituționale, întrucât acestea nu conțin prevederi cu caracter retroactiv sau discriminatoriu, sens în care s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin deciziile nr. 915/2007 și nr. 1.167/2007. Cât privește pretinsa contradicție față de exigențele dreptului constituțional de a fi ales și ale regulii privind nulitatea mandatului imperativ, consideră că nu poate fi reținută, deoarece legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II alin. (1) din aceeași lege, arată că aceasta este inadmisibilă, deoarece prin

Decizia nr. 61/2007

Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea acestor norme juridice.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile " art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali" și ale art. II alin. (1) din aceeași lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. În realitate, obiectul excepției îl constituie, pe de o parte, dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 , și, pe de altă parte, dispozițiile

art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 , asupra cărora Curtea urmează să se pronunțe. Textele de lege criticate au următorul conținut:

-

Articolul 9

alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...) h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales.";

-

Articolul II

alin. (1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004 : "(1) În termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, aleșii locali care intră sub incidența art. 9 alin. (2) lit. h^1), alin. (2^1) și

art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt obligați, sub sancțiunea încetării mandatului, să își declare apartenența politică, prin declarație scrisă, pe propria răspundere, depusă la secretarul unității administrativ-teritoriale."

În opinia autorilor excepției, textele de lege atacate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 37 - "Dreptul de a fi ales", art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", art. 69 alin. (2) cu privire la interdicția mandatului imperativ și ale art. 121 alin. (2) potrivit cărora "Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, prin raportare la aceleași temeiuri constituționale invocate și în această cauză și din prisma unor critici asemănătoare. Prin

Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008,

Decizia nr. 134 din 21 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 13 martie 2008 sau

Decizia nr. 485 din 6 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, Curtea, respingând excepția, a reținut, pentru argumentele acolo expuse, că textul de lege criticat nu contravine principiului neretroactivității legii, principiului nediscriminării, dreptului de a fi ales și nici nu restrânge exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, altfel decât prevede art. 53 din Constituție.

Întrucât în prezenta cauză nu au fost relevate elemente noi față de cele deja examinate în jurisprudența la care s-a făcut referire, urmează ca, pentru identitate de rațiune, și prezenta excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali să fie respinsă ca neîntemeiată.

În plus, în cauza de față este invocat art. 121 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe". Curtea observă însă că aceste norme fundamentale nu au incidență în această cauză.

II. Cât privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, Curtea constată că, anterior invocării excepției, aceste prevederi au fost declarate ca fiind neconstituționale prin

Decizia sa nr. 61 din 18 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007. În plus, deoarece în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, Parlamentul sau Guvernul nu a pus de acord prevederile constatate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției, rezultă, astfel cum dispune art. 147 din Legea fundamentală, că textul în cauză și-a încetat efectele juridice. Prin urmare, în temeiul

art. 29 alin. (1), (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Valentin Mircea, Mioara Radu, Maria Ciucă și Romeo Ilie în Dosarul nr. 24.062/3/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Arghir Elvis Gabriel în Dosarul nr. 4.605/105/2007 al Tribunalului Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ II și de Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamț în Dosarul nr. 4.009/103/2007 al Curții de Apel Bacău - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

II. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstitu ționalitate a prevederilor

art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Arghir Elvis Gabriel în Dosarul nr. 4.605/105/2007 al Tribunalului Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ II.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 iunie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.