OG nr. 3/1992

Articolul 1

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, care se stabilește asupra operațiunilor privind transferul proprietății bunurilor, precum și asupra celor privind prestările de servicii.

Valoarea adăugată, în sensul prezentei ordonanțe, este echivalenta cu diferența dintre vînzările și cumpărările aceluiași stadiu al circuitului economic.

Taxa se aplică asupra valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic și reprezintă un venit al bugetului de stat.

Articolul 2

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operațiunile cu plata, precum și cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonanțe, efectuate de o maniera independenta de către persoane fizice sau juridice, privind:

a) livrări de bunuri mobile și prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activității profesionale;

b) transferul proprietății bunurilor imobiliare între agenții economici, precum și între aceștia și instituții publice sau persoane fizice;

c) importul de bunuri și servicii.

Sînt asimilate cu livrările de bunuri și prestările de servicii, în sensul prezentei ordonanțe, și următoarele operațiuni:

2.1. vînzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii proprietății asupra bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumită data;

2.2. preluarea de către agentul economic a unor bunuri achiziționate sau fabricate de acesta, în vederea folosirii, sub orice formă, în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziția altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit, cu excepția celor ce se încadrează în plafoanele stabilite conform legii bugetare pentru donațiile făcute în scopuri umanitare și pentru sprijinirea activităților sociale, culturale și sportive, precum și pentru cheltuielile de protocol, reclama și publicitate;

2.3. prestarea de către agenții economici a unor servicii cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice, cu excepțiile prevăzute la alineatul precedent;

2.4. utilizarea de către agenții economici, pentru activitatea proprie, a unor produse sau servicii realizate în unitățile acestora, cu excepția celor încorporate direct în bunurile sau serviciile supuse taxei pe valoarea adăugată.

Operațiunile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrări separate. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de către doua sau mai multe persoane, prin intermediul mai multor tranzacții, fiecare operațiune se considera o livrare separată, fiind impozitată distinct, chiar dacă bunul respectiv este transferat direct spre beneficiarul final.

Articolul 3

Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de:

a) asociațiile fără scop lucrativ, pentru activitățile avînd caracter social-filantropic;

b) organizațiile care desfășoară activități de natura religioasă, politica sau civică;

c) organizațiile sindicale, pentru activitățile legate direct de apărarea colectivă a intereselor materiale și morale ale membrilor lor;

d) instituțiile publice pentru activitățile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranța statului, culturale și sportive.

Persoanele juridice de mai sus sînt supuse taxei de valoare adăugată, pentru operațiunile efectuate în mod sistematic, direct sau prin unități subordonate, pentru obținerea de profit.

Articolul 4

Sînt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României.

Bunurile provenite din import sînt impozabile în România la intrarea acestora în țara și înregistrarea declarației vamale.

Prestările de servicii sînt impozabile atunci cînd sînt utilizate în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

Articolul 5

Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se împart, din punct de vedere al regulilor de impozitare, după cum urmează:

a) operațiuni impozabile obligatoriu, la care se aplică cota stabilită prin prezenta ordonanță. Pentru aceste operațiuni, taxa se calculează asupra sumelor obținute din vinzari de bunuri sau prestări de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic, pînă la consumatorul final inclusiv.

Din taxa facturată corespunzător sumelor reprezentind contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate se scade taxa aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate sau realizate în unitățile proprii destinate realizării operațiunilor impozabile;

b) operațiuni la care se aplică cota zero. La aceste operațiuni, furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate sau realizate în unitățile proprii, destinate realizării operațiunilor impozabile;

c) operațiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată.

Aceste operațiuni sînt reglementate prin ordonanța și nu se admite extinderea lor prin analogie,iar furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dreptul la deducerea taxelor aferente intrărilor destinate realizării produselor sau serviciilor scutite de taxa.

Articolul 6

Sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operațiuni:

A. Livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuată în țara de:

a) unitățile sanitare și de asistența socială: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, aziluri, case de copii și altele autorizate sa desfășoare activități sanitare și de asistența socială;

b) unitățile de știința și învățămînt, de cultura și sport, în cadrul învățămîntului general, liceal, superior, școlilor profesionale, complementare, de meserii sau postliceale, școlilor de maiștri, centrelor de perfecționare a pregătirii profesionale, învățămîntului postuniversitar, precum și de persoane fizice care dau lecții particulare legate de aceste forme de învățămînt, grădinițe, tabere de copii și tineret, precum și unitățile de învățămînt cu scop social;

c) persoanele fizice care prestează munca la domiciliu, ale căror venituri sînt asimilate salariilor;

d) liber-profesioniștii autorizați, care își desfășoară activitatea individual;

e) gospodăriile agricole individuale și asociațiile de tip privat ale acestora;

f) organizațiile de nevăzători, asociațiile persoanelor handicapate și unitățile economice în care își desfășoară activitatea, potrivit legii, membrii acestora;

g) cantinele organizate pe lîngă unitățile de învățămînt, agenții economici și sociali, instituțiile publice, pentru vînzările de preparate culinare proprii către personalul care își desfășoară activitatea în unitățile respective, cu excepția celor care funcționează cu regim de alimentație publică;

h) instituțiile bancare, financiare, de asigurări și reasigurari, loteria naționala, Monetaria Statului pentru producerea de medalii, insigne și monede;

i) sînt, de asemenea, scutite:

i) 1. lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere executate pentru cimitire, monumente comemorative ale combatanților, eroilor, victimelor de război și ale Revoluției din decembrie 1989, inclusiv livrarea unor obiecte de uz funerar;

i) 2. încasările din taxele de intrare la castele, muzee, tîrguri și expoziții, grădini zoologice și botanice, biblioteci;

i) 3. activitățile de tipărire și vînzare a timbrelor, la valoarea declarata;

i) 4. vînzările de opera de arta originale, efectuate de autori;

i) 5. operațiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

i) 6. editari, tipariri și vinzari de cărți, ziare, reviste, prestările efectuate de radio și televiziune, exclusiv activitățile cu caracter de publicitate și reclama, precum și publicațiile pornografice sau care incita la violenta;

i) 7. arendările de pămînt și închirierile de clădiri și utilaje de întrebuințare agricolă;

i) 8. operațiunile de vînzare a deșeurilor din industrie și a materialelor recuperate, precum și cele de intermediere, de comision sau de alta natura legate de acestea;

i) 9. vînzările de terenuri, cu excepția celor destinate construcțiilor, a terenurilor din intravilan, inclusiv cele aferente localităților urbane și rurale pe care sînt amplasate construcțiile sau alte amenajări ale localităților;

i) 10. aportul de bunuri și servicii la capitalul social al societăților comerciale;

i) 11. produsele și serviciile importante pentru consumul populației prevăzute în anexa;

i) 12. activitățile agenților economici, precum și ale unităților economice din cadrul altor persoane juridice care realizează un venit total din activitatea de baza și alte activități, declarat la organul fiscal competent, de pînă la 10 milioane lei anual.

În situația realizării unui venit superior plafonului de mai sus, agenții economici devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată începînd cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depășit. În acest caz, agenților economici le revin toate obligațiile prevăzute la art. 25 din prezenta ordonanță.

După înscrierea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, agenții economici nu mai beneficiază de scutire, chiar dacă ulterior realizează un venit total inferior plafonului de 10 milioane lei anual.

B. Operațiuni de import:

a) bunurile din import care, potrivit legii, sînt scutite de taxa vamală, cu excepția celor prevăzute la art. 13 din Legea nr. 35/1991;

b) reparațiile și transformările la nave și aeronave românești, în străinătate;

c) cumpărările de aur ale Băncii Naționale a României.

Scutirile de taxa pe valoarea adăugată la unele bunuri și servicii realizate în țara se aplică și la bunurile și serviciile similare din import.

La bunurile și serviciile din import supuse taxei pe valoarea adăugată nu se aplică plafonul de scutire prevăzut la lit. A. i) 12. din prezentul articol.

Articolul 7

Agenții economici, precum și unitățile economice din cadrul altor persoane juridice care efectuează operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru plata acestei taxe, pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aprobarea se da de către Ministerul Economiei și Finanțelor și se referă la ansamblul normelor privind taxa pe valoarea adăugată, iar aplicarea se face începînd cu luna următoare datei aprobării.

Articolul 8

Taxa pe valoarea adăugată se plătește de către persoanele fizice sau juridice care efectuează, de o maniera independenta, în mod obișnuit sau ocazional, una sau mai multe operațiuni impozabile prevăzute de prezenta ordonanță.

Pentru bunurile din import, taxa pe valoarea adăugată se plătește de persoanele fizice sau juridice importatoare, direct sau prin intermediari.

Pentru bunurile din import închiriate, precum și pentru operațiunile de publicitate, consulting, studii și cercetare, cesiuni sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licențe, de mărci de fabrica și de comerț sau alte drepturi similare, efectuate de un prestator cu sediul sau domiciliul în străinătate și folosite de beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, taxa se plătește de beneficiari.

Articolul 9

Agentul economic care înscrie taxa pe valoarea adăugată pe o factura sau document înlocuitor este obligat sa achite suma respectiva la bugetul de stat, chiar dacă operațiunea în cauza nu este impozabilă potrivit prezentei ordonanțe.

Articolul 10

Obligația plății taxei pe valoarea adăugată ia naștere la data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietății bunurilor imobiliare și prestării serviciilor.

În cazul livrării parțiale sau executării parțiale de servicii, obligația de plată se determina corespunzător valorii bunurilor livrate sau serviciilor prestate.

Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii cu plata în rate, precum și pentru cele care dau naștere la decontări sau încasări succesive, faptul generator intervine la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau, după caz, la data prevăzută pentru plata ratelor.

Articolul 11

Pentru operațiunile prevăzute mai jos, obligația plății taxei pe valoarea adăugată ia naștere la:

a) data înregistrării declarației vamale, în cazul importurilor de bunuri, sau la data recepției de către beneficiari pentru serviciile de import;

b) data vinzarii bunurilor către beneficiari în cazul operațiunilor efectuate prin intermediari sau consignație;

c) data emiterii documentelor în care se consemnează preluarea unor bunuri achiziționate sau fabricate de agentul economic, în vederea folosirii, sub orice formă, sau pentru a fi puse la dispoziția altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit;

d) data documentelor prin care se confirma prestarea de către agenții economici a unor servicii, cu titlu gratuit, pentru alte persoane fizice sau juridice;

e) data colectării monedelor din masina pentru mărfurile vîndute prin mașini automate;

Articolul 12

Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului, la o anumită data, plata taxei datorate bugetului de stat.

Taxa pe valoarea adăugată este exigibilă pentru livrările de bunuri mobile, transferul proprietății bunurilor imobiliare, prestările de servicii și pentru operațiunile specificate la art. 11 din prezenta ordonanță, la realizarea faptului generator.

Prin derogare, atunci cînd emiterea facturii sau a unui document înlocuitor are loc înaintea momentului în care bunurile au fost livrate, expediate sau puse la dispoziția cumpărătorului, taxa este exigibilă la data emiterii documentelor respective.

Pentru prestările de servicii, inclusiv lucrările imobiliare, la care se încasează avansuri sau se fac decontări succesive, cu autorizarea organului fiscal competent, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe bază de factura sau alt document înlocuitor. Antreprenorii de lucrări imobiliare pot, în condițiile și pentru lucrările stabilite prin hotărîrea Guvernului, sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor.

Articolul 13

Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Baza de impozitare este determinata de:

a) prețurile negociate între vinzator și cumpărător, precum și alte cheltuieli datorate de cumpărător pentru livrările de bunuri și care nu au fost cuprinse în preț. Aceste prețuri cuprind și accizele stabilite potrivit normelor legale;

b) tarifele negociate pentru prestări de servicii;

c) suma rezultată din aplicarea cotei de comision sau suma convenită între parteneri, pentru operațiunile de intermediere;

d) prețurile de piața sau, în lipsa acestora, costurile bunurilor executate de agenții economici pentru folosință proprie ori predate sub diferite forme angajaților sau altor persoane;

e) valoarea în vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamală, alte taxe și accizele datorate pentru bunurile și serviciile din import;

f) prețurile de piața sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate pentru folosință proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice;

g) prețurile vinzarilor efectuate din depozitele vămii sau stabilite prin licitație;

h) prețul biletelor de participare la formele de loterie, pronosticuri, pariuri, jocuri de noroc sau alte asemenea forme autorizate.

Articolul 14

Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:

a) remizele și alte reduceri de preț acordate de către furnizor direct clientului;

b) sumele primite cu titlu de penalitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale;

c) dobinzile percepute pentru plățile cu întîrziere.

Articolul 15

În cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, prețurile sau alte elemente cuprinse în facturi sau în documente similare, suma impozabilă va fi redusă corespunzător. În același mod se procedează și în situația în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa.

Articolul 16

Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei stabilite de prezenta ordonanță asupra bazei de impozitare determinate în condițiile art. 13.

Articolul 17

În România se aplică următoarele cote:

A. Cota de 18% pentru operațiunile impozabile obligatoriu privind livrările de bunuri, transferurile imobiliare și prestările de servicii, din țara și din import.

B. Cota zero pentru:

a) operațiunile de export de bunuri și servicii efectuate de agenții economici cu sediul în România;

b) serviciile prestate de către comisionari sau alți intermediari, care intervin în operațiunile de export;

c) vînzările de bunuri și prestările de servicii către persoane fizice sau juridice nerezidente în România, cum sînt:

c) 1. bunuri sau servicii în favoarea directa a ambasadelor, consulatelor și reprezentantelor străine, precum și a personalului acestora, în condițiile stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor pe bază de reciprocitate;

c) 2. bunuri cumpărate de comercianții străini din expozițiile organizate în România, precum și bunurile cumpărate din rețeaua comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul sau sediul în România, în condițiile stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Articolul 18

Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor sau serviciilor destinate realizării de operațiuni impozabile.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabilește ca diferența între valoarea taxei facturată pentru bunurile livrate sau serviciile prestate și a taxei aferente bunurilor și serviciilor achiziționate sau executate în unitățile proprii, destinate realizării operațiunilor impozabile.

Diferența de taxa în plus sau în minus se regularizează, în condițiile prezentei ordonanțe, pe bază de deconturi ale plătitorilor.

Articolul 19

Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, agenții economici sînt obligați:

a) să justifice, prin documente legal întocmite, cuantumul taxei;

b) să justifice ca bunurile în cauza sînt destinate pentru nevoile firmei și sînt proprietatea acesteia.

Dreptul de deducere privește numai taxa ce este înscrisă într-o factura sau alt document legal care se referă la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea de operațiuni impozabile.

Articolul 20

Agenții economici care folosesc, pentru nevoile firmei, bunuri și servicii achiziționate sau realizate în unitățile proprii, au dreptul sa deducă integral taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, numai dacă realizează exclusiv operațiuni supuse taxei pe valoarea adăugată.

În situația în care realizează atît operațiuni supuse taxei pe valoarea adăugată, cît și operațiuni scutite de plată acestei taxe, dreptul de deducere se determina în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor respective la realizarea operațiunilor impozabile.

Articolul 21

Dreptul de deducere se exercită pe doua cai:

a) prin reținerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adăugată, pentru livrările de bunuri sau serviciile prestate, a taxei aferente intrărilor;

b) prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentind diferența dintre taxa aferentă intrărilor și taxa facturată de agentul economic pentru livrările de bunuri sau servicii prestate.

Articolul 22

Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii, deducerea prevăzută la art. 21 lit. a) se face lunar.

Articolul 23

Rambursarea diferenței de taxa prevăzute la art. 21 lit. b) se efectuează la cerere, pe baza documentației stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor și a verificărilor efectuate de către organele acestuia, astfel:

- lunar, pentru operațiunile de export;

- trimestrial sau anual, în funcție de suma minima de rambursat stabilită prin hotărîre a Guvernului, în celelalte cazuri.

Articolul 24

Prin hotărîre a Guvernului se pot stabili cazurile și condițiile în care, pentru anumite rambursări ale taxei pe valoarea adăugată, Ministerul Economiei și Finanțelor poate cere cauțiuni personale sau solidare pentru eventuale sume incorect rambursate.

Articolul 25

Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată au următoarele obligații:

A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:

a) să depună sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declarație de înregistrare conform modelului aprobat de Ministerul Economiei și Finanțelor, în termen de 15 zile de la data începerii activității sau a modificării condițiilor de exercitare a acesteia.

Agenții economici care devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a depășirii plafonului de venit prevăzut la art. 6 din prezenta ordonanță, depun declarația de înregistrare pînă la finele lunii următoare celei în care au realizat depășirea;

b) să solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa, în caz de încetare a activității, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situația respectiva.

B. Cu privire la întocmirea documentelor privind transferul proprietății bunurilor și prestările de servicii:

a) sa emita facturi fiscale sau documente inlocuitoare pentru operațiunile impozabile realizate, în care să consemneze, în mod distinct:

- numărul de înregistrare fiscală;

- data emiterii;

- numele și adresa furnizorului;

- numele și adresa beneficiarului;

- denumirea și calitatea bunurilor livrate sau serviciilor prestate;

- prețurile unitare și valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;

- cota de taxa pe valoarea adăugată;

- suma taxei pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată pe o factura sau document înlocuitor este datorată bugetului de stat, chiar dacă operațiunea în cauza nu este impozabilă sau dacă taxa înscrisă este mai mare decît cea legală;

b) cumpărătorii sînt obligați să solicite de la furnizori sau prestatori facturi sau documente inlocuitoare pentru toate bunurile sau serviciile achiziționate și sa verifice înscrierea în documentele respective a datelor prevăzute la lit. a) de mai sus;

c) plătitorii de taxa pe valoarea adăugată sînt scutiți de obligația emiterii unei facturi fiscale, în cazul următoarelor operațiuni:

c) 1. transportul de taximetre;

c) 2. folosirea de către agenții economici a unor bunuri și servicii executate în unitățile proprii;

c) 3. vinzari de bunuri și prestări de servicii către populație pe bază de bonuri fără nominalizări privind cumpărătorul;

c) 4. alte operațiuni stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor;

d) importatorii sînt obligați sa întocmească declarația vamală de import și sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele vamale, alte taxe și accizele datorate de aceștia și, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat.

C. Cu privire la evidenta operațiunilor:

a) sa țină în mod regulat evidența contabilă potrivit normelor în vigoare, care să le permită sa determine suma impozabilă și taxa pe valoarea adăugată datorată pentru livrările și serviciile efectuate, precum și cea deductibilă aferentă intrărilor sau să aibă un registru cu pagini numerotate în care să înscrie zilnic, fără ștersături și spații neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată pentru vinzari și deductibilă pentru intrari.

Documentele justificative și modul de reflectare în evidența contabilă sau în registre a operațiunilor prevăzute la alineatul precedent se vor stabili de Ministerul Economiei și Finanțelor;

b) sa întocmească și să depună la organul fiscal, lunar, la termenul și potrivit modelului stabilit de Ministerul Economiei și Finanțelor, deconturi privind suma impozabilă și taxa exigibilă;

c) sa furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare stabilirii operațiunilor impozabile executate atît la sediul principal, cît și la sucursale sau agenții;

d) sa furnizeze organelor fiscale, pînă la data de 15 august a fiecărui an, informațiile referitoare la operațiunile impozabile prevăzute pentru anul următor.

D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:

a) sa achite taxa datorată, potrivit decontului întocmit lunar, pînă la data de 25 a lunii următoare, prin virament, cec sau numerar, la organul fiscal competent sau la băncile comerciale, după caz;

b) sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă produselor din import la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale; pentru bunurile din import care nu sînt supuse taxelor vamale, dar sînt supuse taxei pe valoarea adăugată, importatorii sînt obligați sa întocmească declarația vamală de import și sa achite taxa pe valoarea adăugată conform regimului în vigoare privind plata taxelor vamale;

c) în caz de încetare a activității, sa achite taxa datorată bugetului de stat, concomitent cu cererea înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată.

Articolul 26

Formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare ale acestora, borderourile zilnice de vînzare, încasare și alte documente necesare aplicării prevederilor prezentei ordonanțe se stabilesc de Ministerul Economiei și Finanțelor și sînt obligatorii pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată.

Articolul 27

Agenții economici care realizează operațiuni impozabile au obligația asigurării condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidentelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au obiect de activitate comerțul cu amănuntul, activități hoteliere, prestări de servicii către populație și alte activități de asemenea natura au și obligația instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerințelor pentru aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

Articolul 28

Corectarea taxei facturate în mod eronat de către un agent economic se va efectua prin emiterea unei noi facturi, în roșu, pentru sumele ce urmează a fi scăzute, și în negru, pentru cele de adăugat.

Articolul 29

Termenul de prescripție a drepturilor bugetului de stat sau ale plătitorilor, rezultate din prezenta ordonanță, este de 5 ani de la data prevăzută pentru exercitarea acestora.

Articolul 30

Impozitul pe circulația mărfurilor cuprins în valoarea materiilor prime și materialelor aflate în stoc sau încorporate în producția neterminată sau în produsele finite existente în unități la data aplicării prezentei legi nu este deductibil din taxa pe valoarea adăugată după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe.

Se exceptează de la prevederile alineatului precedent produsele exportate, pentru care se va restitui impozitul pe circulația mărfurilor, potrivit autorizării și metodologiei în vigoare pînă la data aplicării prezentei ordonanțe.

Articolul 31

Pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii facturate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, se aplică taxa pe valoarea adăugată, indiferent de data încheierii contractelor, a executării produselor sau prestării serviciilor.

Articolul 32

Organele fiscale au dreptul să efectueze verificări și investigații la plătitorii taxei pe valoarea adăugată privind respectarea acestei ordonanțe, inclusiv asupra înregistrărilor contabile. În acest scop, au dreptul sa ceara plătitorilor să prezinte evidentele și documentele aferente sau orice alte elemente ce pot avea legătură cu verificarea.

În situația în care, în urma verificării efectuate, rezultă erori sau abateri de la normele legale, organele fiscale au obligația de a stabili cuantumul taxei pe valoarea adăugată deductibilă și exigibilă și de a proceda la urmărirea diferenței de plată sau la restituirea sumelor încasate în plus, după caz.

În cazul în care facturile, evidentele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc sau sînt incomplete, în ce privește cantitățile, prețurile și tarifele practicate pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii ori taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, organele fiscale vor proceda la reimpozitare prin estimare.

Articolul 33

Diferențele în minus constatate la verificarea taxei pe valoarea adăugată se plătesc în termen de 7 zile de la data încheierii actului de control împreună cu majorările de întîrziere aferente, iar cele în plus se restituie în același termen sau se completează cu plățile ulterioare, la cererea agentului economic plătitor.

Articolul 34

Neplata integrală sau a unei diferențe din taxa pe valoarea adăugată, în termenul stabilit, atrage majorarea sumei de plată cu 0,3% pentru fiecare zi de întîrziere.

Calculul majorărilor de întîrziere se face în ziua imediat următoare expirării termenului legal de plată și pînă în ziua plății taxei datorate inclusiv.

În cazurile în care se constata intirzieri repetate sau intenționate ale plății taxei datorate bugetului de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor poate dispune suspendarea activității agentului economic pînă la efectuarea plății.

Articolul 35

Actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Economiei și Finanțelor pentru constatarea obligațiilor de plată privind taxa pe valoarea adăugată constituie titluri executorii.

Băncile vor pune în aplicare aceste titluri fără acceptul plătitorilor.

Articolul 36

Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracțiuni:

a) nedepunerea în termen la organele fiscale a declarației de înregistrare sau de scoatere din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată și a decontului privind suma impozabilă și taxa exigibilă;

b) refuzul de a furniza organelor fiscale toate informațiile necesare stabilirii operațiunilor impozabile, potrivit reglementărilor prevăzute la art. 25 din prezenta ordonanță;

c) ținerea eronată sau necorespunzătoare a evidentei tehnico-operative sau contabile privind operațiunile impozabile și calculul taxei pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat;

d) nerespectarea de către organele bancare a prevederilor art. 35 alin. 2 din prezenta ordonanță.

Contravențiile prevăzute la lit. a), b) și c) se sancționează cu amendă de la 100 mii lei la 150 mii lei, iar contravenția prevăzută la lit. d) se sancționează cu amendă de la 600 mii lei la 1 milion lei.

În situația în care se constata ținerea eronată a evidentelor cu scopul vadit de a reduce taxa datorată bugetului de stat sau de a obține o rambursare necuvenita, unitățile plătitoare vărsa la bugetul de stat taxa sustrasa, o amenda egala cu valoarea acesteia, precum și majorările de întîrziere prevăzute la art. 34 din prezenta ordonanță.

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de organele de specialitate ale Ministerului Economiei și Finanțelor și de aparatul teritorial din subordinea acestuia, conform Legii nr. 32/1968, cu excepția art. 25, art. 26 și art. 27.

Articolul 37

Contestațiile privind stabilirea și încasarea taxei pe valoarea adăugată, a majorărilor de întîrziere și a amenzilor se depun în termen de 30 de zile de la data înștiințării agentului economic plătitor și se rezolva de către Direcția generală a finanțelor publice și a controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului București, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Împotriva deciziei date, se poate face contestație la Ministerul Economiei și Finanțelor care, în cel mult 60 de zile de la înregistrare, este obligat sa o soluționeze. Soluția data este definitivă.

Depunerea contestației nu suspenda obligația plătitorilor cu privire la virarea sumelor datorate la bugetul de stat, potrivit prezentei ordonanțe.

Articolul 38

Contestațiile cu privire la stabilirea taxei pe valoarea adăugată sînt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma contestată. Taxa nu poate fi mai mica de 1.000 lei.

Taxa de timbru se datorează indiferent dacă o alta contestație, cu același obiect, înregistrată și rezolvată anterior, a fost taxată.

În vederea calculării taxei de timbru, plătitorii sînt obligați sa specifice în scris cuantumul sumei contestate. În situația admiterii integrale sau parțiale a contestației, taxa de timbru se restituie proporțional cu suma redusă.

Articolul 39

Ministerul Economiei și Finanțelor și celelalte ministere vor asigura luarea măsurilor necesare privind pregătirea introducerii taxei pe valoarea adăugată.

Articolul 40

Normele de aplicare a dispozițiilor din prezenta ordonanță se aproba prin hotărîre a Guvernului.

Articolul 41

Prevederile prezentei ordonanțe se aplică începînd cu data de 1 ianuarie 1993.

Pe data aplicării prezentei ordonanțe se abroga

Hotărîrea Guvernului nr. 7 din 10 ianuarie 1991

privind unele măsuri financiare pentru stimularea suplimentară a exportului, precum și prevederile privind impozitul pe circulația mărfurilor din

Hotărîrea Guvernului nr. 779 din 15 noiembrie 1991

privind impozitul pe circulația mărfurilor și accizele.