Legea nr. 82/1992

Articolul 1

Rezervele materiale naționale se constituie în scopul de a interveni operativ pentru protecția populației, economiei și apărarea tarii, în situații excepționale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe și în caz de război.

Articolul 2

Administrarea rezervelor materiale naționale se asigura de către Administrația Naționala a Rezervelor Materiale, ca organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Guvernului, avînd personalitate juridică.

Administrația Naționala a Rezervelor Materiale este condusă de un secretar de stat.

Păstrarea pe timp îndelungat a produselor se realizează în unitățile teritoriale subordonate, care au personalitate juridică, cît și în spațiile unor agenți economici, în funcție de natura produselor.

Articolul 3

Nomenclatorul produselor, nivelurile maxime și cele intangibile ale stocurilor, precum și termenele de păstrare îndelungată a acestora se aproba de către Guvern, la propunerea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale.

Produsele la care se stabilesc stocuri intangibile, precum și nivelurile acestor stocuri se propun cu avizul ministrului apărării naționale.

Articolul 4

Acumularea produselor ca rezerve materiale naționale se realizează pe baza unui program anual aprobat de Guvern.

Produsele ajunse la limita termenului de păstrare se improspateaza pe baza programului anual stabilit de Administrația Naționala a Rezervelor Materiale.

Articolul 5

Produsele pot fi scoase din rezervele materiale naționale în următoarele situații:

a) în condițiile prevăzute la art. 1, cu titlu de împrumut pe termen scurt sau cu caracter definitiv, cu aprobarea primului-ministru;

b) din stocurile intangibile, cu avizul ministrului apărării naționale și cu aprobarea primului-ministru;

c) în vederea improspatarii și pentru valorificarea celor devenite disponibile, cu aprobarea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale.

Pentru produsele scoase cu titlu de împrumut, agenții economici beneficiari depun o garanție, în lei sau în valută, al carei cuantum să asigure reîntregirea stocurilor.

Depășirea termenului de restituire stabilit atrage după sine plata unor penalități de 1% din valoarea produsului prevăzută în contractul de împrumut, pentru fiecare zi de întîrziere, pentru primele 20 de zile, și de 1,5% pentru fiecare zi de depasire de la 21 pînă la 30 de zile, după care se retine garanția produsului.

Pentru produsele scoase din rezervele materiale naționale, Administrația NaȚionala a Rezervelor Materiale poate percepe o cota de adaos negociabila de pînă la 8% din valoarea acestora, în scopul recuperării cheltuielilor de administrare aferente.

Articolul 6

Administrația Naționala a Rezervelor Materiale desfășoară activități cu caracter comercial de vînzare-cumpărare la intern și de import-export pentru acumularea și improspatarea stocurilor, precum și pentru valorificarea produselor care se scot din nomenclator sau depășesc nivelul maxim al stocurilor și a celor ce devin disponibile ca urmare a actualizării periodice a structurii sortimentale, prețurile fiind stabilite prin negociere sau licitație.

Cu aprobarea Guvernului, Administrația Naționala a Rezervelor Materiale poate acumula și unele stocuri de conjunctura din producția interna sau din import, în scopul valorificării ulterioare, în condiții avantajoase, în țara sau la export.

Articolul 7

Finanțarea cheltuielilor necesare acumularii de produse în rezervele materiale naționale, administrării acestora, precum și pentru dezvoltarea activității se asigura integral din bugetul de stat.

Articolul 8

Sumele provenite din garanțiile pentru împrumuturile nerestituite, din realizarea programului de improspatare și din activități cu caracter comercial rămîn la dispoziția Administrației Naționale a Rezervelor Materiale, urmînd a fi folosite pentru reîntregirea stocurilor și pentru crearea unor stocuri de conjunctura.

În situațiile cînd scoaterea la improspatare a unor produse nu se poate realiza datorită conjuncturii de piața, pentru evitarea deprecierii, cu aprobarea primului-ministru, acestea pot fi valorificate la prețuri reduse față de cele practicate pe piața.

Influentele valorice determinate de prețurile produselor la ieșire și intrare în cadrul programului de improspatare vor fi acoperite din sumele încasate conform art. 5 alin. 4 și art. 6, iar diferențele se regularizează anual, per sold, cu bugetul de stat.

În situațiile prevăzute la art. 1, cînd datorită consecințelor asupra populației sinistrate apar nevoi sociale deosebite, Guvernul poate aproba scoaterea unor cantități de produse, în mod gratuit, urmînd ca fondurile necesare reintregirii stocurilor să fie finanțate de la bugetul de stat.

Articolul 9

Diminuarea, sub orice formă, fără aprobarea legală, a cantităților de produse ale rezervelor materiale naționale încredințate spre păstrare unor agenți economici, dacă fapta nu este comisă în astfel de condiții încît, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 la 200.000 lei.

Sancțiunea poate fi aplicată și persoanelor juridice.

Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se fac de către împuterniciții Administrației Naționale a Rezervelor Materiale, precum și de alte organe de control financiar anume împuternicite în acest scop.

Contravenției prevăzute la alin. 1 îi sînt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția celor prevăzute în art. 25-27 referitoare la plata a jumătate din minimul amenzii.

Articolul 10

În cazurile prevăzute la art. 9, agenții economici sînt obligați sa reintregeasca, în termen de 30 de zile de la constatarea contravenției, cantitățile de produse ale rezervelor materiale naționale.

Neîndeplinirea obligației prevăzute în alineatul precedent constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Articolul 11

Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și produselor agricole vegetale constituite în rezerve materiale naționale, care se păstrează în spațiile unităților aparținînd Ministerului Agriculturii și Alimentației, asupra cărora Administrația Naționala a Rezervelor Materiale are drept de control.

Articolul 12

Înființarea de unități teritoriale, precum și amplasarea acestora se aproba de către Guvern, la propunerea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale, cu avizul Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 13

Litigiile patrimoniale în care figurează ca parte Administrația Naționala a Rezervelor Materiale ori o unitate din subordinea acesteia se judeca în prima instanța de Tribunalul municipiului București.

Articolul 14

Organizarea, funcționarea și administrarea rezervelor materiale naționale în condițiile prezentei legi se stabilesc prin hotărîri cu caracter militar ale Guvernului.

Articolul 15

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga

Decretul nr. 357/1979

privind regimul rezervelor de stat de produse industriale și agricole vegetale, nepublicat, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 7 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.