Lege · Parlamentul

Legea nr. 54/1993

pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare

prezumat în vigoare republicat 1 act modificator

Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 209 din 13 mai 1999).

Data actului
9 iulie 1993
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 160 din 14 iulie 1993
Modificări
1 act modificator, prima la 26 martie 1999, ultima la 26 martie 1999
Citat de
47 de acte
Citează
7 acte
Ediții
inițial 14 iulie 1993 · inițial 13 mai 1999
Structură
42 de articole, 1 anexă · 16.710 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Modificat prin 1

  • Legea nr. 43/1999 26 martie 1999 privind modificarea și completarea Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instanțelor și par…

Decizii de neconstituționalitate 2

  • Decizia nr. 53/1995 23 mai 1995 referitoare la excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 18/1968
  • Decizia nr. 14/1996 13 februarie 1996 privind soluționarea recursurilor declarate de Presecan Ioan și Gorenco Elisabeta împotriv…

Stă la baza 4

  • Decretul nr. 145/1993 10 august 1993 (prevederi anume) privind numirea în funcție a unor judecători și procurori militari la Curtea Militară de A…
  • Decretul nr. 18/1994 16 februarie 1994 (prevederi anume) privind numirea în funcția de procuror la Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de …
  • Decretul nr. 59/1994 19 aprilie 1994 (prevederi anume) privind numirea în funcție a unor judecători și procurori la curțile de apel și parchetele…
  • Hotărârea nr. 13/1994 17 iunie 1994 (prevederi anume) privind alegerea unui magistrat militar în Consiliul Superior al Magistraturii

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Dispoziții generale

Articolul 1

Organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare se realizează potrivit dispozițiilor prezentei legi.

În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune astfel, dispozițiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească sunt aplicabile instanțelor și parchetelor militare.

Articolul 2

Instanțele militare sunt:

a) tribunalele militare;

b) tribunalul militar teritorial;

c) Curtea Militară de Apel.

În cadrul Curții Supreme de Justiție funcționează o secție militară.

Articolul 3

Circumscripțiile instanțelor militare și ale parchetelor militare sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.

Articolul 4

Instanțele militare judeca la sediile acestora. Pentru motive temeinice se poate dispune ca judecata să se desfășoare în alt loc, inclusiv în unități militare.

Articolul 5

Când inculpatul este militar activ, președintele completului de judecată, precum și procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să fie cel puțin egali în grad cu acesta.

Când procurorul nu are grad egal cu cel anchetat va fi asistat de un alt procuror cu grad corespunzător, numit prin ordinul șefului parchetelor militare din Parchetul General.

Articolul 6

Instanțele și parchetele militare se încadrează cu numărul de magistrați militari, precum și cu personal auxiliar - judecătoresc, administrativ și de serviciu, stabilit de ministrul justiției, cu avizul ministrului apărării naționale, în condițiile prevăzute de Legea pentru organizarea judecătorească.

Capitolul 2 Tribunalele militare

Articolul 7

În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.

Prin lege se pot înființa și alte tribunale militare.

Articolul 8

Tribunalul militar este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte.

Articolul 9

Tribunalele militare judeca procesele și cererile date prin lege în competența lor.

Articolul 10

Completul de judecată este format din 2 judecători militari.

Se judeca de un singur judecător militar cauzele la care se referă art. 22 alin. 2 pct. 2 din Legea pentru organizarea judecătorească, precum și infracțiunile contra ordinii și disciplinei militare sancționate cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani.

Capitolul 3 Tribunalul militar teritorial

Articolul 11

În municipiul București funcționează un tribunal militar teritorial.

Prin lege se pot înființa și alte tribunale militare teritoriale.

Tribunalul militar teritorial este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte.

Articolul 12

Tribunalul militar teritorial judeca, în prima instanța, procesele și cererile date prin lege în competența sa.

Ca instanța de apel, tribunalul militar teritorial judeca apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de tribunalele militare, cu excepția infracțiunilor menționate în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală și a infracțiunilor contra ordinii și disciplinei militare sancționate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani.

Tribunalul militar teritorial, ca instanța de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunalele militare care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.

Articolul 13

Tribunalul militar teritorial judeca în prima instanța în complet format din 2 judecători, iar în apel și în recurs, în complet format din 3 judecători.

Capitolul 4 Curtea Militară de Apel

Articolul 14

Curtea Militară de Apel funcționează ca instanța unica în municipiul București, fiind condusă de un președinte, ajutat de un vicepreședinte.

Articolul 15

Curtea Militară de Apel judeca în prima instanța cauzele date în competența sa prin lege.

Ca instanța de apel, Curtea Militară de Apel judeca apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de tribunalul militar teritorial.

Ca instanța de recurs, Curtea Militară de Apel judeca recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în apel de tribunalul militar teritorial, precum și în alte cauze prevăzute de lege.

Articolul 16

Curtea Militară de Apel judeca în prima instanța în complet format din 2 judecători, iar în apel și în recurs, în complete formate din 3 judecători.

Capitolul 5 Parchetele militare

Articolul 17

Atribuțiile Ministerului Public sunt îndeplinite prin procurori militari constituiți în parchete militare, pe lângă fiecare instanța militară.

Pe lângă instanțele militare pot funcționa mai multe parchete militare, în raport cu întinderea circumscripției teritoriale a instanței respective.

Parchetele militare funcționează în municipiile: Bacau, Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iași, Oradea, Ploiesti, Tirgu Mures și Timișoara.

Circumscripțiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.

Articolul 18

Activitatea parchetelor militare este organizată și se desfășoară potrivit principiilor prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească.

Parchetele militare sunt independente față de instanțele militare, cît și în relațiile cu celelalte autorități publice; ele își exercită atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.

Articolul 19

Atribuțiile parchetelor militare sunt cele prevăzute în art. 31 din Legea pentru organizarea judecătorească, ce se aplică în mod corespunzător.

Procurorii militari exercita orice alte atribuții date de lege în competența lor.

Articolul 20

Parchetele militare sunt conduse de către prim-procurori militari, ajutați de prim-procurori militari adjuncți.

Articolul 21

Parchetele militare de pe lângă tribunalul militar teritorial și Curtea Militară de Apel vor avea secții de urmărire penală și judiciare, conduse de către procurori militari șefi.

Articolul 22

Prim-procurorul militar al parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel exercita, direct sau prin procurori militari inspectori, controlul asupra parchetelor militare din subordine.

Capitolul 6 Magistrații militari

Articolul 23

Judecătorii militari și procurorii militari au calitatea de magistrați și fac parte din corpul magistraților.

Articolul 24

Poate fi numit magistrat militar persoana care, în afară condițiilor prevăzute de Legea pentru organizarea judecătorească, are calitatea de ofițer activ.

Articolul 25

Judecătorii și procurorii militari, cu excepția celor stagiari, sunt numiți în funcție prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 26

Condițiile speciale pentru numirea și avansarea în funcție a judecătorilor și procurorilor, prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească, sunt aplicabile în mod corespunzător judecătorilor și procurorilor militari.

Articolul 27

Judecătorii militari numiți în condițiile prezentei legi sunt inamovibili.

Procurorii militari și judecătorii militari stagiari se bucura de stabilitate.

Magistrații militari nu pot fi cercetati, reținuți sau arestați fără avizul ministrului justiției.

Articolul 28

Dispozițiile din Legea pentru organizarea judecătorească referitoare la drepturile și îndatoririle magistraților sunt aplicabile și magistraților militari.

Articolul 29

La ședințele de judecată magistrații militari sunt obligați sa poarte uniforma militară. ART. 30

Magistrații militari sunt militari activi și au toate drepturile și obligațiile ce decurg din aceasta calitate.

Salarizarea și celelalte drepturi cuvenite personalului militar și civil se asigura de Ministerul Apărării Naționale în concordanta cu prevederile Legii salarizarii organelor puterii judecătorești și cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ și, respectiv, de salariat civil al acestui minister.

Acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a magistraților militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naționale.

Articolul 31

Încălcarea de către magistrații militari a normelor stabilite prin Regulamentul disciplinei militare atrage răspunderea lor în conformitate cu prevederile acestuia.

Comiterea de către magistrații militari a unor abateri disciplinare în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor lor ca magistrați atrage răspunderea acestora în condițiile și după procedurile prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească.

Capitolul 7 Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu

Articolul 32

Toate instanțele și parchetele militare vor avea cîte o grefa, o registratura, o arhiva, un compartiment administrativ și un compartiment de documentare.

Articolul 33

Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu de la instanțele și parchetele militare poate fi numit și din rindul subofițerilor activi.

Grefierii de la instanțele și parchetele militare se vor numi, de regula, din rindul subofițerilor activi.

Articolul 34

Numirea personalului prevăzut în capitolul de fața se face de către președintele Curții Militare de Apel, respectiv de prim-procurorul parchetului Curții Militare de Apel.

Articolul 35

Organizarea și funcționarea compartimentelor auxiliare ale instanțelor și parchetelor militare, atribuțiile acestora, precum și răspunderea disciplinară a personalului compartimentelor respective se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiției, avîndu-se în vedere și reglementările specifice din Ministerul Apărării Naționale.

Capitolul 8 Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 36

Numărul total al magistraților militari, precum și al personalului auxiliar, administrativ și de serviciu de la instanțele și parchetele militare se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției, facuta cu avizul ministrului apărării naționale.

Personalul necesar pentru fiecare instanța și parchet militar, corespunzător volumului de activitate, se stabilește de către ministrul justiției.

Articolul 37

Din Consiliul Superior al Magistraturii face parte și un magistrat militar, în cadrul numărului prevăzut de Legea pentru organizarea judecătorească.

Articolul 38

Mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcționarii instanțelor și parchetelor militare, precum și drepturile materiale și bănești ale personalului acestora se asigura de Ministerul Apărării Naționale.

Anual, începând cu exercițiul bugetar 1993, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naționale fondurile necesare pentru organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare prevăzute în prezenta lege.

Articolul 39

Instanțele și parchetele militare dispun de poliția militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naționale în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție militară va fi stabilit de Guvern, la propunerea comuna a ministrului justiției și a ministrului apărării naționale.

Poliția militară pusă în serviciul instanțelor și parchetelor militare este subordonata președinților sau prim-procurorilor acestora. Numărul personalului necesar pentru fiecare instanța și parchet va fi stabilit de ministrul justiției.

Paza sediilor instanțelor și parchetelor militare se asigura de Ministerul Apărării Naționale în mod gratuit.

Articolul 40

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Dispozițiile privind compunerea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare, admiterea în magistratura militară și răspunderea disciplinară a magistraților militari se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.

Articolul 41

Până la 1 iulie 1993, Guvernul, consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziția Ministerului Apărării Naționale localurile și dotările suplimentare necesare funcționarii instanțelor și parchetelor militare organizate potrivit prevederilor prezentei legi.

Până la 1 iulie 1993, Ministerul Justiției va asigura, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, selecționarea și perfecționarea personalului potrivit noilor structuri ale instanțelor și parchetelor militare.

Articolul 42

Dispozițiile art. 127-130 din Legea pentru organizarea judecătorească se aplică în mod corespunzător și instanțelor și parchetelor militare.

Articolul 43

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga prevederile referitoare la justiția militară și la procuratura militară din

Legea nr. 58/1968

pentru organizarea judecătorească și

Legea nr. 60/1968

pentru organizarea și funcționarea procuraturii, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
MARȚIAN DAN
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Anexa TRIBUNALELE ȘI PARCHETELE DE PE LÎNGĂ ACESTEA, LOCALITĂȚILE DE RESEDINTA

ȘI CIRCUMSCRIPȚIILE LOR TERITORIALE

Prima Instanța

Parchetul militar

Circumscripția teritorială (județe)

instanță de apel și de recurs

Parchetul militar

Localitatea de reședință

Localitatea de reședință

Localitatea de reședință

Localitatea de reședință

Tribunalul Militar București

Parchetul Militar București

- Argeș

Tribunalul Militar Teritorial București

Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București

- Călărași

- Giurgiu

- Ialomița

București

- Olt

- Teleorman

- Vîlcea

- municipiul București

București

Parchetul Militar Constanța

- Constanța

- Tulcea

Constanța

Parchetul Militar Ploiești

- Brăila

București

- Buzău

- Dîmbovița

București

Ploiești

- Prahova

Tribunalul Militar Iași

Parchetul Militar Bacău

- Bacău

- Neamț

- Suceava

Bacău

- Vrancea

Parchetul Militar

- Botoșani

Iași

Iași

- Galați

Iași

- Iași

- Vaslui

Tribunalul Militar Cluj

Parchetul Militar Brașov

- Brașov

- Covasna

Brașov

- Sibiu

Parchetul Militar Cluj

- Alba

- Bistrița-Năsăud

Cluj-Napoca

- Cluj

- Sălaj

Cluj-Napoca

Tribunalul Militar Teritorial București

Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București

Parchetul Militar Tîrgu Mureș

- Harghita

- Mureș

Tîrgu Mureș

Tribunalul Militar Timișoara

Parchetul Militar Craiova

- Dolj

București

- Gorj

București

- Hunedoara

Craiova

- Mehedinți

Parchetul Militar Oradea

- Bihor

- Maramureș

Timișoara

Oradea Parchetul Militar Timișoara

- Satu Mare

- Arad

- Caraș-Severin

Timișoara

- Timiș

-----------------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.