Legea nr. 292/2003

Articolul 1

Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea așezămintelor culturale.

Articolul 2

Articolul 3

Activitatea așezămintelor culturale se adresează tuturor cetățenilor, indiferent de rasa, naționalitate, vârsta, sex, etnie sau religie, în vederea dezvoltării libere și a adaptării lor la evolutiile majore din cadrul societății și la normele generale de moralitate.

Articolul 4

Așezămintele culturale funcționează în subordinea autorităților administrației publice locale sau în subordinea autorităților administrației publice centrale, după caz.

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 7

Căminul cultural are, în principal, următoarele obiective:

a) organizarea și desfășurarea de activități cultural-artistice și de educație permanenta;

b) conservarea și transmiterea valorilor morale, artistice și tehnice ale comunității locale, ale patrimoniului național și universal;

c) organizarea sau susținerea formatiilor artistice de amatori, de concursuri și festivaluri folclorice, inclusiv a participării formatiilor la manifestări culturale intercomunale și interjudetene;

d) organizarea sau susținerea activității de documentare, a expozițiilor temporare sau permanente, elaborarea de monografii și lucrări de prezentare turistica;

e) difuzarea de filme artistice și documentare;

f) organizarea cercurilor științifice și tehnice, de arta populara și de gospodărire taraneasca;

g) organizarea și desfășurarea cursurilor de educație civică și a celor de formare profesională continua;

h) organizarea și desfășurarea activităților de interes comunitar.

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 14

În cadrul casei de cultura se organizează un consiliu consultativ format din 7-15 membri, care își desfășoară activitatea pe bază de voluntariat, din rândul personalitatilor culturale și științifice reprezentative , desemnați de directorul instituției cu avizul autorității tutelare.

Articolul 15

Directorul casei de cultura are următoarele atribuții:

a) asigura conducerea activității curente a instituției;

b) elaborează programele de activitate anuale și pe etape;

c) conduce nemijlocit și concret un domeniu distinct din activitățile de profil specifice;

d) este ordonator secundar de credite;

e) hotărăște măsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în concordanta cu legislația în vigoare;

f) reprezintă și angajează instituția în raporturile cu persoanele juridice și fizice din țara și din străinătate, precum și în fața organelor jurisdicționale;

g) informează consiliul consultativ asupra realizării obiectivelor stabilite și a prestației colectivului pe care îl conduce, stabilind măsuri corespunzătoare pentru îmbunătățirea activității.

Articolul 16

Consiliul consultativ al casei de cultura se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, se pronunța asupra programului general de activități și a prioritatilor de finanțare, precum și asupra modului de realizare a obiectivelor propuse și face propuneri privind schimbările necesare în structura instituției, care vor fi supuse aprobării autorității tutelare.

Articolul 17

Universitatea populara este instituție publică având personalitate juridică, organizată în municipii, orașe și comune, sub autoritatea consiliilor județene sau locale, după caz, sau funcționează ca un compartiment distinct în cadrul casei de cultura sau al caminului cultural.

Articolul 18

Universitatea populara funcționează în baza unui regulament de organizare și funcționare, avizat de direcția judeteana pentru cultura, culte și patrimoniul cultural național, respectiv a municipiului București, și aprobat de autoritatea tutelara.

Articolul 19

Universitatea populara are, în principal, următoarele obiective:

a) dezvoltarea generală și armonioasă a personalității umane;

b) transmiterea și asimilarea valorilor științifice, culturale și artistice, naționale și universale;

c) educarea civică, morala și economică;

d) însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilitați pentru formarea, perfecționarea și/sau reconversia profesională, în vederea integrării active pe piața muncii;

e) însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilitați artistico-culturale;

f) imbogatirea nivelului de cunoștințe în vederea asigurării de sanse egale pentru integrarea în societate;

g) asimilarea standardelor sistemului informațional în cadrul activităților organizate;

h) dezvoltarea, în cooperare cu autoritățile publice, cu reprezentanți ai societății civile, ai sindicatelor și ai patronatelor, de forme de pregătire pentru servicii diverse, în raport cu nevoile specifice ale comunității;

i) cultivarea mestesugurilor, obiceiurilor și traditiilor;

j) cooperarea cu instituții cultural-artistice din țara și din străinătate.

Articolul 20

Articolul 21

Școala populara de arte și meserii este instituție publică, având personalitate juridică, cu profil de învățământ artistic și de însușire a mestesugurilor traditionale, organizată în fiecare județ și în municipiul București, aflată sub autoritatea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București.

Articolul 22

Școala populara de arte și meserii funcționează conform normelor didactice elaborate de Ministerul Educației și Cercetării*) și de Ministerul Culturii și Cultelor.

----------

Articolul 23

Conducerea școlii populare de arte și meserii este asigurata, în baza regulamentului de organizare și funcționare, de către un director numit prin concurs organizat de consiliul județean, respectiv de Consiliul General al Municipiului București împreună cu direcția judeteana pentru cultura, culte și patrimoniul cultural național, respectiv a municipiului București.

Articolul 24

Directorul școlii populare de arte și meserii are următoarele atribuții:

a) asigura conducerea curenta a instituției;

b) elaborează programele de activitate;

c) desfășoară nemijlocit una dintre activitățile de profil;

d) este ordonator de credite;

e) stabilește măsuri disciplinare sau de recompensare, în conformitate cu legislația în vigoare;

f) reprezintă instituția în raporturile cu persoanele juridice și fizice, precum și în fața organelor jurisdicționale;

g) prezintă anual un raport de activitate în fața consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București.

Articolul 25

Personalul de specialitate al școlii populare de arte și meserii este salarizat conform

Legii nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 26

Centrul cultural este instituție publică de cultura, cu personalitate juridică, de interes național sau local.

Articolul 27

Centrele culturale de interes național sunt înființate prin hotărâre a Guvernului și sunt finanțate din venituri proprii și alocații de la bugetul de stat.

Articolul 28

Articolul 29

Centrele culturale au următoarele atribuții:

a) educarea științifică și artistică a publicului, prin programe specifice;

b) sprijinirea tinerilor cercetători și artiști valorosi în afirmarea lor;

c) elaborarea și editarea de studii, publicații și materiale documentare;

d) colaborarea cu Ministerul Educației și Cercetării, cu fundații, universități române și străine, în vederea cunoașterii și afirmarii valorilor culturii și civilizatiei românești;

e) imbogatirea patrimoniului instituției prin donații, achiziții, organizarea de tabere și expoziții de arta și alte forme;

f) acreditarea formatiilor și ansamblurilor artistice profesioniste.

Articolul 30

Centrele culturale își desfășoară activitatea în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, avizat de autoritatea tutelara, după caz.

Articolul 31

Centrul Național de Conservare și Valorificare a Traditiei și Creatiei Populare se reorganizează în Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Traditionale și trece de sub autoritatea și din finanțarea Consiliului General al Municipiului București în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, ca instituție publică finanțată din venituri proprii și din alocații de la bugetul de stat.

Articolul 32

Organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Traditionale se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii și Cultelor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 33

Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Traditionale are următoarele atribuții:

a) propune autorizarea instituțiilor publice de cultura prevăzute la art. 2;

b) efectuează studii și cercetări privind obiceiurile, tradițiile populare și mestesugurile traditionale și inițiază programe pentru conservarea și protejarea acestora;

c) promovează obiceiurile și tradițiile populare;

d) propune zone de obiceiuri și traditii populare protejate;

e) realizează programe de educație permanenta în parteneriat cu instituții de specialitate din țara și din străinătate;

f) asigura asistența științifică și de specialitate, în condițiile prezentei legi, instituțiilor publice de cultura acreditate din domeniul educației permanente;

g) editează și difuzează materiale de interes din domeniul educației permanente pentru instituțiile publice de cultura;

h) colaborează cu Centrul pentru Formare, Educație Permanenta și Management în Domeniul Culturii în scopul formării formatorilor din sistemul educației permanente;

i) elaborează regulamentele-cadru de organizare și funcționare a așezămintelor culturale.

Articolul 34

Centrele județene de conservare și valorificare a traditiei și creatiei populare și centrele județene de cultura se reorganizează în centre județene pentru conservarea și promovarea culturii traditionale, ca instituții publice de cultura, cu personalitate juridică, sub autoritatea consiliilor județene, finanțate din venituri proprii și din alocații de la bugetul local.

Articolul 35

Regulamentele de organizare și funcționare a centrelor județene pentru conservarea și promovarea culturii traditionale se elaborează în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aproba prin ordin al ministrului culturii și cultelor în termen de 30 de zile de la data elaborării lor.

Articolul 36

Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii traditionale au următoarele atribuții:

a) coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic, în plan județean, activitatea așezămintelor culturale;

b) sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării formatorilor și al perfecționării personalului de specialitate;

c) editează și difuzează publicații în domeniul educației permanente pentru rețeaua judeteana a așezămintelor culturale;

d) realizează programe de educație permanenta în parteneriat cu instituțiile de specialitate din țara și din străinătate;

e) inițiază și sprijină proiecte și programe de promovare a obiceiurilor și traditiilor populare;

f) propune zone de obiceiuri și traditii populare protejate din cadrul județului;

g) efectuează studii și cercetări privind obiceiurile, tradițiile populare și meșteșugărești traditionale;

h) inițiază și aplica programe pentru conservarea și protejarea acestora.

Articolul 37

Articolul 38

Articolul 39

Centrele zonale pentru educația adulților se pot organiza în cadrul căminelor culturale, caselor de cultura sau universitatilor populare, cu următoarele atribuții:

a) derularea unei activități de cercetare în zona pentru identificarea cerințelor de educație și elaborarea unor strategii coerente pe termen scurt, mediu și lung;

b) inițierea și susținerea unor programe de educație în vederea dezvoltării resurselor umane;

c) asistența în formarea și perfecționarea profesională pentru dobândirea de noi calificări, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 40

Așezămintele culturale sunt finanțate din venituri proprii și din alocații de la bugetul local sau, după caz, de la bugetul de stat.

Articolul 41

Finanțarea activității de formare profesională continua și promovare socială a persoanei, desfășurată de instituțiile publice de cultura, se face potrivit prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 375/2002 , republicată.

Articolul 42

Pentru finanțarea sistemului de educație permanenta prin instituțiile publice de cultura se pot constitui la nivel teritorial surse suplimentare de finanțare din taxele și impozitele locale.

Articolul 43

Sursele suplimentare locale pentru finanțarea activităților de educație permanenta pot fi utilizate pentru:

a) cheltuieli pentru organizarea unor manifestări cultural-educative de interes local;

b) cheltuieli pentru activități organizate în colaborare cu alte instituții din țara și din străinătate.

Articolul 44

Normele metodologice prevăzute la art. 5 se vor publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul 45

Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii traditionale vor fi organizate, în fiecare județ, potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de 90 de zile de la publicarea normelor metodologice prevăzute la art. 5 în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 46

La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziții contrare se abroga.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 5 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.