Decizia nr. 155/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. II din aceasta , ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 12 alin. (2) și ale art. 38 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 8/2008 30 ianuarie 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi …
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ioana Marilena Chiorean
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și ale
art. 12 alin. (2)
și ale
art. 38 alin. (1)
și
alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în numele și pentru membrii săi Luminița Birce și alții, în Dosarul nr. 30.896/3/2018* al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.040D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.004D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 , ale
art. 12 alin. (3)
și ale
art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și ale
art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 , ridicată de același autor în numele și pentru membrul său Alexandru Doru Bordoș, în Dosarul nr. 470/3/2019 al Tribunalului Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.004D/2020 la Dosarul nr. 1.040D/2020, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 625 din 7 octombrie 2021 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7.
Prin Sentința civilă nr. 1.896 din 11 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 30.896/3/2018*, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și ale
art. 12 alin. (2)
și ale
art. 38 alin. (1)
și
alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
8.
Prin Încheierea din 27 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 470/3/2019, Tribunalul Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 , ale
art. 12 alin. (3)
și ale
art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și ale
art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 .
9.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în numele și pentru membrii săi Luminița Birce și alții, precum și în numele
și pentru membrul său Alexandru Doru Bordoș, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de recalculare a drepturilor salariale și achitare a diferențelor dintre drepturile salariale efectiv plătite și drepturile salariale ce vor rezulta prin recalculare.
10.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
încalcă
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție
și principiul separației puterilor în stat, întrucât salarizarea polițiștilor ține de regimul juridic al acestora și trebuie stabilită, din perspectivă constituțională, prin lege organică, de către Parlament, nu printr-o ordonanță simplă a Guvernului. Se susține și încălcarea
art. 115 alin. (1)
și
(6) din Constituție
din care rezultă interdicția de a se reglementa prin ordonanțe simple în domeniul rezervat legii organice, cu observația că salarizarea polițiștilor este un domeniu rezervat legii organice prin dispozițiile
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție .
11.
Se arată că dispozițiile criticate au legătură cu cauza întrucât salariile polițiștilor au fost calculate și plătite prin luarea în considerare a valorii de referință de 197,33 lei, introdusă prin
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 , fiind evident că această normă a fost ultraactivată, după abrogarea prin
art. 48 din Legea-cadru nr. 330/2009
și respingerea de către Parlament, prin
privind respingerea
Ordonanței Guvernului nr. 8/2008
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. În susținerea admisibilității excepției sunt invocate
deciziile Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011
și
nr. 201 din 7 aprilie 2016 .
12.
Se mai susține că prevederile
art. 12 alin. (3)
și ale
art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009
încalcă principiul securității raporturilor juridice prevăzut în
art. 1 alin. (3)
și
(5) din Constituție , deoarece au ultraactivat coeficienții de ierarhizare și valoarea de referință de „197,33 lei“ din anexa nr. 1, abrogată, la
Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
și
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 . În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate prevederile
art. 64 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora abrogarea unei norme are caracter definitiv, și jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia încălcarea regulilor din
atrage încălcarea principiului securității raporturilor juridice.
13.
Se arată că sunt incidente, mutatis mutandis, considerentele obligatorii din
Decizia Curții Constituționale nr. 654 din 17 octombrie 2017 , potrivit cărora, deși trimiterea la alte acte normative este un procedeu legislativ permis, aceasta nu poate viza o normă abrogată.
14.
Se mai susține că, în baza art. 12 alin. (5) și a
art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 , coeficienții de ierarhizare și valoarea de referință din anexa nr. 1 la
Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
au fost ultraactivați.
15.
Trebuie observat și că normele succesive ulterioare au amânat aplicarea coeficienților și valorii de referință din
Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, respectiv din
Legea-cadru nr. 153/2017 , ultraactivând coeficienții și valoarea de referință din legislația anterioară
Legii-cadru nr. 284/2010 .
16.
De asemenea, se mai susține că prevederile
art. 12 alin. (2)
și ale
art. 38 alin. (1)
și
alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017
încalcă principiul securității raporturilor juridice, deoarece ultraactivează prevederile abrogate din anexa nr. 1 la
Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
și pe cele ale
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
privind valoarea de referință de 197,33 lei.
17.
În concluzie, dispozițiile criticate au blocat calcularea salariilor polițiștilor prin raportare la salariul minim brut garantat pe țară, ca valoare de referință, și au menținut valoarea de referință de 197,33 lei. Această diferență nejustificată de tratament juridic - prin raportare la salariile demnitarilor, ale personalului din administrația locală, ale magistraților, ale personalului din sănătate și din învățământ - conduce la încălcarea
art. 16 alin. (1)
și a
art. 41 alin. (4) din Constituție , precum și la încălcarea respectării demnității polițiștilor.
18.
Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.
19.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
20.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
21.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
22.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din motivările autorului excepției de neconstituționalitate, îl constituie dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 8/2008
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare, și ale art. II din aceasta, ale
art. 12 alin. (3)
și ale
art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, și ale
art. 12 alin. (2)
și ale
art. 38 alin. (1)
și
alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.
23.
Curtea observă că, anterior sesizării sale, prevederile
art. II alin. (2)
din
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
au fost abrogate de
art. 48 alin. (1) pct. 9
și
26 din Legea-cadru nr. 330/2009 , iar
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
a fost respinsă prin
privind respingerea
Ordonanței Guvernului nr. 8/2008
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 22 martie 2012. De asemenea,
Legea-cadru nr. 330/2009
a fost abrogată de
Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a fost abrogată, la rândul său, prin
art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 . De asemenea, Curtea observă că
art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017
a avut aplicabilitate limitată în timp, în cursul anului 2017. Însă, având în vedere cele reținute prin
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, și faptul că dispozițiile legale criticate sunt incidente în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor criticate. Textele de lege criticate punctual au următorul conținut:
–
Articolul II
Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și grad ale personalului militar, potrivit prevederilor
Legii nr. 138/1999 , cu modificările și completările ulterioare, valoarea de referință sectorială în raport cu care se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special, potrivit
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, și valoarea de referință sectorială în baza căreia se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, potrivit prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 462/2006 , cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei.
Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referință sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei.
Soldele de funcție și de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcția îndeplinită și pentru gradul profesional deținut de funcționarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) și (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului.;
–
Articolul 12
alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 : „În anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege.“;
–
Articolul 30
alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 :
În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a)
noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
b)
sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.;
–
Articolul 12
alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 : „Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.“;
–
Articolul 38
alin. (1)
și
alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 :
Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.
Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;.
24.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (3) ,
(4)
și
(5)
privind caracterul de stat de drept al statului român, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, respectiv obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor,
art. 16
privind egalitatea în fața legii,
art. 41 alin. (4)
privind dreptul la muncă,
art. 73 alin. (3) lit. j)
privind reglementarea numai prin lege organică a statutului funcționarului public și
art. 115 alin. (1)
și
(6)
privind condițiile de adoptare a ordonanțelor Guvernului.
25.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra dispozițiilor criticate s-a mai pronunțat, excepția fiind ridicată de același autor, prin
Decizia nr. 625 din 7 octombrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 24 iunie 2022. De asemenea, dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 , în ansamblul său, și ale art. II din aceasta, au mai fost supuse controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021,
Decizia nr. 217 din 30 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 19 iulie 2021, și
Decizia nr. 285 din 27 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021).
26.
Referitor la criticile ce vizează
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 , la paragraful 22 ale
Deciziei nr. 625 din 7 octombrie 2021 , precitată, Curtea a reținut, în esență, că, în ceea ce privește reglementarea tuturor aspectelor esențiale privind nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului, acestea constituie obiectul de reglementare al
privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Or,
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
a avut ca obiect de reglementare, așa cum reiese din însuși titlul său, modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, stabilind reguli privind valoarea de referință sectorială în raport cu care se calculează salariile acestor funcționari publici cu statut special. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile care, conform
art. 73 alin. (3) din Constituție , constituie, strict și limitativ, obiectul de reglementare al legii organice (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, și
Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021). În consecință, Curtea a stabilit că dispozițiile
art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
și actul normativ în ansamblul său nu încalcă prevederile
art. 73 alin. (3) lit. j)
și nici pe cele ale
art. 115 alin. (1) din Constituție , impunându-se respingerea criticilor de neconstituționalitate ca neîntemeiate, inclusiv a celor formulate prin raportare la
art. 1 alin. (4) din Constituție .
27.
Referitor la susținerile privind încălcarea dispozițiilor
art. 115 alin. (6) din Constituție
cu privire la limitele ordonanțelor de urgență ale Guvernului, Curtea a constatat, la paragraful 24 al
Deciziei nr. 625 din 7 octombrie 2021 , că invocarea acestor norme din Legea fundamentală nu are relevanță în cauză, deoarece obiectul excepției de neconstituționalitate nu îl constituie o ordonanță de urgență a Guvernului, ci o ordonanță simplă.
28.
În ceea ce privește critica adusă dispozițiilor
art. 12 alin. (3)
și ale
art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 , precum și ale
art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 , Curtea a reținut, la paragraful 26 al
Deciziei nr. 625 din 7 octombrie 2021 , că aceste prevederi de lege clarifică, pentru perioade determinate, situația drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice. Astfel, dispozițiile art. 12 alin. (3) și ale
art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009
prevăd cu claritate că, în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, iar dispozițiile
art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017
stabilesc, pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, obligația menținerii în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Reținând că, raportat la rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, legiuitorul are libertatea de a reglementa salarizarea în sistemul public, evident cu respectarea prevederilor Constituției, Curtea a observat că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a urmărit garantarea cuantumului drepturilor salariale și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar.
29.
Din punctul de vedere al tehnicii de reglementare, Curtea a reținut că textele de lege criticate nu fac trimitere la acte normative abrogate și nu au semnificația repunerii în vigoare a acestor acte. Modalitatea de reglementare prevăzută de textele de lege criticate este diferită de cea analizată de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, prin care au fost analizate dispoziții de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate, și, prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză.
30.
În consecință, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile
art. 1 alin. (5) din Constituție , în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice.
31.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de instanța de contencios constituțional, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, iar aceleași considerente sunt valabile și în ceea ce privește dispozițiile
art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 .
32.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în numele și pentru membrii săi Luminița Birce și alții în Dosarul nr. 30.896/3/2018* al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și în numele și pentru membrul său Alexandru Doru Bordoș în Dosarul nr. 470/3/2019 al Tribunalului Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și constată că
Ordonanța Guvernului nr. 8/2008
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a
Ordonanței Guvernului nr. 64/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în ansamblul său, și dispozițiile
art. II din aceasta , ale
art. 12 alin. (3)
și ale
art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și ale
art. 12 alin. (2)
și ale
art. 38 alin. (1)
și
alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.