Normele din 31 mai 1993

Capitolul 1 Operațiuni impozabile

Potrivit art. 2 din ordonanța, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operațiunile privind:

1. Livrarile de bunuri mobile

Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin cei care acționează în numele acestora.

Livrarea cuprinde toate operațiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridica prin care se realizează: vinzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societatii comerciale, inchirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferarii proprietății asupra bunurilor respective la o anumita data, predarea de către agentii economici a unor bunuri, cu titlu gratuit.

Gazul, energia electrica și termica și altele similare sunt considerate ca bunuri mobile corporale.

2. Transferul proprietății bunurilor imobiliare între agentii economici, precum și între acestia și institutii publice sau persoane fizice

Intra în sfera taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind transferul proprietății bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridica prin care se realizează, potrivit precizarilor de la pct. 1 alin. 2 de mai sus.

În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonantei, se cuprind:

a) toate constructiile imobiliare prin natura lor, cum sunt: locuintele, vilele, constructiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitarii altor activități;

b) terenurile pentru constructii și cele situate în intravilan, inclusiv cele aferente localitatilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate constructiile sau alte amenajari;

c) bunurile de natura mobiliara care nu pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi.

3. Prestarile de servicii

Prin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înțelege orice activitate rezultata dintr-un contract prin care o persoană se obliga să execute o munca manuala sau intelectuala în scopul obtinerii unui profit și care nu reprezinta livrari de bunuri.

Astfel de activități pot avea ca obiect:

a) lucrari de constructii-montaj;

b) transport de persoane și marfuri;

c) servicii de posta și telecomunicatii;

d) închiriere de bunuri mobile sau imobile;

e) operațiuni de intermediere sau de comision;

f) reparatii de orice natura;

g) cesiuni de bunuri mobile incorporale, precum: dreptul de autor, de brevete, de licente, de marci de fabrica și de comert; de titluri de participare;

h) operațiuni de publicitate, consulting, studii, cercetari și expertize;

i) operațiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare;

j) vinzari pentru consumul pe loc de produse alimentare și bauturi.

4. Operațiuni asimilate cu livrari de bunuri și prestări de servicii

Prevederile art. 2.4 din ordonanța se aplică de către agentii economici care utilizeaza pentru activitatea proprie bunuri sau servicii destinate în mod curent vinzarii, dacă agentii economici respectivi:

- realizează, exclusiv sau parțial, operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată;

- realizează bunuri de natura mijloacelor fixe.

Acelasi regim se aplică și agentilor economici din reteaua comerciala pentru bunurile preluate din depozitele proprii.

5. Importul de bunuri și servicii

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra importurile de bunuri și servicii realizate, direct sau prin intermediari autorizati, de orice persoană fizica sau juridica, în condițiile prevăzute de Regulamentul vamal al României.

Capitolul 2 Persoane fizice sau juridice care exercită activități supuse taxei pe valoarea adăugată

Potrivit art. 2 din ordonanța, pentru ca operațiunile privind transferul proprietății bunurilor sau prestarilor de servicii efectuate cu plata, precum și cele asimilate acestora să între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, trebuie ca acestea să rezulte dintr-o activitate desfășurată intr-o maniera independenta de către persoanele fizice sau juridice.

Acționează de o maniera independenta persoanele care exercită o activitate pe propria lor raspundere și au libertate totala în organizarea și execuția lucrărilor pe care le comporta operațiunile în cauza, cum sunt:

- regiile autonome;

- societățile comerciale;

- unitatile teritoriale din subordinea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale;

- societățile agricole;

- unitatile cooperatiste;

- asociațiile și organizațiile cu scop lucrativ;

- persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate sa desfasoare activități economice pe baza liberei initiative;

- persoanele juridice, precum și persoanele fizice, indiferent dacă au fost înregistrate sau nu ca agenti economici, pentru importurile de bunuri și servicii supuse taxei vamale potrivit Regulamentului vamal al României.

Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile realizate de persoanele care nu acționează de o maniera independenta, cum este cazul salariatilor și altor persoane angajate printr-un contract de muncă sau orice alt raport juridic de subordonare prin care se stabilesc condițiile de muncă, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajează, cum sunt:

- persoane fizice care presteaza munci salarizate sau remunerate de asociațiile de locatari;

- voiajorii, reprezentantii firmelor sau comis-voiajorii;

- artistii de spectacole;

- manechinii;

- jurnalistii, corespondentii locali de presa.

De asemenea, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată indemnizatiile primite de persoanele care desfășoară activități în cadrul societatilor comerciale și regiilor autonome, ca împuterniciți mandatați sa reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în consiliile de administratie sau în comisiile de cenzori.

Capitolul 3 Operațiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

Potrivit art. 3 din ordonanța, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind livrarile de bunuri și prestarile de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de:

a) asociațiile fără scop lucrativ, pentru activitățile având caracter social-filantropic;

b) organizațiile care desfășoară activități de natura religioasa, politica sau civica;

c) organizațiile sindicale, pentru activitățile legate direct de apararea colectiva a intereselor materiale și morale ale membrilor lor;

d) instituțiile publice, pentru activitățile lor administrative, sociale, educative, de aparare, ordine publică, siguranța statului, culturale și sportive.

Acelasi regim se aplică și vinzarii către populatie a imobilelor sau părților de imobile construite și date în folosință înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată, precum și inchirierii de imobile sau părți ale acestora în scop de locuinta.

Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile care nu rezultă dintr-o activitate economica având drept scop obtinerea de profit sau care nu sunt executate cu plata sau asimilate platii.

În situațiile în care din operațiunile de mai sus rezultă profit, unitatile respective sunt obligate sa-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea serviciilor prestate.

Asociațiile, organizațiile și instituțiile publice de mai sus intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată pentru alte operațiuni privind livrarile de bunuri și prestarile de servicii efectuate în mod sistematic, direct sau prin unități subordonate, pentru obtinerea de profit.

De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată unitatile teritoriale din subordinea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale autorizate sa desfasoare activități cu caracter comercial.

Capitolul 4 Teritorialitatea

Conform art. 4 alineatul ultim din ordonanța, prestarile de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, independent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

În baza prevederilor de mai sus se stabilesc criteriile în functie de care se determina locul de impozitare pentru serviciile executate sau utilizate în România;

1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliara

Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată lucrarile de constructii-montaj executate pentru realizarea, repararea și întreținerea bunurilor imobiliare existente în România, independent de locul unde este situat sediul prestatorului - în tara sau în strainatate.

Acelasi regim se aplică și serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de constructii, precum și serviciilor prestate de alti agenti economici cu activitate în domeniul bunurilor imobiliare (studii, expertize, reparatii și alte prestări ale agentilor imobiliari).

2. Locul unde se presteaza transportul de persoane și de marfuri

Operațiunile rezultate din activitatea de transport de persoane și de marfuri sunt supuse taxei pe valoarea adăugată corespunzător distantelor parcurse în România.

3. Locul unde sunt utilizate serviciile

Taxa pe valoarea adăugată se plateste de beneficiari pentru urmatoarele servicii:

- inchirierea de bunuri mobile corporale;

- cesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licente, de marci de fabrica și de comert și alte drepturi similare;

- serviciile de publicitate: consulting, studii, cercetari și expertize, ca și furnizarea de informații în domeniul prelucrarii automate a datelor.

4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv

În această categorie se cuprind urmatoarele activități:

- culturale, artistice, sportive, stiintifice, educativ, recreative, târguri și expozitii, inclusiv organizarea și serviciile accesorii acestor activități;

- prestarile accesorii transportului, cum sunt: încărcarea-descarcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza și depozitarea marfurilor etc.;

- activitatea hoteliera, inclusiv în moteluri, vile, cabane, campinguri etc.;

- vânzările pentru consumul pe loc de produse alimentare și bauturi.

5. Locul unde este situat sediul prestatorului

Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, la locul unde este situat sediul prestatorului, serviciile necuprinse la pct. 1-4 de mai sus.

Capitolul 5 Operațiuni scutite

Operațiunile scutite sunt reglementate prin art. 5 lit. c) și art. 6 din ordonanța și nu se admite extinderea lor prin analogie.

În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanța, se precizeaza:

1. Cu privire la livrarile de bunuri și prestarile de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în tara de:

a) unitatile sanitare și de asistența sociala

Se încadrează în scutirea prevăzută la lit. a) operațiunile efectuate de unitatile autorizate sa desfasoare activități sanitare, inclusiv veterinare, și de asistența sociala, indiferent de forma lor de organizare: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, aziluri, case de copii, salvari și altele autorizate sa desfasoare activități sanitare și de asistența sociala.

Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare sau de alte unități special autorizate în acest sens.

În cazul când unitatile de mai sus desfășoară și alte activități decit cele sanitare și de asistența sociala, incadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se efectueaza în mod distinct, tinind seama de prevederile normelor legale.

Astfel, operațiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obtinerii de profit, cum ar fi livrarile de bunuri din gospodariile anexe, prestarile hoteliere, inclusiv pensiunile, activitățile de comert se supun taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activități un venit total de peste 10 milioane lei anual;

b) unitatile de stiinta și invatamint, de cultura și sport

Sunt scutite operațiunile efectuate de unitatile de invatamint primar, gimnazial, liceal, superior, postuniversitar; scolile profesionale, complementare, de meserii sau postliceale; scolile de maistri; centrele de perfectionare a pregatirii profesionale, de reorientare și recalificare profesionala;

gradinitele, taberele de copii și de tineret; unitatile de ocrotire și invatamint special. Se supun acestor prevederi unitatile de cercetare pentru cercetarile stiintifice fundamentale, pentru programele naționale de cercetare-dezvoltare finantate din bugetul de stat, precum și din fondul special.

Activitățile de mai sus sunt scutite, independent de forma juridica și de proprietate a unităților care le efectueaza.

Nu se încadrează în prevederile de mai sus activitățile desfășurate în domenii cum ar fi:

- conducerea auto sau pilotarea navelor și aeronavelor;

- pregătirea în diverse discipline: sportive, artistice, de agrement etc.

Aceste activități, precum și altele desfășurate în mod sistematic, în scopul obtinerii de profit, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activități un venit total de peste 10 milioane lei anual;

c) liber-profesionistii autorizati care își desfășoară activitatea individual

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.d), operațiunile realizate de persoanele fizice autorizate în mod individual în baza

Decretului nr. 152/1954

și

Decretului-lege nr. 54/1990 , cum sunt:

- inginerii, informaticienii, arhitectii, tehnicienii și desenatorii tehnici și de modele;

- profesorii de orice specialitate, inclusiv cei de muzica și dans;

- contabilii, avocatii și notarii;

- expertii de orice fel;

- dactilografele și stenografele;

- traducatorii și interpreții;

- medicii, inclusiv stomatologi și veterinari;

- dentistii și tehnicienii dentari;

- asistenții medicali, surorile de caritate, moasele și infirmierii;

- fotografii;

- artistii plastici;

- scriitorii;

- compozitorii;

d) organizațiile de nevazatori și de invalizi, asociațiile persoanelor handicapate și unitatile economice la care acestia își desfășoară activitatea, potrivit legii

Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. f), organizațiile de nevazatori și asociațiile persoanelor handicapate care desfășoară activități în scop social, precum și unitatile protejate, special organizate în baza

Legii nr. 57/1992

privind incadrarea în munca a persoanelor handicapate.

Unitatile economice apartinind organizațiilor de mai sus, care nu se încadrează în reglementarile prevăzute la alineatul precedent, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă realizează un venit total de peste 10 milioane lei anual;

e) cantinele organizate pe linga unitatile de invatamint, agentii economici și sociali, instituțiile publice (cu excepția celor care funcționează cu regim de alimentatie publică)

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată vânzările de preparate culinare care fac parte din meniul propriu servit personalului care își desfășoară activitatea în unitatile respective.

Vinzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decit cele de mai sus, precum și a altor produse achiziționate în vederea revinzarii, care nu sunt cuprinse în meniul propriu, este supusă taxei pe valoarea adăugată dacă aceste operațiuni depasesc plafonul de scutire de 10 milioane lei venit total anual;

f) instituțiile bancare, financiare, de asigurări și reasigurari, Regia Autonoma a Loteriilor și Pronosticurilor Sportive din România, Regia Autonoma "Monetaria Statului" pentru producerea de medalii, insigne și monede

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operațiunile efectuate de:

- Banca Naționala a României, băncile comerciale și alte persoane juridice autorizate pentru activitățile reglementate prin

Legea nr. 33/1991

privind activitatea bancara;

- societățile de asigurare și/sau reasigurare, inclusiv cele de intermediere în astfel de activități;

- Regia Autonoma "Monetaria Statului" pentru producere de monede, în sortimentele și cantitatile solicitate de Banca Naționala a României, de medalii și insigne;

- Regia Autonoma a Loteriilor și Pronosticurilor Sportive din România;

- regiile autonome "Monitorul Oficial", "Imprimeria Băncii Naționale a României" și "Imprimeria Naționala".

Sunt scutite, de asemenea, operațiunile financiare referitoare la acțiuni, obligațiuni și alte titluri de valoare;

g) activitatea de tiparire și vinzare a timbrelor la valoarea declarata

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operațiunile de:

- tiparire a timbrelor;

- vinzare a timbrelor la valoarea declarata .

Nu sunt scutite vânzările de timbre filatelice pentru colectii la alte valori decit cele declarate;

h) operațiunile de vinzare a deseurilor din industrie și a materialelor recuperate, precum și cele de intermediere, de comision sau de alta natura legate de acestea

Sunt scutite:

- vinzarea de deseuri rezultate din activitatea industriala;

- vinzarea de materiale recuperate din casări, dezmembrari, demolari, de bunuri mobile și imobile;

- vinzarea materialelor recuperate, colectate de la populatie;

- prestarile de servicii legate de operațiunile de mai sus, cum sunt cele privind: sortarea, prestarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul etc.

Prevederile de mai sus nu se aplică vinzarilor de produse obtinute din prelucrarea deseurilor;

i) produsele și serviciile livrate în reteaua de desfacere către populatie, prevăzute în anexa la ordonanța

Scutirea de taxa pe valoarea adăugată se aplică astfel:

- pozitiile 1-7, atit la producători, importatori, oficii farmaceutice și unități sanitare, cit și în reteaua de desfacere cu ridicata, mic-gros și cu amanuntul, exclusiv vânzările prin unitatile de alimentatie publică și cele care practica adaosul comercial de alimentatie publică.

La pozitia 1, scutirea se aplică la carne de animale și păsări domestice, inclusiv organe și maruntaie, la peste, exclusiv icre, vindute în stare proaspata, refrigerata sau congelata, independent de forma de prezentare (în carcasa, preambalata, dezosata etc.), destinate consumului populatiei.

Prevederile de mai sus nu se aplică vinzarilor de animale și păsări vii.

Pozitia 2 cuprinde vânzările de lapte de consum și lapte praf către populatie. Nu se aplică scutirea la livrarile de lapte destinat industrializarii.

Pozitia 6 cuprinde livrarile de medicamente, inclusiv substante farmaceutice și plante medicinale, efectuate de producător către unitatile sanitare, oficiile farmaceutice, farmacii sau alte unități comerciale, autorizate sa desfaca astfel de produse, și vânzările acestora către populatie.

Vânzările de substante farmaceutice între unitatile producătoare de medicamente, precum și importurile de astfel de produse sunt scutite, de asemenea, de taxa pe valoarea adăugată;

- pozitia 8, numai la agentii economici din reteaua de desfacere către populatie;

- pozitia 9, la unitatile care distribuie energia electrica către populatie;

- pozitia 10, la unitatile de distribuire către populatie a energiei termice achiziționate sau produse în centralele proprii;

- pozitia 11, la unitatile care presteaza transportul în comun urban de calatori.

2. Cu privire la operațiunile de import

Potrivit art. 6 lit. B.a), importurile de bunuri care, potrivit legii, sunt scutite de taxa vamala, cu excepția celor prevăzute la

art. 13 din Legea nr. 35/1991 , sunt scutite și de taxa pe valoarea adăugată.

În aceasta situație sunt:

- bunurile dobindite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente oficiale;

- ajutoarele și donatiile, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizații sau asociații cu caracter umanitar sau cultural, ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice, sindicate și partide politice, organizații de cult, federatii, asociații sau cluburi sportive, institutii de invatamint, fără a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activități ce pot constitui amenintari la siguranța naționala;

- materialele pentru probe, experimentari sau cercetari;

- bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

- mostrele fără valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama și documentare.

Pentru a beneficia de scutire, bunurile respective trebuie să indeplineasca urmatoarele condiții:

- să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligații de plată;

- sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;

- sa nu fie utilizate pentru prestatii către terti, aducatoare de venituri;

- să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidența contabilă proprie.

În cazul schimbarii condițiilor de mai sus, importatorii sunt obligati sa achite taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu plata taxelor vamale.

De asemenea, sunt scutite urmatoarele categorii de bunuri:

- bunurile de origine română;

- bunurile care au fost reparate sau inlocuite de partenerii externi, în perioada de garantie;

- bunurile care se inapoiaza în tara ca urmare a unei expedieri eronate;

- bunurile introduse în tara de către persoanele fizice, misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în România, precum și de membrii acestora, și care, potrivit Regulamentului vamal în vigoare, sunt scutite de plată taxelor vamale;

- aeronavele civile și produsele scutite de taxa vamala potrivit Acordului privind comertul cu aeronave civile.

Capitolul 6 Operațiuni impozabile prin optiune

Potrivit art. 7 din ordonanța, agentii economici, precum și unitatile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectueaza operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.f), i)8 și i)12, pot opta pentru plata acestei taxe pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia.

Platitorii de taxa prin optiune beneficiaza de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferenta bunurilor sau serviciilor achiziționate sau realizate în unitatile proprii destinate realizării operațiunilor impozabile, potrivit reglementarilor cuprinse în cap. VI din ordonanța și precizarilor din prezentele norme.

Aprobarea se da de către Ministerul Finanțelor prin directiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, pe bază de cerere și justificare economica, prezentate de solicitant, numai în condițiile în care includerea operațiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influențează negativ alte operațiuni sau produse scutite de taxa pentru protectia sociala sau a unor activități specifice.

Agentii economici, precum și unitatile economice din cadrul altor persoane juridice sunt obligati, ca pentru activitatea sau partea acesteia din care rezultă operațiuni supuse taxei pe valoarea adăugată prin optiune, sa organizeze un sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile și al dreptului de deducere.

Aprobarea este irevocabila până la 31 decembrie al celui de-al patrulea an următor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adăugată prin optiune și se prelungeste, de drept, pentru inca 5 ani, dacă în cursul perioadei initiale agentul economic platitor prin optiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumparate.

Capitolul 7 Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 și art. 12 din ordonanța, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată iau nastere, de regula, în momentul efectuării livrarii bunurilor mobile, transferului proprietății bunurilor imobiliare sau prestarii serviciilor.

Prin art. 10 alineatul ultim și art. 11 din ordonanța se reglementeaza condițiile în care ia nastere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată

aferenta unor operațiuni specifice, condiții care determina și exigibilitatea

taxei.

În ceea ce priveste bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporara în tara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia nastere la data când bunurile în cauza sunt scoase din regimul de mai sus și s-au întocmit formalitatile vamale corespunzătoare noii destinatii.

Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data când bunurile respective au fost valorificate către beneficiarii interni.

Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci când:

- factura este emisa inaintea efectuării livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;

- contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încasează inaintea efectuării livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;

- se încasează avansuri sau se fac decontari succesive.

Pentru livrarile de bunuri și prestarile de servicii, inclusiv lucrarile imobiliare, care se efectueaza continuu sau succesiv, precum și pentru cele la care se încasează, de regula, avansuri, cu autorizarea direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat judetene și a municipiului București, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului, pe bază de factura sau alt document legal inlocuitor.

Antreprenorii de lucrari imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrarilor, pentru lucrarile și în condițiile urmatoare:

1. Lucrari ce pot fi supuse platii taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrarii:

- lucrarile imobiliare cu caracter deosebit, executate în cadrul unui contract unic care prevede obligația antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau incorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva;

- lucrarile imobiliare, la care materialele și aparatele indispensabile pentru functionarea instalațiilor sau incorporate în lucrare depasesc 50% din preturile negociate între antreprenor și beneficiar.

2. Condiții și modalități de optiune

Opțiunea se aproba de directiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat judetene și a municipiului București, pe baza unei declaratii prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrarilor, taxa pe valoarea adăugată aferenta lucrărilor, ce se încadrează în prevederile pct. 1 de mai sus, contractate după data declarației respective.

După obtinerea aprobării optiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrarii, iar beneficiarilor, sa deduca taxa înainte de receptionarea lucrării.

Opțiunea platii taxei pe valoarea adăugată la livrarea lucrării se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la aprobare.

Nerespectarea condițiilor de mai sus atrage anularea optiunii și obligația platii taxei pe valoarea adăugată, în condițiile prevăzute de art. 12 din ordonanța.

Antreprenorul poate renunta oricând la opțiunea primita. În aceasta situație, are obligația achitarii taxei pe valoarea adăugată aferenta avansurilor încasate.

Capitolul 8 Baza de impozitare

Ca regula generală, baza de impozitare este constituita pentru livrarile de bunuri și prestarile de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau ce urmeaza a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrarile sau prestarile efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

În cazul platii în natura, trebuie să se tina seama de valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor care constituie contravaloarea livrarii de bunuri sau prestarii de servicii.

Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sau, după caz, la intocmirea facturilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau prin decontari succesive.

Agentii economici care realizează atit livrari de bunuri și prestări de servicii, cit și operațiuni de intermediere determina baza de impozitare corespunzător fiecarei categorii de operațiuni, potrivit prevederilor art. 13 din ordonanța.

Astfel, pentru vânzările de bunuri în regim de consignație, baza de impozitare se determina după cum urmeaza:

a) suma obtinuta din vinzarea bunurilor cumparate de la agentii economici sau încredințate de acestia pentru a fi vindute. Pentru bunurile încredințate, vindute, agentii economici respectivi sunt obligati sa emita facturi continind elementele prevăzute în art. 25 lit. B. din ordonanța, cel mai tirziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vinzarea;

b) suma reprezentind comisionul aplicat asupra vinzarilor de bunuri apartinind persoanelor fizice neinregistrate ca agenti economici sau persoanelor juridice necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de plată taxei pe valoarea adăugată.

Pentru activitatea de intermediere în turism se aplică un regim specific în care baza de impozitare o constituie diferența dintre prețul total, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, platit de client agentiilor de turism sau organizatorilor de circuite turistice, și prețul efectiv, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant și alti prestatori care executa material serviciile utilizate de client.

Din taxa calculată pe baza cotei de 15,254%, aplicata asupra bazei de impozitare determinate potrivit alineatului precedent, se scade taxa pe valoarea adăugată aferenta bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate necesitatilor proprii de functionare ale agentiei de turism sau organizatorilor de circuite turistice.

Agentii economici care presteaza serviciile de turism folosind mijloace proprii sau inchiriate (mijloace de transport, hoteluri, restaurante etc.) determina baza de impozitare potrivit art. 13 lit. b) din ordonanța.

În cazul în care anumite elemente accesorii ale pretului nu sunt determinate în mod precis în momentul desfacerii marfurilor, toate sumele percepute ulterior livrarii bunurilor dau loc la impozitare din momentul facturarii.

Reprezinta cheltuieli accesorii ale livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare și altele de asemenea natura datorate de cumparator, în măsura în care nu au fost cuprinse în preturile negociate.

În baza art. 14 din ordonanța, nu se cuprind în baza de impozitare urmatoarele:

a) remizele și alte reduceri de pret acordate de către furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor.

Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele și alte reduceri de pret trebuie să indeplineasca urmatoarele condiții:

- să fie efective și în sume exacte în beneficiul clientului;

- sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare;

- să fie reflectate în facturi sau alte documente legale, iar pentru cele acordate după facturare să se respecte prevederile art. 28 din ordonanța;

b) penalizarile pentru neindeplinirea totala sau parțială a obligațiilor contractuale.

Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă sunt percepute peste preturile și tarifele negociate.

Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor inchiriate sau altele similare, care în fapt reprezinta contravaloarea bunurilor livrate;

c) dobinzile percepute pentru plățile cu întârziere;

d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se deconteaza acestora. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferenta sumelor respective se face numai de către clientul în contul caruia s-au achitat sumele respective;

e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfa și clienti prin schimb, fără facturare;

f) sumele încasate de către agentii economici de la persoanele fizice sau juridice cărora li s-a acordat locatie de gestiune;

g) primele încasate de la buget pentru animale și păsări vii destinate taierii și pentru lapte de vaca.

În baza art. 15 din ordonanța, baza de impozitare va fi redusa corespunzător în situația:

- refuzurilor totale sau partiale rămase definitive;

- ambalajelor în care s-a expediat marfa, restituite și facturate de clienti;

- neincasarii totale sau partiale a contravalorii bunurilor sau serviciilor de la clienti, declarati insolvabili prin hotărâri judecătorești definitive.

Capitolul 9 Cotele de impozitare

În conformitate cu art. 17 din ordonanța, pentru operațiunile impozabile obligatoriu privind livrarile de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare și prestarile de servicii, din tara sau din import, se aplică o cota unica de 18%. Operațiunile de export sau asimilate exportului de bunuri și servicii sunt supuse cotei zero.

1. Cota de 18%

Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. A, asupra operațiunilor privind:

a) vânzările de bunuri mobile și imobile, efectuate de către persoanele fizice sau juridice autorizate, către beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepția bunurilor scutite potrivit legii.

Aceeasi cota se aplică și vinzarilor de bunuri către persoanele fizice nerezidente în România;

b) importul de bunuri mobile, precum și vinzarea acestora către beneficiari, în condițiile prevăzute la lit. a) de mai sus;

c) prestarile de servicii pentru care locul de impozitare este situat în România, potrivit prevederilor cap. IV din prezentele norme.

2. Cota zero

Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. B, pentru operațiunile de export de bunuri și servicii efectuate de agentii economici cu sediul în România:

a) Export de bunuri

Cuprinde livrarile de bunuri efectuate de agenti economici cu sediul în România către beneficiari cu sediul în strainatate și care sunt transportate în afara teritoriului tarii, cu indeplinirea formalitatilor vamale pentru export.

Cota zero se aplică și prestarilor de servicii legate direct de exportul bunurilor, cum sunt:

- serviciile prestate de comisionari sau alti intermediari care intervin în operațiunile de export;

- transportul marfurilor exportate la destinatie în strainatate;

- prestarile accesorii la transportul bunurilor exportate: incarcari-descarcari ale mijloacelor de transport, manipulari ale marfurilor;

- inchirierea mijloacelor de transport, inclusiv cele dotate cu materiale necesare pentru protectia marfurilor exportate;

- paza și depozitarea marfurilor exportate;

- operațiunile de prezentare și ambalare ale produselor destinate exportului.

Prestatorii de servicii beneficiaza de cota zero numai în condițiile în care prezinta documentația din care să rezulte ca operațiunile în cauza sunt direct legate de exportul de bunuri.

În cazul în care nu se indeplineste condiția de mai sus, prestatorul factureaza serviciile aplicind cota de 18%, urmind ca exportatorul să aplice prevederile art. 5 lit. b) din ordonanța.

Justificarea realitatii exportului se face prin:

a) declaratia de export, vizata de organele vamale;

b) documentele de transport international;

c) polița de asigurare și/sau de reasigurare;

d) orice alte documente specifice prestarilor efectuate în porturi, aeroporturi, gari și autogari, după caz.

b) Export de servicii

Sunt supuse cotei zero prestarile de servicii efectuate de agenti economici cu sediul în România, în favoarea beneficiarilor cu sediul în strainatate, și care sunt folosite în afara României, cum sunt:

- inchirierea de bunuri mobile corporale;

- cesiuni și concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licente, de marci de fabrica și comert și alte drepturi similare;

- serviciile de publicitate, consulting, studii, cercetari și expertize, ca și furnizarea de informații în domeniul prelucrarii automate a datelor;

- serviciile de arhitectura, proiectare, studii, expertize și alte prestări ale agentilor imobiliari, pentru bunurile imobiliare situate în strainatate;

- reparatiile, transformarile, întreținerea și alte prestări, efectuate la navele de comert maritim sau pe fluvii internationale, precum și la aeronave.

Sunt supuse, de asemenea, cotei zero:

- prestarile de servicii efectuate în porturi și aeroporturi, aferente navelor de comert maritim și pe fluvii internationale, precum și aeronavelor, apartinind companiilor de transport straine;

- transportul de marfa și de persoane, în și din porturile și aeroporturile din România, cu nave și aeronave românești comandate de beneficiari cu sediul în strainatate;

- transportul international de persoane în și din strainatate, efectuat cu mijloace de transport maritim, aerian și feroviar.

3. Cota ce se aplică asupra preturilor cu amanuntul sau asupra tarifelor practicate pentru serviciile prestate populatiei sau altor consumatori, care cuprind și taxa pe valoarea adăugată

Cota de 18% prevăzută de art. 17 din ordonanța se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanța, în care nu este cuprinsa taxa pe valoarea adăugată.

Pentru bunurile comercializate prin comertul cu amanuntul (magazine comerciale, consignatii, unități de alimentatie publică sau alte unități care au relatii directe cu populatia), precum și pentru unele prestări de servicii (transport, posta, telefon, telegraf etc.), preturile sau tarifele practicate cuprind și taxa pe valoarea adăugată.

În aceste condiții, taxa pe valoarea adăugată se determina prin aplicarea unei cote recalculate după formula 18:118X100 asupra sumei obtinute din vinzarea bunurilor și din prestarea serviciilor respective.

Capitolul 10 Regimul deducerilor

Potrivit art. 18 din ordonanța, platitorii taxei pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente intrarilor de bunuri sau servicii destinate realizării de operațiuni impozabile.

Prin bunuri și servicii achiziționate pentru realizarea de operațiuni impozabile se înțeleg materiile prime și materialele, combustibilul și energia, piesele de schimb, obiectele de inventar și de natura mijloacelor fixe, precum și alte bunuri și servicii ce urmeaza a se reflecta în cheltuielile de productie sau, după caz, de circulatie.

Nu poate fi dedusa, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferenta intrarilor referitoare la:

a) bunuri și servicii destinate realizării de operațiuni scutite;

b) bunuri și servicii destinate folosirii în scop personal sau punerii la dispoziția altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit;

c) bunuri și servicii achiziționate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se deconteaza acestuia;

d) servicii de transport, hoteliere, de restaurant și altele efectuate pentru activitatea de intermediere în turism și care sunt utilizate sau consumate de turisti;

e) alte cheltuieli care nu au legătură directa și exclusiva cu activitatea firmei, cum ar fi cele pentru: distractie, divertisment, achizitionarea și întreținerea autoturismelor folosite pentru activități ce nu au drept scop obtinerea de profit.

Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operațiune în parte, ci pentru ansamblul operațiunilor realizate în cursul unei luni.

În situația în care un agent economic realizează atit operațiuni impozabile, cit și operațiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina, potrivit art. 20 din ordonanța, în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziționate la realizarea operațiunilor impozabile.

Gradul de participare a bunurilor și serviciilor achiziționate la realizarea de operațiuni impozabile se determina lunar, ca raport între suma reprezentind contravaloarea bunurilor livrate și serviciilor prestate supuse taxei pe valoarea adăugată și totalul operațiunilor realizate în luna respectiva.

Taxa pe valoarea adăugată aferenta marfurilor cumparate în vederea revinzarii ca atare sau sub forma de preparate culinare prin unitatile din reteaua comerciala nu se supune recalcularii prevăzute la alineatul precedent. Taxa respectiva se deduce integral, cu condiția respectarii prevederilor art. 19 din ordonanța.

Taxa pe valoarea adăugată aferenta mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri și servicii achiziționate înainte de punerea în functiune a unui obiectiv de investitii, dedusa potrivit prevederilor de mai sus, se recalculeaza la expirarea primului an de functionare, în condițiile prevăzute de art. 20 din ordonanța.

Prin art. 19 din ordonanța se stabilesc condițiile în care agentii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferenta intrarilor, și anume:

a) să justifice prin documente legal intocmite cuantumul taxei.

Documentele legale sunt:

- facturile sau alte documente inlocuitoare, pentru bunurile și serviciile cumparate de la furnizorii din tara;

- declaratia vamala de import, vizata de organele vamale pentru taxa plătită la importuri;

- documentul care confirma achitarea taxei de către agentul economic, pentru livrarile către sine;

b) să justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru nevoile firmei și sunt proprietatea acesteia.

Modalitatile de exercitare a dreptului de deducere sunt reglementate prin art. 21 din ordonanța, și anume:

a) prin retinerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adăugată, pentru livrarile de bunuri și serviciile prestate, a taxei aferente intrarilor;

b) prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentind diferența dintre taxa aferenta intrarilor și taxa facturata de agentul economic pentru livrarile de bunuri sau serviciile prestate.

Termenele pentru regularizarea cu bugetul de stat a diferentelor de taxa sunt urmatoarele:

- diferența rezultata potrivit art. 21 lit. a) se achită până la data de 25 a lunii urmatoare;

- diferența rezultata potrivit art. 21 lit. b) se regularizeaza astfel:

a) pentru unitatile care realizează operațiuni de export, prin rambursare lunara, în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentatiei și cererii transmise organului fiscal competent;

b) pentru unitatile care realizează atit operațiuni supuse taxei, cit și operațiuni scutite de la plata taxei, prin compensarea minusului dintr-o luna cu taxa pe valoarea adăugată datorata bugetului de stat în lunile urmatoare.

În situația în care sumele datorate bugetului de stat, exigibile în lunile urmatoare, nu acopera integral taxa deductibila, diferența se ramburseaza de organul fiscal competent, astfel:

- în termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei și cererii de rambursare transmise organului fiscal competent, în situația în care din deconturile intocmite pe o perioadă de 3 luni consecutiv rezultă taxa de rambursat;

- în termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei și cererii de rambursare transmise organului fiscal competent de către societățile agricole, unitatile care prelucreaza sezonier produse agricole vegetale și de către cele care depozitează la nivel național produse agricole vegetale pentru taxa pe valoarea adăugată de rambursat rezultata din decontul lunar.

Sumele sub 100.000 lei nu se ramburseaza, urmind a fi regularizate prin reportare în perioadele urmatoare.

Intreprinderile cu productie sezoniera pot cere rambursarea sumelor cuvenite la finele lunii urmatoare incheierii sezonului.

După intocmirea documentatiei și prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi inclusa în decont și retinuta din taxa pe valoarea adăugată aferenta bunurilor sau serviciilor facturate în perioada urmatoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea.

În baza art. 24 din ordonanța se stabilesc urmatoarele cazuri în care organele Ministerului Finanțelor pot cere agentilor economici garantii personale sau solidare pentru eventualele sume incorect rambursate sau incorect solicitate la rambursare;

- când suma de rambursat depășește 1 milion lei, ca urmare a livrarii produselor la export;

- când din documentația prezentată rezultă ca s-a ajuns în situația de a solicita rambursarea diferenței de taxa pe valoarea adăugată, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau nelivrarii produselor executate sau serviciilor prestate;

- când din verificări au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la oblibațiile platitorilor.

Garantiile vor fi constituite de către agentii economici din bunuri și alte valori, până la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, pe termen de maximum 30 de zile de la data restituirii.

În cadrul acestui termen, organele fiscale sunt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate și sa regularizeze eventualele diferente.

Capitolul 11 Oblibațiile platitorilor

Persoanele fizice și juridice care realizează livrari de bunuri sau prestări de servicii ce se încadrează în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată au oblibațiile prevăzute de art. 25 din ordonanța.

A. Cu privire la inregistrarea la organele fiscale

Agentii economici în functiune la data aplicarii taxei pe valoarea adăugată vor fi luati în evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adăugată pe baza datelor raportate prin bilantul întocmit pentru anul 1992 și, după caz, pe baza declarației depuse în anul 1993 în vederea atribuirii codului fiscal. Agentii economici care nu au functionat intreg anul 1992 și au raportat prin bilant un volum de activitate de până la 10 milioane lei sunt obligati să depună la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme, o declaratie privind cifra de afaceri prevăzută pentru anul 1993.

Agentii economici care nu au depus declaratia de înregistrare prevăzută de

Hotărârea Guvernului nr. 349/1992 , precum și cei infiintati după data de 1 iunie 1993 depun declaratia de înregistrare la termenele și potrivit modelului aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 .

Organele fiscale vor remite agentilor economici care au declarat o cifra de afaceri de peste 10 milioane lei pe 12 luni, în termen de 15 zile de la data primirii declarației, instiintarea de luare în evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adăugată concomitent cu transmiterea codului fiscal.

Agentii economici care în cursul anului au depasit plafonul de scutire prevăzut la art. 6 lit. A.i) 12 din ordonanța sunt obligati să solicite luarea în evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adăugată incepind cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depasit.

Cererea se depune organului fiscal care i-a atribuit codul fiscal, până la data de 15 a lunii urmatoare celei în care au realizat depășirea, și va cuprinde:

- datele de identificare cuprinse în declaratia de înregistrare pentru atribuirea codului fiscal;

- cifra de afaceri realizata;

- data depasirii plafonului de scutire de taxa pe valoarea adăugată.

La încetarea activității, agentii economici sunt obligati să solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemneaza situația respectiva, scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu depunerea declarației prevăzute la

art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 .

B. Cu privire la intocmirea documentelor de vinzare

Persoanele fizice și juridice care realizează operațiuni impozabile sunt obligate sa consemneze livrarile de bunuri și prestarile de servicii în facturi sau documente inlocuitoare, în condițiile prevăzute la

art. 25 lit. B. din ordonanța și în Hotărârea Guvernului nr. 768/1992 .

În baza prevederilor de mai sus, sunt scutiti de obligația emiterii unei facturi agentii economici care realizează urmatoarele operațiuni impozabile:

1. transport cu taximetre, precum și transport de persoane pe bază de bilete de calatorie și abonamente;

2. folosirea de către agentii economici a unor bunuri și servicii executate în unitatile proprii;

3. vinzari de bunuri și prestări de servicii către populatie pe bază de documente fără nominalizari privind cumparatorul.

Agentii economici care se încadrează în situațiile de mai sus sunt obligati sa reflecte operațiunile realizate în documentele tehnico-operative prevăzute în normele metodologice în vigoare.

Agentii economici beneficiari de produse și servicii, în condițiile prevăzute mai sus, își exercită dreptul de deducere, cu respectarea prevederilor art. 18 și art. 19 lit. a) și b) din ordonanța, pe baza chitantei fiscale emise de furnizor sau prestator ori în baza documentului prin care s-a efectuat plata și care contine certificarea expresa a furnizorului sau prestatorului privind includerea taxei pe valoarea adăugată în pret sau în tarif.

Suma taxei pe valoarea adăugată aferenta operațiunilor respective se determina potrivit prevederilor din cap. IX pct. 3 din prezentele norme.

C. Cu privire la evidenta operațiunilor:

a) sa tina în mod regulat evidența contabilă potrivit normelor în vigoare, care să-i permita sa determine suma impozabila și taxa pe valoarea adăugată datorata pentru livrarile și serviciile efectuate, precum și a celei deductibile aferente intrarilor sau să aibă un registru cu pagini numerotate în care să inscrie zilnic, fără ștersături și spatii neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată datorata pentru vinzari și deductibila pentru intrari.

Modul de reflectare în evidența contabilă sau în registre a operațiunilor prevăzute la alineatul precedent se stabilesc potrivit

art. 4 din Legea nr. 82/1991 ;

b) sa intocmeasca și să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii urmatoare, deconturi privind operațiunile realizate și taxa pe valoarea adăugată aferenta. Formularul se procura de la organul fiscal, se completeaza cu toate datele solicitate, se semneaza de persoanele autorizate și i se aplică stampila care angajează firma.

Persoanele juridice care au subunitati înregistrate în baza

art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993

pot atribui acestora, cu avizul organului fiscal competent, calitatea de platitori de taxa pe valoarea adăugată, situație în care le revin toate oblibațiile și drepturile rezultate din normele legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată;

c) sa furnizeze organelor fiscale care efectueaza verificări sau investigatii privind respectarea normelor legale toate documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adăugată aferente operațiunilor efectuate atit la sediul principal, cit și la sucursale sau agentii.

D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:

a) sa achite taxa datorata potrivit decontului întocmit, lunar, până la data de 25 a lunii urmatoare, prin virament, cec sau numerar la organul fiscal la care s-a înregistrat ca platitor sau la banca comerciala, după caz;

b) sa achite taxa pe valoarea adăugată aferenta produselor din import la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale. Taxa datorata se determina de către importator prin completarea datelor din formularul pe care îl procura de la organul vamal. Taxa achitata se confirma prin semnatura și stampila ce angajează organul vamal.

Pentru bunurile din import exceptate de taxe vamale potrivit normelor legale privind tariful vamal de import, precum și pentru cele scutite de taxe vamale în baza

art. 13 din Legea nr. 35/1991 , importatorii sunt obligati sa intocmeasca declaratia vamala de import și sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele și accizele datorate de acestia și, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adăugată datorata bugetului de stat.

Taxa pe valoarea adăugată datorata se plateste la organul vamal conform reglementarilor în vigoare privind plata taxelor vamale.

Pentru bunurile din import la care se acordă liber de vama cu caracter provizoriu, precum și pentru cele aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporara în tara, importatorul sau reprezentantul sau autorizat este obligat să depună o garantie egala cu valoarea taxei vamale, plus accizele și taxa pe valoarea adăugată aferente bunurilor respective.

Importatorul are dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal din taxa pe valoarea adăugată datorata după vinzarea bunurilor din import. În cazul importurilor realizate direct de către beneficiari, dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal se exercită potrivit prevederilor cap. VI din ordonanța;

c) sa achite taxa datorata bugetului de stat concomitent cu declaratia inaintata organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adăugată în termenul reglementat prin art. 25 lit. A. b) din ordonanța.

Capitolul 12 Dispozitii finale

În baza art. 26 din ordonanța, formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare, borderourile zilnice de vinzare, încasare și alte documente necesare aplicarii prevederilor legale privind taxa pe valoarea adăugată se stabilesc de Ministerul Finanțelor și sunt obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adăugată.

Potrivit art. 27 din ordonanța, agentii economici care realizează operațiuni impozabile au obligația asigurarii condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidentelor prevăzute de reglementarile în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul, activități hoteliere, prestări de servicii către populatie și alte activități de asemenea natura au și obligația instalarii aparatelor de marcat, care să corespunda cerințelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

În acest scop, agentii economici vor asigura pregătirea adecvata a personalului propriu și dotarea cu aparatura tehnica necesară realizării în condiții optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

Corectarea erorilor de înregistrare se va face conform prevederilor regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii, iar corectarea taxei pe valoarea adăugată facturata în mod eronat, potrivit art. 28 din ordonanța, prin emiterea unei noi facturi, în rosu, pentru sumele ce urmeaza a fi scazute, și în negru, pentru cele de adaugat.

Conform art. 31 din ordonanța, taxa pe valoarea adăugată se aplică pentru toate livrarile de bunuri și prestarile de servicii efectuate după intrarea în vigoare a ordonantei, indiferent de data incheierii contractelor, executarii produselor sau prestarii serviciilor.

Produsele livrate și serviciile prestate până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată, justificate cu documente de expeditie și transport, procese verbale de receptie sau alte documente similare din care să rezulte ca livrarea și, respectiv, prestarea s-au efectuat anterior aplicarii

Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 , vor fi facturate potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuării operațiunilor respective.

Impozitul pe circulatia marfurilor cuprins în valoarea materiilor prime, a materialelor și utilajelor aflate în stoc sau incorporate în producția neterminata, semifabricate, în produse finite sau mijloace fixe existente în unitatile producătoare la data aplicarii

Ordonantei Guvernului nr. 3/1992

nu este deductibil din taxa pe valoarea adăugată datorata pentru livrarile de bunuri și prestarile de servicii efectuate după această dată.

Bunurile aflate pe drum, expediate și facturate de furnizori înainte de data intrarii în vigoare a

Ordonantei Guvernului nr. 3/1992

și receptionate de beneficiari după această dată, se considera în stoc la beneficiari și urmeaza reglementarile prevăzute la alineatul precedent.

Pentru produsele exportate se va restitui impozitul pe circulatia marfurilor, potrivit autorizarii și metodologiei în vigoare până la data aplicarii taxei pe valoarea adăugată.

Impozitul pe circulatia marfurilor cuprins în facturile sau documentele inlocuitoare emise, dar neincasate până la data aplicarii

Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 , se varsă la bugetul de stat potrivit metodologiei în vigoare la data efectuării operațiunilor respective.

Sumele rămase de incasat la data aplicarii

Ordonantei Guvernului nr. 3/1992

pentru livrari de bunuri și prestări de servicii cu plata în rate nu se supun taxei pa valoarea adăugată la termenele scadente după intrarea în vigoare a ordonantei.

Avansurile încasate de furnizori și prestatori până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată se impoziteaza potrivit reglementarilor legale existente la data efectuării operațiunilor respective, urmind ca la facturarea bunurilor livrate și a serviciilor prestate baza de impozitare să se diminueze corespunzător.

Preturile de cumparare aferente marfurilor existente în stoc la data introducerii taxei pe valoarea adăugată vor fi corectate de către agentii economici platitori de taxa pe valoarea adăugată din reteaua comerciala, prin eliminarea impozitului pe circulatia marfurilor cuprins în facturile emise de furnizori.

Corectarea preturilor și regularizarea diferentelor se vor efectua potrivit normelor metodologice ce vor fi emise de Ministerul Finanțelor în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme.

Art. 32-34 din ordonanța reglementeaza dreptul organelor fiscale de a controla modul cum se respecta prevederile normelor legale, de a calcula majorări pentru plățile cu întârziere și de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contraventie.

În situațiile prevăzute de art. 32 alineatul ultim, organele fiscale sunt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorata bugetului de stat prin estimare. Estimarea se va face tinindu-se seama de volumul activității din perioada precedenta și prin comparatie cu taxa pe valoarea adăugată raportata de alti agenti economici cu profil similar.

Concomitent cu stabilirea taxei datorate bugetului de stat prin estimare, organele fiscale vor aplica majorarile și amenzile prevăzute de art. 34 și 36 din ordonanța, după caz.

Constatarea contraventiei și aplicarea amenzii se fac conform

Legii nr. 32/1968 , cu excepția art. 25, 26 și 27.

Ca urmare, contravenientii nu beneficiaza de prevederile articolelor de mai sus privind plata pe loc sau, după caz, în cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ pentru fapta savirsita.

-----------------